182 matches
-
neprelucrat 05.10.00 V. LEMN BRUT Cherestea de conifere pentru uz industrial Cherestea din lemn lung de conifere ― 1 bușteni (1) brad, molid, pin douglas (2) pin, zadă ― 2 lemn de mină (1) brad, molid, pin douglas (2) pin, zadă ― 3 alte tipuri de cherestea din lemn lung (1) brad, molid, pin douglas (2) pin, zadă Placaj de conifere ― 1 brad, molid, pin douglas ― 2 pin, zadă Lemn de conifere pentru foc Brad, molid, pin douglas Pin, zadă Lemn în
jrc397as1977 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85534_a_86321]
-
lung de conifere ― 1 bușteni (1) brad, molid, pin douglas (2) pin, zadă ― 2 lemn de mină (1) brad, molid, pin douglas (2) pin, zadă ― 3 alte tipuri de cherestea din lemn lung (1) brad, molid, pin douglas (2) pin, zadă Placaj de conifere ― 1 brad, molid, pin douglas ― 2 pin, zadă Lemn de conifere pentru foc Brad, molid, pin douglas Pin, zadă Lemn în foaie pentru uz industrial Cherestea din lemn lung - 1 bușteni - (1) stejar (2) fag (3) plop
jrc397as1977 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85534_a_86321]
-
pin, zadă ― 2 lemn de mină (1) brad, molid, pin douglas (2) pin, zadă ― 3 alte tipuri de cherestea din lemn lung (1) brad, molid, pin douglas (2) pin, zadă Placaj de conifere ― 1 brad, molid, pin douglas ― 2 pin, zadă Lemn de conifere pentru foc Brad, molid, pin douglas Pin, zadă Lemn în foaie pentru uz industrial Cherestea din lemn lung - 1 bușteni - (1) stejar (2) fag (3) plop (4) altele - 2 lemn de mină (1) stejar (2) altele - 3
jrc397as1977 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85534_a_86321]
-
2) pin, zadă ― 3 alte tipuri de cherestea din lemn lung (1) brad, molid, pin douglas (2) pin, zadă Placaj de conifere ― 1 brad, molid, pin douglas ― 2 pin, zadă Lemn de conifere pentru foc Brad, molid, pin douglas Pin, zadă Lemn în foaie pentru uz industrial Cherestea din lemn lung - 1 bușteni - (1) stejar (2) fag (3) plop (4) altele - 2 lemn de mină (1) stejar (2) altele - 3 alte tipuri de cherestea din lemn lung (1) stejar (2) fag
jrc397as1977 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85534_a_86321]
-
macaroneziene de dafin (Laurus, Ocotea) 45.7 *Crânguri de palmieri în Phoenix 45.8 Păduri de Ilex aquifolium Păduri alpine și subalpine de conifere 42.21 - 42.23 Păduri acidofile (Vaccinio -Piceetea) 42.31 și 42.32 Păduri alpine de zadă și Pinus cembra 42.4 Păduri de Pinus uncinata (*dezvoltate pe gips sau calcare) Păduri mediteraneene montane de conifere 42.14 *Păduri de Abies alba și Picea excelsa din Apenini 42.19 Păduri de Abies pinsapo 42.61 bis 42
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
tehnice sunt bazate pe rezultatele obținute de către grupul de experți în domeniul analizei frunzișului pădurilor PCI. Se face trimitere la manualul (1993) elaborat de către acest grup de experți. II. Metodologia inventarierii II.1. Data prelevării de eșantioane Speciile caducifoliate (inclusiv zada): prelevarea de eșantioane trebuie efectuată în momentul în care noile frunze sunt complet dezvoltate și înainte de începerea îngălbenirii tomnatice și a senescenței. Speciile sempervirescente: prelevarea de eșantioane trebuie efectuată în timpul perioadei de latență. Statelor membre li se cere să definească
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
23 Păduri acidofile (Vaccinio -Piceetea) 9411 42.21 Păduri subalpine de molid în Alpi 9412 42.22 Păduri alpine de molid în Alpii interiori 9413 42.23 Păduri herciniene subalpine 94.20 42.31 și 42.32 Păduri alpine de zada și Pinus cembra 94.21 42.31 Păduri silicioase de zada și arolla din zona estică 9422 42.32 Păduri calcaroase de zada și arolla din zona estică 9430 42.4 * Păduri de Pinus uncinata (*dezvoltate pe gips sau calcare
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
molid în Alpi 9412 42.22 Păduri alpine de molid în Alpii interiori 9413 42.23 Păduri herciniene subalpine 94.20 42.31 și 42.32 Păduri alpine de zada și Pinus cembra 94.21 42.31 Păduri silicioase de zada și arolla din zona estică 9422 42.32 Păduri calcaroase de zada și arolla din zona estică 9430 42.4 * Păduri de Pinus uncinata (*dezvoltate pe gips sau calcare) 9510 42.14 * Păduri de Abies albă și Picea excelsa din
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
interiori 9413 42.23 Păduri herciniene subalpine 94.20 42.31 și 42.32 Păduri alpine de zada și Pinus cembra 94.21 42.31 Păduri silicioase de zada și arolla din zona estică 9422 42.32 Păduri calcaroase de zada și arolla din zona estică 9430 42.4 * Păduri de Pinus uncinata (*dezvoltate pe gips sau calcare) 9510 42.14 * Păduri de Abies albă și Picea excelsa din Apenini 9520 42.19 Păduri de Abies pinsapo 9530 42.61 - > 42
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
42.66 * Păduri mediteraneene de pin cu pin negru endemic 9531 42.61 * Păduri de Pinus nigra din Italia 9532 42.62 * Păduri de Pinus nigra din Grecia 9533 42.63 * Păduri de pin Salzmann 9534 42.64 * Păduri de zada din Corsica 9535 42.65 * Păduri de zada din Calabria 9536 42.66 * Păduri de pin Pallas 9540 42.8 Păduri mediteraneene de pin cu pin mezogen endemic, inclusiv Pinus mugo și Pinus leucodermis 9550 42.9 Păduri macaroneziene de
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
negru endemic 9531 42.61 * Păduri de Pinus nigra din Italia 9532 42.62 * Păduri de Pinus nigra din Grecia 9533 42.63 * Păduri de pin Salzmann 9534 42.64 * Păduri de zada din Corsica 9535 42.65 * Păduri de zada din Calabria 9536 42.66 * Păduri de pin Pallas 9540 42.8 Păduri mediteraneene de pin cu pin mezogen endemic, inclusiv Pinus mugo și Pinus leucodermis 9550 42.9 Păduri macaroneziene de pin (endemic) 9560 42.A2 - > 42.A5 și
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
se dezvoltă fagul, care în amestec cu gorunul și alte specii de stejar coboară în regiunile dealurilor mai joase. Mai sus, în amestec cu rășinoasele, fagul poate urca până la limita superioară a pădurii. Rășinoasele (molid, mai răspândit în Carpații Orientali, zadă, brad, pe alocuri și pin) se dezvoltă până la 1700 - 1800 m (ajungând în Carpații Meridionali până la 1900 m). Dintre plantele ierboase la aceste altitudini sunt caracteristice ferigile și, în poieni, păiușul roșu. În zona alpină, cu îngheț îndelungat și soluri
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se poate întâlni Larix decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus baccata (tisa). Pomii cultivați sunt, în principal, mărul și prunul, dar plantațiile existente, amplasate în condiții de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
rar. În schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700 m altitudine. În afara de acești doi reprezentanți ai coniferelor, în Făgăraș se mai întâlnesc și alte esențe rășinoase. Astfel, zada sau laricele (pe "Valea Brezcioarei"), pinul (pe "Valea Caselor", pe "Muntele Clăbucet"), tisa (în număr mai mare pe "Muchia Moașei"), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe "Muchia Moșului"). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
întâlnesc și alte esențe rășinoase. Astfel, zada sau laricele (pe "Valea Brezcioarei"), pinul (pe "Valea Caselor", pe "Muntele Clăbucet"), tisa (în număr mai mare pe "Muchia Moașei"), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe "Muchia Moșului"). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege. Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul alpin este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul sudic al masivului
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Vidolm (în ) este un sat în comuna Ocoliș din județul Albă, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 108) satul Vidolm apare sub numele de "Vidally". La Vidolm se gaseste muntele Colțul Roșu, cu faimoasa rezervație de zada („larice” - "Larix decidua sp. carpatica"), extinsă pe 92 ha, declarată rezervație forestiera, cu arbori seculari de 35-40 m înălțime. Halta de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă elaborată de
Vidolm, Alba () [Corola-website/Science/300280_a_301609]
-
Din acest drum, la Bistricioara se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv comuna Ceahlău. În comuna Ceahlău se află două arii protejate, ambele incluse în Parcul Național Ceahlău: rezervația științifică Polița cu Crini (unde este protejată o specie de zadă) și rezervația peisagistică Cascada Duruitoarea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceahlău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,56%). Pentru 3,12% din populație
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), molid ("Picea Abies") și foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
și Anglia de Vest, în special în Devon, Cornwall și Lake District. Acestea apar, de asemenea, în Munții Apalași și pe coasta de vest a Americii de Nord. este o pădure aproape exclusiv de conifere, majoritatea florei fiind alcătuită din brazi, pini, zade și molizi. Totuși, în extremitățile sudice ale taigalei pot fi întâlniți și arbori foioși, precum plopul, mesteacănul și arinul. Alte specii de plante des întâlnite în taiga sunt mușchii și lichenii. Fauna este formată din animale rezistente la aceste condiții
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
multe specii de plante. Vegetația poartă denumirea și de taiga. Arborii se clasifică după felul acelor lor.Există două feluri de păduri de conifere; boreale și montane(m-ții Stâncoși și Himalaya). Cei mai reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapănul (singurul arbust din pădurile de conifere), tuia (numit și arborele vieții), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia și sequoia roșie. În Europa și Asia, pădurile de conifere se numesc taiga. Coniferele sunt arbori înalți, cu trunchiul drept, fară ramificații, cu frunze
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
pe timp de noapte, iar oră este dată și sonor prin bătăile automate ale clopotului). Din Clopotnița bisericii sunt vizibile toate localitățile învecinate pe o rază de 30 km. În incinta bisericii au fost plantați brazi, molizi, tui, pini și zada(conifer ce-și pierde frunzele în timpul iernii). Portalul de intrare în curtea bisericii este și el fascinant deoarece este pictat și înconjurat de alee de flori și trandafiri parfumați, iar noaptea iluminat printr-un sistem de lămpi solare. Biserică posedă
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
floră și fauna, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
În nordul Carpaților, limită inferioară a pădurilor de molid atinge, în unele locuri, 600 m. -soluri: podzolice brune; -temperatura medie anuală de 3-5 °C; -precipitații de 800-1300 mm anual; -lumină foarte slabă, pădurile sunt întunecoase; -vânturi, uneori, puternice. -arbori: molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
la sud vest de Câmpia Brühl. Lacul este de o mărime mijlocie ( ca. 26 ha cu adâncimea maximă de 7,5 m), cu o apă bogată în calcar, înconjurat de o pădure mixtă, alcătuită din plopi, conifere, stejari, fagi, mesteceni, zade, anini etc. în apă fiind răspândite plante acvatice sau cele care preferă regiunile umede ca "Myriophyllum heterophyllum, Sparganium minimum, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine". Fauna lacului este alcătuită din păsări ca "Alcedo atthis, Gallinula chloropus, Podiceps cristatus, Bufo viridis, Ceriagrion tenellum
Lacul Heider Berg () [Corola-website/Science/311785_a_313114]
-
în componență păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi (de luncă, de pajiște sau de stâncărie). Vegetația forestieră este constituită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]