2,252 matches
-
armonios, nu excesiv de dulce, uneori parfumat. Rezistența boabelor la desprindere este mai mare. Boabele au culoare galben-verzui, doar 30% din soiuri au boabele roșii. Multe soiuri sunt fără semințe (apirene), parțial sau total. Soiurile de masă au un conținut de zaharuri și aciditate mai reduse. Nu rezistă la frig/ger/îngheț. Rezistă la transport. Consumul în stare proaspătă a strugurilor de masă începe în România cu: soiurile cu maturare extratimpurie și timpurie (15% din sortiment), în lunile iulie-august - Perla de Csaba
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
crocantă, cu o aromă fină de muscat (unul din genitori este Muscat Hamburg). SOIURI APIRENE (fără semințe, pentru stafide): Corinth negru, Sultanină (albă și neagră), Cibele etc. Sunt soiuri de proveniență asiatică sau mediteraneană. Lipsa semințelor și conținutul ridicat în zaharuri, fac soiurile apirene apte pentru pentru producerea stafidelor, prin deshidratarea boabelor în condiții tehnologice bine definite. Corinth negru: provin din Grecia, maturează strugurii în epoca a II-a, producții mici 3-4 t/ha. Strugurii sunt lungi, cilindrici, cu boabe mici
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Grecia, maturează strugurii în epoca a II-a, producții mici 3-4 t/ha. Strugurii sunt lungi, cilindrici, cu boabe mici așezate des pe ciorchine, bob cu pielița de culoare negru-violaceu, subțire, cu gust aromat. Prin procesul de stafidire, strugurii acumulează zaharuri până la 600-700 g/Kg, fiind considerate stafide de lux. Sultanină albă: (Kiș-Miș alb, în țările Asiei), are strugurii lungi, mari (300-400 g), rămuroși, cu boabele ovale, galben-ceară, cu strat fin de pruină. Producția este medie 4-5 t/ha, dar poate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Asiei), are strugurii lungi, mari (300-400 g), rămuroși, cu boabele ovale, galben-ceară, cu strat fin de pruină. Producția este medie 4-5 t/ha, dar poate ajunge și la 15 t/ha, în funcție de forma de conducere. Strugurii acumulează 180-190 g/L zaharuri. Pot fi folosiți și pentru consum în stare proaspătă. HIBRIZII DIRECT PRODUCĂTORI (H.D.P.) Isabelle: Căpșunică, Izabelă în România; Strawberry grape - în Anglia. Este un hibrid natural din specia Vitis labrusca. A fost adus în Europa în jurul anului 1820 și odată cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mare, ovoid, cu pielița groasă de culoare negru-roșcat, cu pulpa cărnoasă și crocantă cu gust plăcut. Nivelurile de producție sunt ridicate (până la 25 t/ha), din care peste 90% constituie producția marfă. La maturarea de consum acumulează 140-150 g/L zaharuri, cu aciditatea totală a mustului de 6-6,5 g/L H2SO4. Soiul se evidențiează și prin rezistența bună la transport, durata lungă de conservare pe butuc și păstrare peste iarnă a strugurilor. FRUCTELE CA MATERIE PRIMĂ ALIMENTARĂ Definiție: Produse horticole
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
apreciat, dar consumat de păturile sărace. În ultimele decenii, s-a conturat o activitate tot mai importantă de industrializare a boabelor verzi, având desfacerea asigurată mai ales în țările arabe. Boabele tinere au 81% apă, proteine 2-5 %, 0,6 % lipide, zaharuri (glucide) 3%, 33 mg acid ascorbic, 1,5 mg % vitamina PP, săruri minerale cum ar fi: K 250 mg %, Mg 38 mg %, Ca 22 mg %, P 25 mg %. Alți autori (Iordăchescu, C., 1978; Chaux, Cl. și Foury, Cl., 1994), evaluează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
deoarece ar fi nevoie de o substanță care să rămână cantonată în LEC, fără a intra în nici un fel în schimburi cu celulele. O astfel de substanță nu există, dar se pot realiza estimări destul de corecte folosind sulfați radioactivi sau zaharuri inerte, de tip inulină sau manitol. Compoziția lichidelor corporale este diferită în funcție de compartiment. Aceste conțin cantități semnificative de moleculă fără sarcină electrică, dar, din punct de vedere cantitativ, substanțele ionizate (numite generic electroliți) contribuie cel mai mult la concentrația totală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la leziunile neuronale. Eritropoetina este o moleculă glicoproteică alcătuită din 165 de aminoacizi și patru grupări glucidice. Aproximativ 60% din molecula de eritropoetină este proteină și restul este carbohidrat. Fiecare dintre grupurile hidrocarbonice este alcătuit din câteva catene ramificate de zaharuri, unele dintre ele terminându-se în acid sialic. Eritropoetina este produsă mai ales de către fibroblastele peritubulare din cortexul renal, și o foarte mică cantitate mai este produsă și în ficat. Reglarea secreției sale este probabil dependentă de un mecanism de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
deoarece ar fi nevoie de o substanță care să rămână cantonată în LEC, fără a intra în nici un fel în schimburi cu celulele. O astfel de substanță nu există, dar se pot realiza estimări destul de corecte folosind sulfați radioactivi sau zaharuri inerte, de tip inulină sau manitol. Compoziția lichidelor corporale este diferită în funcție de compartiment. Aceste conțin cantități semnificative de moleculă fără sarcină electrică, dar, din punct de vedere cantitativ, substanțele ionizate (numite generic electroliți) contribuie cel mai mult la concentrația totală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la leziunile neuronale. Eritropoetina este o moleculă glicoproteică alcătuită din 165 de aminoacizi și patru grupări glucidice. Aproximativ 60% din molecula de eritropoetină este proteină și restul este carbohidrat. Fiecare dintre grupurile hidrocarbonice este alcătuit din câteva catene ramificate de zaharuri, unele dintre ele terminându-se în acid sialic. Eritropoetina este produsă mai ales de către fibroblastele peritubulare din cortexul renal, și o foarte mică cantitate mai este produsă și în ficat. Reglarea secreției sale este probabil dependentă de un mecanism de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
deoarece ar fi nevoie de o substanță care să rămână cantonată în LEC, fără a intra în nici un fel în schimburi cu celulele. O astfel de substanță nu există, dar se pot realiza estimări destul de corecte folosind sulfați radioactivi sau zaharuri inerte, de tip inulină sau manitol. Compoziția lichidelor corporale este diferită în funcție de compartiment. Aceste conțin cantități semnificative de moleculă fără sarcină electrică, dar, din punct de vedere cantitativ, substanțele ionizate (numite generic electroliți) contribuie cel mai mult la concentrația totală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la leziunile neuronale. Eritropoetina este o moleculă glicoproteică alcătuită din 165 de aminoacizi și patru grupări glucidice. Aproximativ 60% din molecula de eritropoetină este proteină și restul este carbohidrat. Fiecare dintre grupurile hidrocarbonice este alcătuit din câteva catene ramificate de zaharuri, unele dintre ele terminându-se în acid sialic. Eritropoetina este produsă mai ales de către fibroblastele peritubulare din cortexul renal, și o foarte mică cantitate mai este produsă și în ficat. Reglarea secreției sale este probabil dependentă de un mecanism de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
folosită în a doua parte a fotosintezei. în faza independentă de lumină (faza de întuneric), se desfășoară un process ciclic, denumit ciclul Calvin, în care energia înmagazinată în moleculele de ATP este consumată, împreună cu dioxidul de carbon, pentru a forma zaharuri. În această fază este necesară și prezența moleculelor de nicotin amid dinucleotid fosfat (NADPH). Plantele superioare posedă un aparat fotosintetizant foarte complex, structurat sub forma a două fotosisteme: fotosistemul I (PS I) și fotosistemul II (PS II). Ambele fotosisteme sunt
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
ale speciei umane, trecând de la un regim alimentar bazat pe fructe și semințe la unul bazat de carne. Tipurile de metabolism vegetarian sunt „oxidanți lenți”, ceea ce înseamnă că ard zaharurile și carbohidrații încet. Din cauza faptului că organismul trebuie să ardă zaharuri ca să producă suficientă energie pentru a digera carnea și grăsimile, oxidanții lenți au probleme cu arderea zaharurilor suficient de rapid pentru a digera în mod eficient cantități mari de carne, ouă, pește și alte proteine animale concentrate. În consecință, cantitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
singura formă de combustibil pe care organismul o poate arde - în doze măsurate gradate, după necesități. Acesta este motivul pentru care oxidanții rapizi necesită un aport constant de proteine și grăsimi în regimul alimentar și trebuie să limiteze consumul de zaharuri și amidon. Din fericire, cei mai mulți dintre noi au un metabolism echilibrat care poate suporta ambele varietăți de alimente, atunci când acestea sunt combinate adecvat. Deși tubul nostru digestiv a fost menit inițial de către natură pentru un regim din fructe și legume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
greu la stomac și rămâne acolo timp de câteva ore după ce este consumată. Regulă: consumați proteinele concentrate și grăsimile la mese diferite. Dacă nu puteți evita amestecarea lor, mâncați multe legume crude pentru a ajuta la digestie și eliminare. Proteine + zaharuri. Toate zaharurile, fără excepție, inhibă secreția de sucuri gastrice la nivelul stomacului. Acest lucru se întâmplă deoarece zaharurile nu sunt digerate nici la nivelul cavității bucale, nici la nivelul stomacului. În realitate, acestea intră direct în intestinul subțire pentru digerare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în stomac în loc să se deplaseze rapid spre intestinul subțire, iar această întârziere le permite bacteriilor să declanșeze fermentarea zaharurilor, eliminând toxine nocive și gaze care periciliteză, în continuare, digestia. Regulă: evitați consumarea zaharurilor și a proteinelor la aceeași masă. Amidon + zaharuri. S-a stabilit că, atunci când zahărul ajunge în cavitatea bucală odată cu amidonul, saliva secretată în timpul masticației nu conține ptialină, astfel fiind sabotată digerarea amidonului înainte ca acesta să ajungă în stomac. În plus, o astfel de combinație împiedică trecerea zahărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
obiceiurile alimentare ale americanilor tipici, rezultatele fiind extrem de revelatoare: 39% din energia alimentară a unui american de rând provine din cereale, 38% din produse de origine animală și cea mai mare parte dintre cele 23 de procente rămase provine din zaharuri rafinate. Legumele și fructele reprezintă o parte infimă a regimului alimentar american. Cu greu s-ar putea realiza un regim alimentar mai dezechilibrat din punctul de vedere al trofologiei! Potrivit rezultatelor experimentelor realizate de dr. Pottenger cu pisici, efectele dăunătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
stomacul va fi în continuare ocupat cu digerarea amidonului sau a proteinelor atunci când fructele ajung acolo. De asemenea, trebuie să consumați fructele dulci și cele acide la mese separate, să nu îndulciți niciodată fructele cu zahăr sau miere, deoarece alte zaharuri nu se amestecă bine cu fructele din stomac. Dacă vă bazați micul dejun pe carbohidrați și cina pe proteine, atunci vă puteți alcătui un prânz foarte sănătos numai din fructe crude proaspete. Acest obicei este deosebit de benefic mai ales pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de a hrăni sugari lipsiți de laptele matern și reprezintă o alegere cu mult superioară laptelui de vacă pasteurizat. Zaharurile din strugurii cruzi sunt exact cele folosite în metabolismul celular: în principal glucoză pură, cu puțină fructoză și levuloză. Aceste zaharuri naturale sunt absorbite imediat în fluxul sangvin, fiind pregătite pentru a fi folosite în metabolism. Printre cele mai eficiente aplicații terapeutice ale strugurilor se numără vindecarea constipației și a gastritei, afecțiuni frecvente la cei care au regimuri alimentare occidentale. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
care conțin materie proteică în proporție de 15% sau mai mult Proteine concentrate: carne, pește, carne de pasăre, ouă, lapte, brânză Proteine ușoare: nuci, fasole, mazăre, produse din soia, avocado, cereale integrale II. Carbohidrați: alimente care conțin amidon și/sau zaharuri în proporție de 20% sau mai mult Alimente bogate în amidon: arahide, banane, cartofi, toate pastele făinoase, orez, pâine, prăjituri, plăcinte, cereale rafinate, etc. Zaharuri: zahăr integral, nerafinat și cel din trestie de zahăr crudă, fructoză, miere, sirop de arțar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mazăre, produse din soia, avocado, cereale integrale II. Carbohidrați: alimente care conțin amidon și/sau zaharuri în proporție de 20% sau mai mult Alimente bogate în amidon: arahide, banane, cartofi, toate pastele făinoase, orez, pâine, prăjituri, plăcinte, cereale rafinate, etc. Zaharuri: zahăr integral, nerafinat și cel din trestie de zahăr crudă, fructoză, miere, sirop de arțar, fructe dulci uscate (curmale, stafide, smochine și prune uscate) III. Grăsimi: uleiuri animale sau vegetale Animale: unt, smântână, untură, seu, carne grasă Vegetale: ulei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pere, piersici, cireșe, struguri, caise, nectarine, prune etc. Pepeni: pepene verde, cantalup, varietățile de pepene galben, papaya etc. Excepții: bananele se comportă ca alimente bogate în amidon; smochinele uscate, curmalele, stafidele și prunele uscate se comportă ca alimente bogate în zaharuri Fructe acide și acizi (citrice, roșii, oțet etc.) Fructe semiacide DA Grăsimi Legume Lapte și produse lactate Proteine concentrate și ușoare ----------------NU-------------------Carbohidrați (amidon și zaharuri) Diagrama de combinare a alimentelor Note „Nu” denotă combinațiile incompatibile. „Da” denotă combinațiile compatibile. Laptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în amidon; smochinele uscate, curmalele, stafidele și prunele uscate se comportă ca alimente bogate în zaharuri Fructe acide și acizi (citrice, roșii, oțet etc.) Fructe semiacide DA Grăsimi Legume Lapte și produse lactate Proteine concentrate și ușoare ----------------NU-------------------Carbohidrați (amidon și zaharuri) Diagrama de combinare a alimentelor Note „Nu” denotă combinațiile incompatibile. „Da” denotă combinațiile compatibile. Laptele este cel mai bine să se consume complet separat ca aliment proteic, de preferat sub formă de lapte crud verificat. Pepenii nu sunt incluși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
proteic, de preferat sub formă de lapte crud verificat. Pepenii nu sunt incluși în categoria „fructe” de mai sus; aceștia trebuie întotdeauna consumați separat pentru o digestie și o asimilație optime. Bananele, smochinele, curmalele, prunele uscate sunt alimente bogate în zaharuri/amidon de cea mai bună calitate și nu trebuie amestecate cu proteinele. Legumele se combină bine cu orice, în afară de cartofi (bogați în amidon) și de roșii (acide). Grăsimile nu trebuie consumate împreună cu proteinele concentrate, dar sunt relativ compatibile cu proteinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]