180 matches
-
a mai multor ecoregiuni, rezervația are un nivel ridicat de biodiversitate. Vegetația este de tip siberian și european, central-asiatic și arctic. Pădurile acoperă 80% din teritoriul rezervației, fiind format în cea mai mare parte din păduri boreale de pin și zadă, precum și din păduri de mesteacăn. De-a lungul cursurilor inferioare ale râurilor sunt fâșii de păduri de arin sau de salcie. Au fost identificate în rezervație 812 de specii de plante rădăcinoase, 95 de specii de alge, 42 de fungi
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
uscat ("Salamandra salamandra salamandra"); Situl adăpostește o gamă diversă de plate (arbori, arbuști, ierburi, flori); dintre care unele rare și protejate la nivel european prin aceeași "Directivă 92/43/CE" a Uniunii Europene din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: zada ("Larix"), pin negru (Pinus nigra), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
se dezvoltă fagul, care în amestec cu gorunul și alte specii de stejar coboară în regiunile dealurilor mai joase. Mai sus, în amestec cu rășinoasele, fagul poate urca până la limita superioară a pădurii. Rășinoasele (molid, mai răspândit în Carpații Orientali, zadă, brad, pe alocuri și pin) se dezvoltă până la 1700 - 1800 m (ajungând în Carpații Meridionali până la 1900 m). Dintre plantele ierboase la aceste altitudini sunt caracteristice ferigile și, în poieni, păiușul roșu. În zona alpină, cu îngheț îndelungat și soluri
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de stâncărie. Păduri de conifere cu arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
din Suhard, cu scurgere permanentă și debite relativ constante. Cei mai importanți sînt: Rusaia, Gîndacu, Diaca (cel mai mare = 10 km lungime), Humoru, Scorușu, Pîrîu Rece și Ciotina. La aceștia se adaugă o serie de mici pîrîiașe, și anume: Rotunda, Zada, Măgura, Fundoaia, Stînișoara, Puiu Mare, Suhărzelu Mic, Suhărzelu Mare, Tisa, Runcu și Haju. Dorna este cel mai mare afluent din întregul curs al Bistriței, avînd, la vărsare, un debit mediu de circa 6,5 mc/s. Aportul său, împreună cu cel
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). Floră rezervației este constituită din mai multe specii de arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele rare și protejate la nivel național său european. Specii de arbori și arbuști: brad ("Abies"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin ("Fraxinus"), jneapăn ("Pinus mugo"), salcie pitica ("Salix retușa"), afinul sau merișorul de munte ("Vaccinum myrtillus L."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); La nivelul ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite rarități
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se poate întâlni Larix decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus baccata (tisa). Pomii cultivați sunt, în principal, mărul și prunul, dar plantațiile existente, amplasate în condiții de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
și al lichenilor răspândiți printre stăncile și blocurile pleșuve, care aici formează adevărate mari. Floră este constituită din mai multe specii arbori și arbuști, dintre care: Brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvestris"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), mesteacăn ("Betula pendula") sau jneapăn ("Pinus mugo"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de pajiște și de stâncărie (dintre care unele foarte rare) cu specii
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
Convoiul s-a deplasat pe traseul Iași - Tighina - Galați - Silistra - Burgas - Saray (?) - Istanbul - Eskișehir - Ankara - Samsun - Erzurum - Kutaisi - Oceac [Oceakov], în actuala regiune rusă Kabardino-Balkaria. Viitoarea mireasă trebuia să fie frumoasă, de neam ales, cel puțin de „"mirza"” ("mir"=domn, "zade"=fiu), virgină și de religie creștină. Ecaterina îndeplinea toate aceste condiții: era fiica unui „"mârzac"” (prinț) cerchez, avea o educație aleasă, vorbea patru limbi și, se pare, știa să citească. Catargie a plătit 1500 de ducați ca zestre părinților Ecaterinei
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
la sud vest de Câmpia Brühl. Lacul este de o mărime mijlocie ( ca. 26 ha cu adâncimea maximă de 7,5 m), cu o apă bogată în calcar, înconjurat de o pădure mixtă, alcătuită din plopi, conifere, stejari, fagi, mesteceni, zade, anini etc. în apă fiind răspândite plante acvatice sau cele care preferă regiunile umede ca "Myriophyllum heterophyllum, Sparganium minimum, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine". Fauna lacului este alcătuită din păsări ca "Alcedo atthis, Gallinula chloropus, Podiceps cristatus, Bufo viridis, Ceriagrion tenellum
Lacul Heider Berg () [Corola-website/Science/311785_a_313114]
-
se suprapune sitului "Natura 2000 - „Bucegi”" și dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: fânețe montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, tufărișuri alpine și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea") și arbusti cu specii de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus"), salcie pitică ("Salix retusa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea L.
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
ȘTEFĂNESCU MARIAN (n. 1934) Reșița, 1 Dec. 1918 bl. 28 țel. 214902 3295 STOICA MARIUS (n. 1939) Reșița, Gladiolelor 2 țel. 254461 11828 STRATULAT TATIANA (n. 1949) Reșița, Fagarasului bl. 23 țel. 218787 16786 TĂNASĂ AUREL (n. 1954) Reșița, Str. Zadei bl. B1/3 țel. 210738 16788 VERNICU LIA NICOLETA (n. 1973) Reșița, Str. Ion Corvin, bl. C9 țel. 220310 Partea a VI-a 3278 RÂDĂ DĂNUȚ (n. 1957) Reșița, Zadei 6 țel. 216403 Tutori de stagiu I. PERSOANE JURIDICE 0305
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
23 țel. 218787 16786 TĂNASĂ AUREL (n. 1954) Reșița, Str. Zadei bl. B1/3 țel. 210738 16788 VERNICU LIA NICOLETA (n. 1973) Reșița, Str. Ion Corvin, bl. C9 țel. 220310 Partea a VI-a 3278 RÂDĂ DĂNUȚ (n. 1957) Reșița, Zadei 6 țel. 216403 Tutori de stagiu I. PERSOANE JURIDICE 0305 SC EXPERT CAPITAL INVEST SRL Reșița, Str. I. L. Caragiale nr. 3-4 țel. 224808 fax: 224808 e-mail: �� fduma@csbanat.ro Tutori de stagiu DUMA FLORIN (E. C) 0280 SC EXPERT-CONT SRL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
AUREL (E. C) Caransebeș, Luta Iovita 4 3193 DUDA VIRGILIU (C. A. S) Reșița, al. Bazna 3 țel. 431019 3137 ALEXA RODICA (C. A. S) Reșița, Lunca Pomostului bl. F 3 țel. 221761 3278 RÂDĂ DĂNUȚ (C. A. S) Reșița, Zadei 6 țel. 416403 Stagiari EXPERȚI CONTABILI CHITIBA HORIA Reșița, al. Constructorilor, bl. 2, sc. 1, ap. 78 țel. 092407969 CRAIOVAN DANA MARIA Moldova Nouă, str. 1Mai, nr. 14 țel. 094776252 CRISTESCU GHIZELA Caransebeș, str. Dacilor, nr. 213 țel. 511154 ION
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1 200 m, se combină cu pădurile de fag (estul Carpaților Orientali, Carpații de Curbură, munții vulcanici din grupa nordică a Carpaților Orientali, Munții Apuseni). În componența pădurilor de conifere intră molidul, apoi bradul, pinul și specii mai rare, ca zada și tisa. Lemnul de conifere este mult solicitat pentru cherestea, mobilă și celuloză, ceea ce a dus la defrișarea unor suprafețe întinse. De asemenea, pe culmile munților, s-au extins mult pășunile în dauna pădurilor de conifere. Etajul alpin se desfășoară
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ales drumul pe valea Bârladului, dacă nu excludem graba cu care urmărea să distrugă oastea lui Ștefan și să-l oblige la supunere, dar în acest caz nu-i putem acorda decât calificativul de comandant mediocru. Cronicarul turc Kemal Pașa Zade spune parcă pentru a scuza înfrângerea dezastruoasă a turcilor la Vaslui că vremea „a dat cel dintâi semnal al înfrângerii” , lucru de care trebuia să-și fi dat seama, în primul rând, comandantul sau statul major al oștirii otomane. Dacă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de Rada, 39 Justinian, 13, 19, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 69, 109, 121, 123, 132, 133, 136, 142 Justiniana Prima, 13, 15, 19, 49, 133 K Kadja Hussein, 197 Kagoion, 25, 26 Karabogdaniei, 192 Kekaumenos, 119 Kemal Pașa Zade, 195 Kinnamos, Ioan, 13, 77 Kirghiză, republică, 58 Kogălniceanu, Mihail, 180, 182, 203, 205, 209 Krum, 118 L Lavrentie, 66 Lenin, 130 Leonardo da Cretona, 204 Litovoi, 86 Llah, 47, 51, 52 Lot, Ferdinand, 11 Ludovic al XIV-lea, 127
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
enumera pur și simplu câțiva dintre ei, dându-le și caracteristicile. Cel mai puternic energetism Îl are stejarul. El este cel mai tare și mai neobosit donator. Pot de asemenea furniza energie mesteacănul, teiul, castanul, cedrul, frasinul, pinul, molidul, bradul, zada, scorușul, călinul. Însușiri de copac - vampir au plopul tremurător, plopul, arinul, ulmul, salcia (răchita), salcâmul. În orice caz, fiecare trebuie să stabilească pentru sine spre ce copaci este mai bine să se Îndrepte, iar aceasta se realizează doar În timpul plimbărilor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Alpii, Anzii, ș.a. LAPON locuitor din nordul Peninsulei Scandinave, a cărui ocupație principală este creșterea renilor. LAPOVIȚĂ fenomen hidrometeorologic caracterizat prin căderea concomitentă a fulgilor de zăpadă și a picăturilor de ploaie, la temperaturi apropiate de 0°C. LARICE vezi ZADĂ. LATEX substanță lichidă vâscoasă, cu aspect lăptos, secre tată de unele specii vegetale (arborele de cauciuc, păpădia, ș.a.). LATITUDINE distanța de la Ecuator la paralela locului considerat, măsurată în grade pe arcul de meridian; este de două feluri: nordică și sudică
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
variate. TRANSSIBERIANUL cea mai lungă cale ferată din lume: peste 9.100 km., ce leagă Moscova de Vladivostok (Rusia). TAIFUN denumire a ciclonilor tropicali în Pacificul de Vest. TAIGA pădure boreală de conifere formată din specii de pin, brad, molid, zadă, cu specii diferite în diversele sectoare ale acestei întinse zone (Europa Nordică, Siberia, Canada). TALUZ parte mai abruptă dintr-un versant situată, de obicei, la baza acestuia sau sub un teren mai puțin înclinat. TALVEG linia care unește punctele cele
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
noroioși în Subcarpații Curburii, la Pâclele Mari și Pâclele Mici, la nord de Buzău. VULCANOLOGIE știința care studiază vulcanii și toate fenomenele legate de activitatea lor. ZAIR fluviul cu cel mai mare bazin hidrografic din Africa: 13,6 milioane km2. ZADĂ singurul conifer care își pierde frunzele toamna, ca adaptare la clima foarte rece. ZAMBOS populație rezultată din amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
brad și pin în partea centrală, iar sudul este dominat de molidișuri în amestec cu foioase. În taigaua asiatică, locul molidului din spațiul european este luat de brad (Abies sibirica) și zâmbru (Pinus cembra). Cel mai rezistent la frig este zada (Larix sibirica, Larix dahurica). La est de Enisei, unde se întâlnește cea mai nordică pădure de conifere de pe Glob, pe platourile înalte ale Siberiei Orientale și pe munții înalți pinul și molidul dispar și se pot distinge două domenii floristice
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pot distinge două domenii floristice: domeniul extrem oriental (climat mai blând), cu numeroase specii de conifere între care predomină bradul, ale cărui limite sudice ating insula Sahalin și nordul Japoniei; domeniul oriental (climat excesiv) mult mai omogen, fiind alcătuit din zadă (Larix dahurica), singurul capabil să suporte minimele termice de sub -70șC din această regiune. Acestuia i se alătură uneori Pinus pumila, cu aceeași rezistență la climatul continental excesiv. Fauna zonei de taiga, deși mult mai bogată și mai variată decât cea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Nova și Alaska. Varietatea condițiilor de relief și de sol, precum și lipsa unor bariere naturale în timpul cuaternarului justifică marea diversitate floristică și prezența unor endemisme. Spre contactul cu tundra din nord, taigaua nord americană include molidul alb (Picea glauca) și zada americană (Larix americana). Pe teritoriul Alaskăi pădurea cuprinde molid (Picea sitchensis, P.nigra), țuga (Tsuga heterophylla), tuia (Thuja occidentalis), brad de balsam (Abies balsamea), pin (Pinus banksiana), chiparos de Alaska etc. În Canada este frecvent molidul (Picea nigra), bradul de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]