1,082 matches
-
Jurnal (1940-1944), îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 1998; Corespondență, îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 2001. Ediții: Mărturii românești din Bulgaria și Grecia. 1468-1866, Chișinău, 1933; Opt documente moldovenești dinainte de Ștefan cel Mare, Iași, 1933; Documente și zapise moldovenești de la Constantinopol (1607-1806), Iași, 1948; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, pref. edit., cuvânt înainte Ștefan Ștefănescu, București, 1980 (în colaborare cu Zamfira Mihail); Desiderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu, București, 2000 (în colaborare
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
care se autodefinește ca „un ciudat spion al destinului”, „hermeneut pedestru al fragmentelor, al segmentelor de destine individuale”. Locatari ai aceluiași bloc de garsoniere, administratorul Mangolewski, ciungul Sabaca, orbul Gomila, piticul Eugen Monks, colonelul în retragere Coco Epaminonda, „scriitorul” Adriano Zapis, colecționarul de ape marine și oceanice Cabidan, toți aceștia sunt, fiecare în felul său, niște „naufragiați” ai omenescului, oferind meditației lui Anselmus „cazuri de singurătate”. „Peripatetician vertical”, lui Anselmus îndeosebi ideile despre ecuația om-singurătate i se cristalizează în timp ce urcă scările
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
acest satu anume Pateniine și cu toți rumânii, ca să fie de credință la mâna a lor. Iar cându va fi la zi, de nu le vom da banii, cum ne iaste tocmeale, iar acești neguțători să fie volnici cu acesta zapis al nostru oare să ție ei satul, oari să scumpiri pre rumâni, care să-l vânză altor boiari cum va fi voia lor...” Cum boierii n-au putut plăti, cojocarii bucureșteni au devenit stăpâni ai satului, iar Vodă Alexandru Iliaș
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
respectivelor persoane), nu pentru că numărul prevăzătorilor n-ar fi fost consistent, ci fiindcă, între altele, până prin secolul al XVII-lea, vechile reguli înscrise într-un „codice” al obiceiurilor rezolvau această chestiune. Redactând niște „înscrisuri” (numite și „diate”, dar adesea și „zapise”), diferite nu doar în funcție de destinatari, ci și de obișnuința „scriitorilor” (foarte rar astfel de texte sunt olografe; frecvent ele sunt puse pe hârtie de preoți, [„Și am scris eu, popa Dragomir ot Cozleci, luna septemvrie, 18 dni, leat 7167” - aflăm
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce va vrea să se mărite, atunce aceaia să n-aibă niceodată nemic de într-ale bărbatului ei, nice să dobândească darurile céle denaintea nuntei sau alte darure. Muiarea carea va lua al doilea bărbat, măcar de va fi făcut zapis și de la copiii ei carii i-au făcut cu bărbatul cel de întâi și-i va hi lăsat vreun lucru ceva, atunce neapăratu-l ia. Muiarea carea va lua al doilea bărbat și va hi având copii cu bărbatul de întâi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce era acum mire. Safta a rămas văduvă în 1746 (Iordache Crețulescu murise în acel an și fusese îngropat în biserica Mitropoliei din București). La 1 martie 1747, semna - împreună cu fiii ei și în calitate de „soție a răposatului Iordache Crețulescu...” - un zapis prin care dona Mitropoliei din București trei moșii. în scurt timp a răposat și ea, tot în 1747, urmându-și soțul în lăcașul de veci. Ancuța, soție a postelnicului Nicolae Ruset, a murit în 1730 în Ardeal, Bălașa se declara
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
însoțiră pe Vodă la Istanbul fură exilați în Asia Mică, la Kiuta Lia (Chiutaia). Și membrii familiei (Pană, fratele Doamnei Marica, nu s-a alăturat surghiuniților), și boierii credincioși (mai târziu, prin 1746, unul dintre ei va pomeni într-un zapis acele timpuri „când eram eu surghiun la Chiuta Lia cu răposata Doamna Marica a răposatului Constantin Vodă Brâncoveanul și cu ginerii Mării Sale...”). Brâncovenii au stat în apropierea Munților Caucaz până în primele luni ale anului 1717. „Șef al familiei” era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduvie a femeii - apar și atunci când tranzacțiile comerciale au două părți distincte cu „actanți” diferiți. Măriica Ihnătoae vinde o parte dăn ocina din Șendreni (nu va fi prima vânzare din această ocină: „Adecă eu, Mariica Ihnătoae, însămi mărturisescu, cu acest zapis al meu cum de bunăvoia mea, de nime nevoită, nici împresurată, ce de bunăvoia mea am vândut o parte de ocină din Șendreni, partea lui David, feciorul Magdei, nepotul lui Ciocan, ce-au fost dreaptă cumpărătură mie și soțului meu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plătească această datorie. Apoi nici pre aceasta nu o am lăsat, ci o am primit de se-au jurat cu mîinile pe Sfânta Evanghelie cum nu i-au rămas nimic de la bărbatul ei Ghinea vistierul și ne-au făcut și zapis la mâna noastră, cum să nu mai aibă treabă nimica cu de ale bărbatului ei”. Abia izbutind uneori să-și salveze zestrea din averea moștenită, pusă sub execuție de creditori (mitropolitul, împreună cu doi boieri, a scăpat-o pe Comana, văduva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au potrivit faptelor lui celor réle, ci i-au iertat capul” (se mai întâmplau astfel de aranjamente, având, de obicei, motivații materiale; aceasta nu lipsea nici în „cazul” Stroe-Cantacuzino), convenind și asupra socotelilor financiare. Antonie-Vodă afirma că a văzut „și zapisul lui Stroe vornicul la măna jupănésii Elina și a feciorilor dumneaei, de ertăciune și de plată”. Descendenții trebuiau căpătuiți ... ...dar nu oricum, ci urmând proiectul de integrare a Cantacuzinilor (aici este vorba de cei din Valahia) pus la cale de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să aibă a le da cocoanelor lui și mie nepoate, zéstre, să le moștenească iale cu bună parte; iar într-alte sate, moșii să n-aibă treabă”331 (știm acest lucru de la cel care a pus-o pe hârtie - un „zapis întregitor”, Ștefan ieromonahul, un apropiat al familiei, căci era duhovnicul Elinei 332). A atacat-o, evident, Vodă Șerban „în mânia lui, pe care toți o cunoaștem și înaintea căreia se sfărâma orice împotrivire. Socotindu-se nedreptățit, „el amenință cu moartea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rămas să le dea pungi 13, tal[eri] 6500, afară den banii ce s-au dat lu Gligorie Voevod [Grigore I Ghica], pungi 32...” (Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzinilor, p. 81). 293. Nicolae Iorga publică două astfel de „zapise de iertăciune”, unul (transcris și mai sus, la nota 292) din 1756 (în Studii și documente..., vol. VI, p. 495, nr. 201) - „[...], mergândǔ omul mieu - scria văduva lui Petru Boroiu din Cârligel - cu vrăjmășie de ucidere asupra lui Bran și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
citi prea mult, ca să nu te trufești!”. Este bine să nu pui întrebări incomode, să nu tulburi somnul căldicel al maselor. Pentru binele întregului popor, sufletele se întrec în arta reculegerii. Dopajul cu somniferele docilității știe să mențină în vigoare zapisul legii vechi. Îndrăzneala necredinței din partea unui ucenic al apostolului Toma va fi exilată dacă nu în ponticul Tomis, atunci măcar în musonicul Malabar. Studiu și liturghietc "Studiu și liturghie" Fiind vorba de o asociație studențească, importanța studiului (I Timotei 4
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ai drept de moștenire și de răscumpărare, cumpără-l!" Am cunoscut că era cuvîntul Domnului. 9. Și am cumpărat de la Hanameel fiul unchiului meu, ogorul de la Anatot, și i-am cîntărit argintul, șaptesprezece sicli de argint. 10. Am scris un zapis, pe care l-am pecetluit, am pus martori, și am cîntărit argintul într-o cumpănă. 11. Am luat apoi zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege și obiceiuri, și pe cel ce era deschis, 12. și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Hanameel fiul unchiului meu, ogorul de la Anatot, și i-am cîntărit argintul, șaptesprezece sicli de argint. 10. Am scris un zapis, pe care l-am pecetluit, am pus martori, și am cîntărit argintul într-o cumpănă. 11. Am luat apoi zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege și obiceiuri, și pe cel ce era deschis, 12. și am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, în fața lui Hanameel, fiul unchiului meu, în fața martorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
care l-am pecetluit, am pus martori, și am cîntărit argintul într-o cumpănă. 11. Am luat apoi zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege și obiceiuri, și pe cel ce era deschis, 12. și am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, în fața lui Hanameel, fiul unchiului meu, în fața martorilor, care iscăliseră zapisul de cumpărare, și în fața tuturor Iudeilor care se aflau în curtea temniței. 13. Și am dat lui Baruc înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
pe cel care era pecetluit după lege și obiceiuri, și pe cel ce era deschis, 12. și am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, în fața lui Hanameel, fiul unchiului meu, în fața martorilor, care iscăliseră zapisul de cumpărare, și în fața tuturor Iudeilor care se aflau în curtea temniței. 13. Și am dat lui Baruc înaintea lor următoarea poruncă: 14. "Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Ia zapisurile acestea de cumpărare, cel pecetluit și cel deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cel deschis, și pune-le într-un vas de pămînt, ca să se păstreze multă vreme! 15. Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Iarăși se vor mai cumpăra case, ogoare și vii în țara aceasta." 16. După ce am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, am făcut Domnului această rugăciune: 17. "Ah! Doamne Dumnezeule, iată, Tu ai făcut cerurile și pămîntul cu puterea Ta cea mare și cu brațul Tău întins: nimic nu este de mirat din partea Ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Dumnezeu, care L-a înviat din morți. 13. Pe voi, care erați morți în greșelile voastre și în firea voastră pămîntească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la viață împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greșelile. 14. A șters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră și ne era potrivnic, și l-a nimicit, pironindu-l pe cruce. 15. A dezbrăcat domniile și stăpînirile, și le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieșit biruitor asupra lor prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
arătau respect pentru că erau Încredințați că știa multă carte. Pe deasupra, le citea și ziarele cu voce tare. Lățosul se Împrietenise cu unul dintre popi și se bețivăneau Împreună În camera din dos a cârciumii. Popa Îi arătase, ca pe un zapis de mare preț, ce scrisese pe o bucată de hârtie un preot de demult, al cărui nume nu și-l amintea nimeni, căci se prăvălise și putrezise chiar și crucea de lemn În care fusese dăltuit. Învățătorul Îngâmfat se lăudase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
margini de drumeag, Ca o salcie pletoasă. Mama n‐a plecat de‐ acasă. DORINȚA DIN URMĂ Plecarea mea nu va fi anunțată prin ziare, Pentru că eu nu mă voi duce acolo Prin mica publicitate și nici prin ferpare. Eu am zapis de liberă trecere mai discretă. Dacă mă gândesc bine, eu am trăit ca un pusnic. și ce‐i trebuie însinguratului trâmbițe? E ca și cum te‐ai bucura mai curând: Uite, bre, va mai fi încă un praznic. 174 La capul meu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
să mă plec în fața părerii tale. --Încerc să respect spiritul documentelor. --Să nu ne depărtăm de Curtea domnească. Uite că, la 6 iunie 1749 (7257), suntem martorii vânzării unei case chiar lui vodă. “Adică eu, Iordache Seliam ceauș, făcut-am zapisul mieu preînălțatului, luminatului domnului nostru, măriia sa Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod, să se știe c-au cumpărat măriia sa de la mine o casă ce-am avut dinspre Curte domnească, la colțul ogrăzii gospod, dispre ierbărie (pulberărie n.n) gospod... Și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Efstrate Dabija voievod, cu carile au dat și au miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în târgul în Iași, pre Ulița Mare, lângă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. Apoi, în zapisul din 22 octombrie 1669 (7178), citim: “Adecă eu, Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare, scriem și mărturisescu cu acest zapis al mieu,... de a mea bunăvoie, am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Iași, pre Ulița Mare, lângă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. Apoi, în zapisul din 22 octombrie 1669 (7178), citim: “Adecă eu, Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare, scriem și mărturisescu cu acest zapis al mieu,... de a mea bunăvoie, am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu, a lui Cărăiman, locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce iaste în zidul Curții cei Vechi”, cum scrie în ispisocul lui Alexandru Ioan Calimah voievod din 28 decembrie 1797, nu-i una și aceeași temniță cu cea despre care se vorbește în ispisocul din 14 iulie 1662 și în zapisul din 22 octombrie 1669. --Așa stau lucrurile, părinte. Aș mai adăuga însă că dintr-un “Ispisoc din anii 1667 noiembrie 5 de la domnul Iliaș Alexandru voievod, întăritură lui Andronic Cerchez postelnic pre locurile... arătati, adică un loc de casă aice
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]