956 matches
-
că-i mută! Las-o-n pace!), Sonetul IX generează un vehement stop-cadru (autostopist la mare ananghie, făcând imperativ cu mâna), care te duce, involuntar la arhicunoscutul efect de vuiet din clasicul, ,,Prin vulturi vântul viu vuia’’ (George Coșbuc, Nunta Zamfirei) sau, mai degrabă, din ,,Care vine, vine, vine - calcă totul în picioare” (Mihai Eminescu, Scrisoarea III). La Theodor Răpan, în acest caz, aliterația nu este nici simplă, nici doar expresiv-imitativă, ci expresiv-simbolică, având și o semnificație voit cvasimetafizică: ,, Visul visat
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
vorbește în termeni elogioși de poporul transilvan, de asuprirea lui, și descrie hora - care are și sens de țară - cum o descrisese și Aristofan în corul dansant din „Thesmophoriile”‘ și cum o va descrie apoi și George Coșbuc în Nunta Zamfirei. Melania FOROSIGAN, Tudor PONORAN, Zlatna ( Va urma )
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
că-i devenea noră. Urmase, apoi, un eseu despre atracția bunicului pentru poezie, în general, pentru poezia coșbuciană, în special. Mira sublinie faptul că nunta Marietei și-a lui Artemie fusese gândită de bunicul, s-ar fi zis, după Nunta Zamfirei. La remarca asta, se înșiră iar lanț de lacrimi de o parte și de-alta a obrajilor Marietei. Ca și-n poezie, mirii avuseseră mulți nuntași, mult popor/ Cu muzici multe-n fruntea lor. Cântaseră cu această ocazie lăutari craioveni
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
acolo vreun grăunte de metal prețios. Din cauza lui s-au petrecut toate nenorocirile, aurul acela e blestemat și trebuie să rămână acolo pentru totdeauna. A doua zi, am cunoscut-o pe domnița tăcerii de atunci, bunica dinspre mamă a Ilenei, Zamfira o chema. Era o femeie zdravănă, abia măritată cu un miner înstărit din partea locului. Era grea, o purta în burtă pe mama Ilenei. Bărbatu-său, om cumsecade de altfel, era cam gelos din fire și îți mărturisesc că mă cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Dumistrăchioaia. A cumpărat 207 stânjeni din hotarul Orășei (Bacău) cu 760 lei. Fiul, tot Ștefan, a murit de tânăr, iar partea lui din moșia Filipeni au moștenit-o frații. Alt fiu, Iordache, care trăiește până în 1833, a fost căsătorit cu Zamfira Donici, cu care a avut ca urmași pe Victoria, Raluca, Roxanda, Lascarachi, Costin, Grigore. Iordache a fost comis și ispravnică de Bacău, în 1814 și 1822. Este înmormântat în biserica Toma Cosma din Iași. Ca moșii a avut Filipenii, moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
7. Elie Munteanu 1899-1906 8. Casandra Pastoiu 1907-1908 9. Cleopatra Uncescu 1906-1910; 1917-1918 10. Vasile Pușcuță 1892-1893 11. N. Uncescu 1900-1901 12. Elena D. Borcea 1911-1913 13. Gh. D. Iacobeanu 1911-1915 14. Elena Bârgoanu 19211924 15. Constanța Iacobeanu 1917-1919 16. Zamfira Costinescu 1916-1917 17. Paulina Popescu 1914-1915 18. Cristea Boca 1919-1924 19. Ilie Sănduț 1919-1921 20. Eugenia Pintilescu 1924-1927 21. Alexandru Hacighean 1918-1919 22. Ecaterina Pelin 19151916 23. Georgeta Mihatiescu 1915-1916 24. Nicoleta Niță 1929-1933 25. Vasile Niță 1929-1933 26. Dumitru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca - Filipeni. (Adresa a fost discutat pe larg la subcapitolul despre viața spirituală). g) Se popularizează expoziția națională din 1906, dar și cultivarea „lintei”, „una dintre cele mai nutritive” se zice în adresă. h) Adresa Revizorului din 28 martie 1907: „Zamfira Borcea este numit maistru de lucru în locul Anei Postoi”. i) Examinarea elevilor din clasa a V-a la 9 iunie 1907, adresa Revizoratului, când examinarea elevilor era un eveniment, C) Dosar cu corespondența pe anul 1917. Aflăm un fapt foarte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în noaptea de 25 august anul 1964 (ce coincidență) de către autoritățile comuniste sub acuzația că distribuie cărți de învățătură creștină, în special ale marelui slujitor și misionar, un alt argeșean, anume Părintele Nicodim Mândiță. A devenit duhovnicul Mănăstirii de maici Zamfira - Prahova, la 1 august anul 1978 (așadar, cu puțin timp în urmă a împlinit aici treizeci de ani de slujire mărturisitoare și duhovnicie), unde iată, a rămas până la sfârșitul vieții. A fost ucenic și apropiat al vrednicului de pomenire și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
o vitalitate remarcabilă pentru vârsta pe care oricum nu și-o trăda, cu un simț al umorului măsurat - așa l-au cunoscut și așa îl vor purta permanent în inimă pe Părintele Gavriil toți cei care au trecut pragul mănăstirii Zamfira. Fie din paginile revistelor “Lumea Monahilor” și “Lumea Credinței” ori a altor reviste bisericești, fie din emisiunile de la PAX TV sau din altele, fie direct din înălțimea amvonului, prezența cuvântătoare a venerabilului părinte era cuceritoare și mult folositoare. Prin sinceritate
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
de a intra în comuniune cu ”inima plină de dragoste a lui Dumnezeu, care este gata să binecuvânteze pe credincioșii Lui” ( Emisiunea Despre rugăciune). Volumul se încheie cu o poezie de o extrem de fină sensibilitate și suplețe, semnată de prof. Zamfira Deac, Templul nezidit, care ține loc de postfață. În viziunea poetului Botiș, suntem datori ”să ridicăm spre ceruri, în căinți/ Fierbinți dorințe de-a primi iertare” Nu voi să mă căiesc la greul vieții). Unii acceptă totul, alții într-o
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
și gânditori: Lazăr, Asachi, Golescu (Iordache), Longinescu, Uscătescu, Racoveanu, Constantin; celebrilor pictori: Tattarescu, Ioanid, poeților de geniu: Coșbuc, Gregorian, Lesnea, Bacovia, Țărnea, Stanca, Năstase, Olteanu, Popescu-Vâlcea; renumiților istorici: Barițiu, Brătianu, Ionescu-Gion, Buzatu, Iscru, Jipa Rotaru etc; marilor artiști-rapsozi: Tudor, Zamfir, Zamfira, Turda, Roșoga, Gheorghe, Săracu, Gherghina Stancu; artizanilor culturii: Roca, Stroia ș.a. Sf. Gheorghe, dând nume curajului, dreptății și demnității a devenit ocrotitorul vlăstarelor voievodale, regale, imperiale, al Angliei, Daciei, Georgiei, a numeroase ordine cavalerești. A încreștinat-o pe împărăteasa Alexandra soția
CINSTIRE PURTĂTORILOR NUMELUI SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362850_a_364179]
-
scrii tu, pohete Vasile Burlui. Teribil. Te cutremuri. E Poezie''. Cu plecăciune, Pompiliu COMȘA, Reporter European 2012 *Vasile Burlui, ''Interogațiile lui Așur'', Editura APOLLONIA, 2013, colecția ‚'De anima'', 100 pagini, cu o prefață de Andrei Grigor și un portret de Zamfira Bârzu Referință Bibliografică: Semn de admiratie pentru Vasile Burlui dintr-un teatru al mintii / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1071, Anul III, 06 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
Sinulescu, Mioara Velicu, Simion Pop, Drăgan Muntean, Maria Păunescu, Ileana Săraroiu, Gheorghe Turda, Steliana Sima, Rodica Anghelescu, Ionuț Sidău, Maria Stroea, Nicolae Datcu, Mihaela Gurău ș.a. instrumentiștii - Gheorghe Zamfir, Marian Bucur, Mircea Carabulea, Ilie Alecu, Florea Cioacă, Florea Burnea, Dumitru Zamfira,Toni Iordache, George și Ilie Udilă, Nicolae Turcitu, Ion Oprea, Stefan Bucur, Marian Alexandru, Dumitru Gheorghe, Gheorghe Pandelescu, Marin Ulei, Tudor Pană, Iosif și Ion Milu, Ion Murgu; dirijorii - Victor Predescu, Nicolae Botgros, Constantin Arvinte, Gheorghe Zamfir, Viorel Doboș, Ion
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
Radio (în aceeași săptămână) și concursul de angajare la Ansamblul Național "CIOCÂRLIA" - la care cântau cele mai remarcabile voci ale scenei românești: Maria Ciobani, Maria Butaciu, Benone Sinulescu, Ion Dolănescu, Mioara Velicu, Mariana Păunescu, Simion Pop și omul orchestră - Dumitru Zamfira; dirijori erau maeștri Constantin Arvinte, Ion Ivanovici și mai târziu Gheorghe Zamfir. Emoții, bucurii, triumf.. obținusem ce-mi dorisem cu atâta ardoare, să activez într-un ansamblu profesionist. Apoi au urmat concerte peste tot în țară, iar "dragostea" de care
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
și Sfântul Calinic de la Cernica, pentru Peștera Urșilor și pentru înmormântările, parastasele, colivele, lumânările și pomelnicele bunicilor și străbunicilor mei, pentru Nae Ionescu, Țuțea, Puric, Patapievici, Pleșu și Liiceanu, pentru pământul acesta sfânt îmbibat de sângele strămoșilor, pentru Pădureanca, Mara, Zamfira, Fefeleaga și Rada și pentru bolta înstelată a Basarbiei și Fetele de la Căpâlna, pentru Universitățile din București, Cluj, Iași și pentru bunătatea și cumințenia țăranului, pentru Monumentul Eroilor de la Păuliș și uniforma ostășească, pentru Davila și Dongoroz și pentru fântâna
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
și livezilor. Oamenii, mai ales cei bătrâni, căinau pomii înșelați, sortiți să-și prăpădească rodul, se tânguiau că bietele animăluțe n-aveau cum să se-nfrupte din colț proaspăt de iarbă, cum firesc ar fi fost! Ăl mai mic al Zamfirei sta pitit sub velnițe, cu urechea ciulită la trosnetul lemnelor din sobă. Singur între șapte surori, era ciuca bătăii pentru copiii din sat. Și nu nevolnicia staturii i-atragea pornirea neprietenilor, ci o frică bolnăvicioasa purtată de acesta pe oriunde
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
Eveniment > Comemorari > IN MEMORIAM - PARINTELE GAVRIIL STOICA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului In Memoriam: Trei ani de la săvârșirea din această viață a Prea Cuvioaului Părinte Arhimandrit Graviil Stoica de la Mănăstirea Zamfira - Prahova În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viața omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag
PARINTELE GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366863_a_368192]
-
în noaptea de 25 august anul 1964 (ce coincidență) de către autoritățile comuniste sub acuzația că distribuie cărți de învățătură creștină, în special ale marelui slujitor și misionar, un alt argeșean, anume Părintele Nicodim Mândiță. A devenit duhovnicul mănăstirii de maici Zamfira - Prahova, la 1 august anul 1978 (așadar, cu puțin timp în urmă a împlinit aici treizeci de ani de slujire mărturisitoare și duhovnicie), unde iată, a rămas până la sfârșitul vieții. A fost ucenic și apropiat al vestitului duhovnic - Părintele Arhimandrit
PARINTELE GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366863_a_368192]
-
o vitalitate remarcabilă pentru vârsta pe care oricum nu și-o trăda, cu un simț al umorului măsurat - așa l-au cunoscut și așa îl vor purta permanent în inimă pe Părintele Gavriil toți cei care au trecut pragul mănăstirii Zamfira. Fie din paginile revistei “Lumea Credinței” ori a altor reviste bisericești, fie din emisiunile de la PAX TV sau din altele, fie direct din înălțimea amvonului, prezența cuvântătoare a venerabilului părinte era cuceritoare și mult folositoare. Prin sinceritate, prin cultura sa
PARINTELE GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366863_a_368192]
-
ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. În dimineața înmormântării și, mai cu seamă, la sfânta slujbă săvârșită în incinta vestitului lăcaș monastic al Zamfirei, a participat foarte multă lume care l-a cunoscut și la prețuit în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc!... Au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi pline de recunoștință și (de) nădejde, că părintele s-a mutat de la moarte
PARINTELE GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366863_a_368192]
-
nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor.” (IISUS HRISTOS-MÂNTUITORUL OMENIRII) Radu Mărculescu, descendent dintr-o ilustră și veche familie boierească, nepotul moșierului Tudorache Mărculescu(1828-1908) și al Zamfirei Pârâianu (1845-1897), tatăl său fiind renumitul avocat liberal Aurel Mărculescu, moșier, erou și martir al primului război mondial (1878-1916, ucis în munții Perșanilor, la 23 Septembrie 1916, în bătălia pentru dezrobirea Ardealului), căsătorit cu Jeana Mihăescu (1887-1953), licențiată în Litere
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PUSTIURI MARI SE PIERD Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului PUSTIURI MARI SE PIERD Pustiuri mari se pierd în zare S-aude muzica sferelor în mișcare Într-un ochi-a pământului se-oglindește... O stea pâlpâind ce-
PUSTIURI MARI SE PIERD de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368607_a_369936]
-
să tremur ..oare frigul are vina? Pusturi mari se pierd peste tot Cu sufletu-n mână pășesc și socot Că prin cioburi de-oglinzi eu găsesc ! Tunele mare de lumină ce nu se-irosesc. Referință Bibliografică: PUSTIURI MARI SE PIERD / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
PUSTIURI MARI SE PIERD de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368607_a_369936]
-
Că prin cioburi de-oglinzi eu găsesc ! Tunele mare de lumină ce nu se-irosesc. Referință Bibliografică: PUSTIURI MARI SE PIERD / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Zamfira Rotaru Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
PUSTIURI MARI SE PIERD de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368607_a_369936]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Zamfira Rotaru Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
PUSTIURI MARI SE PIERD de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368607_a_369936]