19,253 matches
-
secundară sindromului de hipertensiune portală. O altă particularitate care de fapt conferă și complexitate cazului reiese din asocierea obezitate + diabet zaharat + infecție cu virus hepatitic C + steatoză hepatică. Steatoza hepatică este desigur primară: pacientul este obez, hipertensiv și asociază diabetul zaharat, elemente ce sugerează steatoza prin insulinorezistență. Nu putem exclude însă alți factori care întrețin și dezvoltă steatoza hepatică: diabetul zaharat și infecția cu virus hepatitic C. Aceste condiții evoluează cu steatoză hepatică secundară. Steatoza poate fi secundară obezității, dar și
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR () [Corola-journal/Journalistic/92055_a_92550]
-
zaharat + infecție cu virus hepatitic C + steatoză hepatică. Steatoza hepatică este desigur primară: pacientul este obez, hipertensiv și asociază diabetul zaharat, elemente ce sugerează steatoza prin insulinorezistență. Nu putem exclude însă alți factori care întrețin și dezvoltă steatoza hepatică: diabetul zaharat și infecția cu virus hepatitic C. Aceste condiții evoluează cu steatoză hepatică secundară. Steatoza poate fi secundară obezității, dar și conexă diabetului zaharat. Pe de altă parte în etiologia ei poate fi implicată și infecția cu virus C. Se consideră
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR () [Corola-journal/Journalistic/92055_a_92550]
-
sugerează steatoza prin insulinorezistență. Nu putem exclude însă alți factori care întrețin și dezvoltă steatoza hepatică: diabetul zaharat și infecția cu virus hepatitic C. Aceste condiții evoluează cu steatoză hepatică secundară. Steatoza poate fi secundară obezității, dar și conexă diabetului zaharat. Pe de altă parte în etiologia ei poate fi implicată și infecția cu virus C. Se consideră că și virusul hepatitic C este responsabil de dezvoltarea DZ posibil prin acțiune directă asupra pancreasului cât și prin dezvoltarea insulinorezistenței. Indiferent de
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR () [Corola-journal/Journalistic/92055_a_92550]
-
la diabetici vs. non-diabetici s-a constatat că pacienții diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio (OR) de 1,83 (OR 95% = 1,83 [1,04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii au prezentat de 2,25 ori mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76]. Boala coronariană este principala cauză de deces la
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
studiu a fost alcătuită din 214 pacienți, din care 104 femei (48,6%) și 110 bărbați (51,4%). 87 de pacienți au fost diabetici (40,6% - am inclus aici și pacienții cu prediabet cunoscut, precum și pe cei diagnosticați cu diabet zaharat cu ocazia evenimentului coronarian inițial). 127 de pacienți au fost nediabetici. Vârsta medie a fost de 69,2 ani (DS = 11,24 ani, maxim 90 de ani și minim 18 ani), cu diferențe nesemnificative statistic între cele 2 loturi (pentru
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
la diabetici vs. non-diabetici s-a constatat că pacienții diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio (OR) de 1,83 (OR 95% = 1,83 [1,04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii au prezentat de 2,25 ori mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76] p.n.). Comparând subloturile de pacienți cu infarct (diabetici
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
de remarcat faptul că femeile cu LED cu vârste între 35 și 44 de ani au risc de 50 de ori mai mare pentru moarte subită în comparație cu lotul de control. Factorii tradiționali de risc pentru evenimentele cardiovasculare adică hipertensiunea, diabetul zaharat, fumatul, hipercolesterolemie nu sunt deloc prevalenți la pacienții cu artrită-reumatoidă. S-a considerat că inflamația sistemică din artrita reumatoidă și lupus sistemic are rolul unui factor independent de risc pentru dezvoltarea și progresia prematură a bolilor cardiovasculare (Warrington K.J. et
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
și severitatea calcificărilor arteriale ale coronarelor sunt mult mai frecvente față de lotul de control. Aceleași date sunt de reținut și în ceea ce privește riscul. Riscul cardiovascular la pacienții tineri cu psoriazis este comparabil cu cel pe care îl au cei cu diabet zaharat. Spondilita ankilopoetică asociază o mortalitate prin boli cardiovasculare estimată la 20-40%. Se sugerează că tratamentele utilizate în bolile reumatismale suprimând inflamația poate ameliora funcția vasculară și reduce riscul de boli cardiovasculare. Constatarea unui risc cardiovascular crescut pentru ateroscleroză și evenimente
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
de diabet Cercetări pe studii randomizate, placebo controlate privind eficacitatea statinelor asupra morbidității și mortalității cardiovasculare au raportat rezultate contradictorii privind apariția diabetului la pacienții în tratament cu statin. Studiul Jupiter (2008) a cuprins 17 802 de cazuri fără diabet zaharat și care au primit rosuvastatine și placebo pentru aproximativ 1,5 ani; s-a constat că un procent semnificativ de pacienți au dezvoltat diabet zaharat. În contrast studiul WOSCOPS (2001) sugerează că tratamentul cu provastatină reduce frecvența diabetului. Sattar și
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
în tratament cu statin. Studiul Jupiter (2008) a cuprins 17 802 de cazuri fără diabet zaharat și care au primit rosuvastatine și placebo pentru aproximativ 1,5 ani; s-a constat că un procent semnificativ de pacienți au dezvoltat diabet zaharat. În contrast studiul WOSCOPS (2001) sugerează că tratamentul cu provastatină reduce frecvența diabetului. Sattar și colaboratorii au făcut o metaanaliză a studiilor randomizate cu statine. Au analizat mai multe studii ce au cuprins cazurile tratate din 1994-2009, selectând numai pe
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
constată că există un risc semnificativ crescut pentru diabet printre pacienții tratați cu rosuvastatină. Sattar și colaboratorii au demonstrat că dacă sunt tratați 255 de pacienți timp de 4 ani cu statine numai un nou pacient adițional va dezvolta diabet zaharat în comparație cu lotul ce nu primește statine. Având și datele de la Cholesterol Tratment Trialist collaborators (2005) au estimat că vor fi aproximativ 5,4 mai puține decese prin infarct de miocard în acești 4 ani, și aproximativ tot atâtea accidente vasculare
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
Scăparea” este un predictor independent pentru evenimente adverse și potențial indicator pentru răspunsul la tratament. Determinarea „scăpării” adrenergice ajută la identificarea pacienților cu insuficiență cardiacă care pot beneficia de tratament medical extensiv cu β-blocant. Afectarea cordului la pacienții cu diabet zaharat tip II (DZ) se produce prin două mecanisme: ateroscleroza coronarială cu boală coronariană ischemică și cardiomiopatie diabetică ce produce insuficiență cardiacă de două ori mai frecventă la bărbații cu DZ și de 5 ori mai frecventă la femeile cu DZ
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
Cystatin C vor fi monitorizate și se vor lua toate măsurile pentru a preveni și trata, din etape precoce, atât hipertensiunea cât și bolile renale. Obezitatea, definită ca BMI ≥ 30 kg/m3 este un factor de risc pentru tensiune, diabet zaharat dislipidemie, și sindrom metabolic. Circumferința taliei este un indicator (dar imprecis) pentru măsura obezității abdominale deoarece ea exprimă atât țesutul adipos subcutan (SAT) cât și țesutul adipos visceral (VAT). Utilizarea CT multidetector permite aprecieri cantitative corecte a VAT și SAT
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92060_a_92555]
-
deoarece ea exprimă atât țesutul adipos subcutan (SAT) cât și țesutul adipos visceral (VAT). Utilizarea CT multidetector permite aprecieri cantitative corecte a VAT și SAT. S-a constatat că VAT se corelează mult mai semnificativ cu hipertensiunea arterială și diabetul zaharat. Cu ajutorul CT s-a cuantificat și grăsimea intratoracică și pericardică. S-a constatat că, grăsimea pericardică, ca și VAT (dar nu și SAT și nici cea intratoracică) se corelează cu frecvența crescută a bolilor cardiovasculare. Studiile au concluzionat că grăsimea
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92060_a_92555]
-
Cauzele cele mai frecvente care duc la producerea eventrațiilor postoperatorii sunt intervențiile chirurgicale practicate în urgență, cu infecția plăgilor operatorii, efortul fizic precoce postoperator, bolile asociate invalidante, cum sunt diabetul zaharat, neoplaziile, bolile pulmonare (bronșita cronică, BPOC), insuficiența renală cronică, în diverse stadii, inclusiv bolnavi cu dializă cronică. Singura metodă care a ameliorat rezultatele, în sensul scăderii semnificative a ratei de recidivă în cura chirurgicală a eventrațiilor postoperatorii recidivate, s-a
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
în comparație cu tehnicile „tisulare“, practicate în clinica noastră în perioada 1992-2000. Cauzele cele mai frecvente care duc la producerea eventrațiilor postoperatorii sunt intervențiile chirurgicale practicate în urgență, cu infecția plăgilor operatorii, efortul fizic precoce postoperator, bolile asociate invalidante cum sunt diabetul zaharat, neoplaziile, bolile pulmonare (bronșita cronică, BPOC), insuficiența renală cronică, în diverse stadii, inclusiv bolanvi cu dializă cronică . Până la descoperirea și punerea în practică a procedeelor care folosesc plase compatibile cu țesuturile umane, chirurgii au imaginat foarte multe procedee „tisulare“ de
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
anterioare: marea majoritate a pacienților prezentau două sau trei in tervenții „tisulare“ în antecedente (peste 80%); localizarea acestora - subombilical (peste 50%); dacă plăgile postoperatorii au fost infectate (peste 50%); comorbiditățile asociate: pe primul plan -obezitatea, urmată de asocierea: obezitate + diabet zaharat, HTA, BPOC; dimensiunea defectului parietal: peste 60% dintre pacienți au avut diametrul defectului până în 10 cm, pe care l-am clasificat în categoria dimensiuni medii;peste 90% dintre pacienți au fost operați „la rece“. În perioada anilor 1992-1999, 183 de
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
Judd. Aceste tehnici, utilizate de cel puțin două sau trei ori asupra aceluiași bolnav, în statistica noastră, au arătat procentul mare de recidivă, mai ales când operația a avut și un timp septic, iar pacientul avea asociate boli ca diabetul zaharat, obezitatea, HTA. Rezultatele statistice studiind foile de observație și protocoalele operatorii din perioada 1992-1999, reprezentând bolnavii din lotul A, au arătat:cinci decese (2,73%) postoperator; pacienți cu vârsta între 65 și 75 de ani, cu eventrații ștrangulate, cu necroză
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
s-au datorat probabil drenajului ineficient, prin lipsa aspirației continue, vidate, sau scoaterii precoce a tuburilor de dren; necroze tegumentare de o parte și de alta a suturii, apărute la 7 cazuri (3,82%), care aveau ca și comorbidități diabet zaharat și obezitate morbidă; supurația țesutului subcutanat s-a produs în 18 cazuri (9,83%);4 cazuri (2,18%) de eviscerații, care aveau în antecedente intervenții chirurgicale pentru neoplasme digestive; 45 cazuri (24%) de recidive după una, două sau trei intervenții
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
și pentru a nu se observa cît e de nervoasă, Daisy deschise televizorul și Începu să zapeze, În căutarea vreunui film. O dezamăgire În plus. La ora aceea, toate canalele transmiteau talk-show-uri. Numai pe Discovery era un reportaj despre diabetul zaharat. Altminteri, foarte interesant! Între altele, se susținea teoria că excesul de zahăr În sînge provoacă, În anumite cazuri, o diminuare a libido-ului. În bunătatea ei funciară, Daisy era pregătită să accepte chiar și această explicație, deși cantitatea de zahăr
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
răspândite boli la nivel mondial, 366 de milioane de oameni din întreaga lume luptându-se cu această afecțiune. La nivel mondial din cauza diabetului o persoană moare la fiecare 8 secunde. În România, diabetul afectează peste un milion de oameni. Diabetul zaharat este o boală incurabilă, astfel că pacienții diagnosticați cu această afecțiune trebuie să își schimbe stilul de viață și să își măsoare periodic valorile glicemiei. Medicii spun că această maladie scade speranța de viață în medie cu 5-10 ani și
O boală pe care o au un milion de români ucide o persoană la fiecare 8 secunde () [Corola-journal/Journalistic/68669_a_69994]
-
același timp redusă utilizarea de sare. Exercițiul fizic și activitatea fizică în general reprezintă factori extrem de importanți pentru refacerea după infarctul miocardic. Alte măsuri esențiale care trebuie luate în vederea scăderii riscului cardiovascular pe viitor sunt: controlul hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat și dislipidemie (dacă sunt prezente), controlul greutății și evitarea stresului. După un infarct miocardic sau în condiții de angină pectorală, nu este suficientă administrarea de medicamente. Acestea pot fi ineficiente dacă nu se luptă și împotriva factorilor de risc: obezitate
Ce urmează pentru Stelian Tănase. Adrian Ursu a fost într-o situație asemănătoare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79255_a_80580]
-
dacă sunt prezente), controlul greutății și evitarea stresului. După un infarct miocardic sau în condiții de angină pectorală, nu este suficientă administrarea de medicamente. Acestea pot fi ineficiente dacă nu se luptă și împotriva factorilor de risc: obezitate, fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemie, sedentarism.
Ce urmează pentru Stelian Tănase. Adrian Ursu a fost într-o situație asemănătoare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79255_a_80580]
-
de orice natură - bronhopneumopatii cronice - astm bronșic - boli cronice ale căilor respiratorii superioare care împiedică respirația nazala, rinite atrofice - deformații mari ale cutiei toracice, afecțiuni ale diafragmului - boli cardio-vasculare: valvulopatii, miocardiopatii - boli cronice care diminua rezistență generală a organismului: diabet zaharat, hipertiroidie, colagenoze (P.C.E., sclerodermie, lupus eritematos diseminat ș.a.). 3. Examinări pentru controlul medical periodic: - examen clinic general anual - RPS după 5 ani de la încadrare și apoi din 3 în 3 ani, la toate locurile de muncă cu exceptia industriei extractive a
ORDIN Nr. 15 din 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în munca şi controlul medical periodic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106590_a_107919]
-
ȘI COMPUȘI 1. Examinări la încadrarea în munca: - cele prevăzute în anexa nr. 1 - examen de urină pentru glicozurie - examen neurologic. 2. Contraindicații: - boli organice ale sistemului nervos central și periferic - etilism cronic - hipertensiune arterială stadiul I, cardiopatie ischemica - diabet zaharat - hipertiroidism. 3. Examinări pentru controlul medical periodic: - examen clinic general anual - examen neurologic anual - examen de urină (glicozurie) anual - ECG la 2 ani - taliu în urină, anual. 4. Criterii pentru suspiciunea de boală profesională: - sindrom dispeptic - polinevrita - tremurături - apariția glucozei
ORDIN Nr. 15 din 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în munca şi controlul medical periodic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106590_a_107919]