151 matches
-
gîndisem la vreme singur. Am aflat de la unul din ei că își face catehism din Spencer, din Spenceraș, cum îi spune el, și m-am mirat puțin de asta, dar mă întreb și astăzi : ce duh poartă în sine popa Zamă de i-a trăit spiritul neatins patruzeci și cinci de ani în singurătatea de nici o veste și de nici o unealtă tulburată a văgăunii Orheiului ?... Acest popa Zamă este, probabil, cel mai savuros personaj din campania monografică de la Cornova, din 1931
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de asta, dar mă întreb și astăzi : ce duh poartă în sine popa Zamă de i-a trăit spiritul neatins patruzeci și cinci de ani în singurătatea de nici o veste și de nici o unealtă tulburată a văgăunii Orheiului ?... Acest popa Zamă este, probabil, cel mai savuros personaj din campania monografică de la Cornova, din 1931, repusă de curînd în pagină cu o extraordinară migală și vizibilă plăcere de Marin Diaconu, Zoltán Rostás și Vasile șoimaru la Editura Quant din Chișinău. Dar nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
intelectuală românească între 1930 și 1950, pe care tocmai am citit-o și care a (re)născut pasiuni intelectuale printre contemporani. Evitînd să cad în „capcana” lor, constat însă că exista viață și dincolo de dreapta-stînga și mă gîndesc că popa Zamă era și el un „intelectual”, chiar dacă nu făcea parte, în mod evident, din „elitele” țării. Și mai evident, volumul Cornova 1931 nu va naște nici un fel de pasiuni, de-abia dacă va stîrni interesul unei duzini de „specialiști”. Și totuși
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu adevărat acele vremuri care ne bîntuie memoria. România modernă s-a născut, ca pretutindeni, în capul unor elite naționale (ba chiar și „internaționale”...). Schimbarea ei la față, trudnică și reală, s-a împlinit însă și prin generații de popa Zamă, anonime și uitate de istorie. Volumul celor trei editori este, din acest punct de vedere, un modest monument al intelectualului necunoscut - „monument” care riscă să rămînă însă și el necunoscut... Semnalizări, trafic și societate Traficul continuă să fie unul dintre
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și eu, că mi-o venit foame așa pe neașteptate - a îngăimat Toaibă, fără chef de vorbă lungă, fiind bucuros în sinea lui că fiertura ceea de la Dochița îi plăcută și nu-i cine știe ce leșie. „Da’ cum a fi cealaltă zamă? Că Dochița nu mă iartă. Și asta înseamnă să nu mai beau nici o gură de rachiu?” Acest gând l-a făcut să-și aducă aminte de cele două sticle cu rachiu luate de la crâșmă: „Unde or fi? Să știi că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
procesverbal, care va să zică, contribuind la îmbogățirea fără precedent a ce mai este de îmbogățit, că loc e destul. Și luați loc la Circa Număru Nu Se Informează pentru a asista mutual și pe gratis la convorbirea strict secretă dintre dom`șăf Zamă a lu’ Lungu și sergent major cu perspective, Mossorel. .Sssst... Uite ce scrie cu cerneală pe hârtie: Aho, aho și iar ahău, Noi o ducem foarte... Bine! Bine, pe naiba...Rău!, domnule Mozorel, rău, că ăștia sau altfel spus , anonimul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
lăsăm mai pe diseară, la Crâșma din drum. Acolo orice poveste parcă are mai mult vino-ncoace - a fost de părere Hliboceanu. Apoi așa sunteți voi - tu și cu Pâcu - zgândărâți omul și pe urmă îl lăsați să fiarbă în zama lui - și-a arătat, cam fără convingere, nemulțumirea moș Dumitru. Lasă, moș Dumitre, s-o spună diseară la crâșmă, că doar n-o să ne culcăm odată cu găinile. Si, până diseară poate i se mai coace povestea în minte. Nu-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o mână și cu un boț de mămăligă pământie și rece În cealaltă. Foarte repede a sosit și mâncarea. „Uite tu colo, Costache, ce hălci de carne plutesc În cazanul cela” - mi-am zis eu privind la marmita cu o zamă chioară care avea meritul de a fi doar fierbinte. Are dreptate românul când spune că: „Goliciunea Înconjoară, da’ foamea dă de-a dreptul”. Așa că: „Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă”. După un asemenea ospăț, un somn pe maldărul de paie
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la sfatul unei gospodine mari, încercam să mă profilez pe deserturi; femeia mă consiliase lângă o tarabă cu spanac veșted și îmi vânduse două ponturi: ciorba nereușită se drege cu multă boia de ardei iute, „da’ mai bine lasă, maică, zama, fă-i ceva dulce și nu te doare capu’ toată ziua“. Pontul cu boiaua îl încercasem și rămăsesem fără extraterestrul numărul cinci, așa că îl aplicam cu speranță pe celălalt. Numărul opt plecase de la serviciu, mă luase în drum și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
munților, venise la Folticeni să se pricopsească de învățătură...” în ideea de a studia pentru o meserie bună, mulți elevi lăsaseră acasă familiile proprii; sacrificiile personale făcute pentru realizarea viselor; 72 p. 204, r. 5 7 : „nu ești nici de zama ouălor; decât așa, mai bine te făcea mă ta un mânz și te mâncau lupii” lipsa voinței și perseverenței atrag după ele inutilitatea vieții omului; r. 24 25 : „Condacul umple sacul, și troparul hambarul, măi băiete!” ideea potrivit căreia îndeletnicirile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în formă de triunghi, apoi capetele de la baza triunghiului le lipim și în felul acesta rămân urechiușe. Se fierb până se ridică deasupra, le strecurăm și le dăm drumul în supă de sfeclă, decorăm cu leuștean tocat și puțin tarhon. ZAMĂ ȚĂRĂNEASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Patru litri de supă de oase strecurată, două linguri de Secretul Gustului de pui, doi morcovi căliți în 150 ml de ulei, rași pe răzătoarea mică, sare, piper, după gust, două gălbenușuri bătute cu 400 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
în formă de triunghi, apoi capetele de la baza triunghiului le lipim și în felul acesta rămân urechiușe. Se fierb până se ridică deasupra, le strecurăm și le dăm drumul în supă de sfeclă, decorăm cu leuștean tocat și puțin tarhon. ZAMĂ ȚĂRĂNEASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Patru litri de supă de oase strecurată, două linguri de Secretul Gustului de pui, doi morcovi căliți în 150 ml de ulei, rași pe răzătoarea mică, sare, piper, după gust, două gălbenușuri bătute cu 400 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Șiulea, A., Stan, M., Girip, M., Sporiș, M., Enache, L., Manole, P. (2005). Actori pe scena grădiniței. Brașov: Editura Front Internațional. Vîrtopeanu, V., Bircea, O., & Susan, M. (2005). Mici artiști în roluri mari. Teatru pentru copii. Reșița: Editura Pro Marketing. Zamă, E. (2008). O serbare de poveste. Iași: Editura Tehnopress. Zavate, E., Guzgan, G., Obreja, S., Gherasim, V. (2007). Poftiți la serbare! Dramatizări. Iași: Editura Pim. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) * Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau * Argumentarea publicitară
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fiert într-o oală nouă, "adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-au dat de către cazaci să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu unt", "căprioară friptă" scăldată în "zama fripturii îmbunătățită cu piper", "clătite cu smântână îndulcită", însă, spre canonire, fără vin, ceea ce i s-a părut cerșetorului o tragedie grozavă acoperind toate evenimentele politice. Frații Jderi și Izvorul-Alb au o intrigă ceva mai vie, timpul istoric fiind domnia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a fost considerată încă din antichitate ca faptă eroică, reeditată, multe secole mai tîrziu, de Bonaparte. Dacă Marsilia nu a putut face nimic pentru a împiedica înaintarea lui Hannibal, ulterior a susținut Roma în luptă, furnizîndu-i corăbii. Victoria romană de la Zama, în Tunisia, în anul 202 î.I.C., este urmată de instalarea Romei în peninsula Iberică, unde au fost create două provincii. Galia sudică constituia pe atunci o regiune esențială pentru relațiile dintre Italia și Spania. În același timp, piața galică
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
68; 76 Vouillé (Vienne), 86; 452 W Wagram (Austria), 268 Wassy (Haute-Marne), 187 Waterloo (Belgia), 269; 278; 465 Wessex (Anglia), 18 Y Yalta (URSS), 360; 473 Yonne, 15; 19; 20 Yorktown (Statele Unite), 243 Ypres (Belgia), 139 Yzeures (Indre-et-Loire), 67 Z Zama (situl antic) (Tunisia), 3 ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE GENERALITĂȚI Încadrarea subiectului Thérèse Charmasson, Chronologie de l'histoire de France, Paris, PUF, (col. Premier cycle), 1994. Georges Duby (sub direcția), Grand Atlas historique de l'histoire du monde en 520 cartes, Paris, Larousse-Bordas
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Mancas 22. Iacob Beldeanu 23. Ana Duhanov 24. Gheorghe Ceausoiu 25. Maria Rusescu 26. Marian Sandescu Partidul Socialist al Muncii 1. Neculai Onjanu 2. Alezandrina Roșca 3. Constantin Mocanu 4. Gheorghe Stania 5. Andrei Bădoiu 6. Dumitru Belu 7. Vasile Zama 8. Dumiav Pavelescu 9. Marilena Sofronov 10. Marin Goganau 11. Eugenia Burdusa 12. Ion Ivanu 13. Petre Bărbulescu 14. Marcela Zanian 15. Tudor Radu 16. Lucian Constantin Udrea 17. Mihaela Mocanu 18. Constantin Stoicu 19. Olimpia Pruna 20. Constantă Macovei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
mediul migranților români se organizează, în general, în câteva locuri distincte: Centrale, principala gară din Milano, servește ca loc de întâlnire pentru marile grupuri de migranți din Milano, parcurile din diferite cartiere sau localități de la periferia orașului, „Molino Dorino” și „Zama” - două parcări unde vin și de unde pleacă autobuzele și microbuzele din și înspre estul Europei. Alături de biserica românească, discotecile românești sau alte locuri de întâlnire și socialitate ale migranților, aceste locuri joacă rolul de circulație a informației în ceea ce privește oferta locurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în aceste locuri apar noi spații de socializare, în parcurile și restaurantele din zonele respective 26. Pentru boschetari, părăselile din aceste zone sunt deseori mai sigure decât părăselile din Milano și adesea aceștia preferă uneori să frecventeze aceste noi locuri. Zama și Molino Dorino: circulație, socialitate și identitate Zama este o parcare la periferia din extremitatea sud-estică a orașului. În fiecare sâmbătă câteva sute de borșeni 27 vin să trimită pachete către Borșa și să se întâlnească cu cunoscuți. Cu ocazia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în parcurile și restaurantele din zonele respective 26. Pentru boschetari, părăselile din aceste zone sunt deseori mai sigure decât părăselile din Milano și adesea aceștia preferă uneori să frecventeze aceste noi locuri. Zama și Molino Dorino: circulație, socialitate și identitate Zama este o parcare la periferia din extremitatea sud-estică a orașului. În fiecare sâmbătă câteva sute de borșeni 27 vin să trimită pachete către Borșa și să se întâlnească cu cunoscuți. Cu ocazia întâlnirilor de la Zama, se strâng borșeni și maramureșeni
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Dorino: circulație, socialitate și identitate Zama este o parcare la periferia din extremitatea sud-estică a orașului. În fiecare sâmbătă câteva sute de borșeni 27 vin să trimită pachete către Borșa și să se întâlnească cu cunoscuți. Cu ocazia întâlnirilor de la Zama, se strâng borșeni și maramureșeni din zona Lombardiei, trimit pachete către Maramureș, află noutăți de la Borșa și, eventual, aranjează afaceri sau discută despre locuri de muncă. În plus, Zama este un loc în care fiecare poate să vadă ce au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Borșa și să se întâlnească cu cunoscuți. Cu ocazia întâlnirilor de la Zama, se strâng borșeni și maramureșeni din zona Lombardiei, trimit pachete către Maramureș, află noutăți de la Borșa și, eventual, aranjează afaceri sau discută despre locuri de muncă. În plus, Zama este un loc în care fiecare poate să vadă ce au făcut alți borșeni și să arate altora succesul propriu. Pentru borșenii fără muncă, este o oportunitate bună să intre în discuție cu cei care au o situație stabilă. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
opson, acompaniamentul pâinii). În perioadele de post (și nu numai atunci) „cei mai mulți țărani postesc cu mămăligă, fasole și varză, adese mai au bostan și cartofi [...]; mâncările de frupt, pe lângă lapte dulce, lapte acru și brânză, care lipsesc celor mai mulți săteni, sunt zamă de carne (borș), răcituri, cârnați și caltaboși, friptură, mai ales iarna, dacă la Crăciun și-a tăiet godinul (porc tânăr). Friptura și borșul de găină se văd rar pe masa țăranului, căci galițele și le vinde de-și prinde alte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nici un gust: „Măcar să-i fi pus ceva acreală, ar fi fost bună, dar așa...“, a fost concluzia lor. Același lucru îl scoate în evidență și Mihai Lupescu: „Supa nu-i decât ciorba muntenească - ciorba dulce de carne. Mulți săteni zvârl zama de carne și mănâncă apoi carnea cu mujdei.“ Nici vecinii noștri de la răsărit nu se simțeau deloc bine fără borșurile lor: în timpul ocupației Parisului, în 1812, soldații ruși umblau ca bezmeticii prin oraș după orice fel de plante pe care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Ahura Mazda>" și Angra Mainyuxe "Angra Mainyu" (Øromasd¶s vs Areimaniosxe "Areimanios"; Gershevitch, 1964, pp. 29 sqq.; Gnoli, 1984b) a sfârșit prin a pune deasupra celor doi principi antitetici Timpul-Destinxe "Timpul-Destin", Zrvanxe "Zrvan" (În limba pahlavi, Zurw³nxe "Zurwa>n", Zam³nxe "Zama>n"), modificând un punct esențial din dualismul originar din G³th³ (cf. „Religiile Iranului antic și Zoroastru”, subcapitolul 2.6). Se mai pot spune și altele despre pătrunderea În Iran a astrologiei mesopotamiene - iar apoi a celei grecești - care, prin intermediul iranienilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]