159 matches
-
iar vorbești ca din cărți - zise spătarul. Eu am văzut acum vreo treizeci de ani cum Stanciu-Vodă a luat domnia pentru două luni c-un sac de zarzăre, plus bineînțeles tributul. Tributul venea oricum, așa că la alegere au cântărit mult zarzărele. Episodul 171 BOIERUL RADU STOENESCU-BALCÂZU (Iî Nu e ușor să scrii despre un om pe care l-ai cunoscut bine, ți-a fost prieten bun, ba ai putea zice chiar cel mai bun prieten. E puțin mai greu să scrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mulțime de crăpături... - Cam ca noi, refugiații, zice mama repede și cu glas scăzut - apoi tare, limpede: În ce vreme am nimerit! - și mama mea tremură foarte tare, ca la clasă, când ne arată câte ceva. La noi era cald, Înfloriseră zarzării, bâzâiau albinele, azi-mâine cânta cucul - dar pe-aici... Uite ce iarnă, pe-aici... E drept: ninge. Fiindcă munții sunt mai aproape de nouri, de asta. La noi, la Mana eram mai depărtișor de nourii de omăt. Sibiu. Ninge. Și când te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și grăbi cătră casă, cum îi era obiceiul. — A venit un om, îi zise Cristina. Te caută pentr-o poruncă boierească... Întorcând spatele cătră pădurar, intră nepăsătoare în casă. Vătaful Alexa o găsi cântând încetișor și privind pe geam la zarzării cei strâmbi și negri plini de horbotă albă de floare. Cum îl simți, se întoarse și-l întrebă dacă nu poftește cozonac ș-un pahar de vin. — Vei fi fiind obosit... îi zise ea cu blândeță. Și Alexa se simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mă aflu în grădina casei de vacanță cu nepotul meu Mircea care se apropie de zece ani. Avem peste cincizeci de pomi: vișini, meri, peri, pruni, cireși de mai și văratici, piersici, zarzări, gutui și nuci. Doar cireșii de mai, zarzării și caișii și-au scuturat floarea aproape în întregime. Merii sunt încă în floare, iar vișinii încă nu și-au scuturat în întregime florile. În vie lăstarii au început să dea fragezi pe corzile butucilor. Florile pomilor odorizează aerul cu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
deci acum treizeci și trei de ani. E frate cu cireșul goldan din vale, din fața casei. Nu aveau decât un metru înălțime și rădăcini bogate - viguroase. Cel din vale a crescut mai mare, mai viguros, deoarece i-a priit mai bine în locul zarzărului uriaș pe care l-am găsit la intrarea în posesie a casei, în 1956. Acesta din deal a avut un teren mai nisipos sub el, dar l-am ocrotit special, udându-l suplimentar până a crescut mare. În ultimii zece
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a gospodăriei, spre poartă. Acesta, de o vigurozitate extremă, rodea un car de fructe care nu-mi foloseau, fiind adesea nevoit să mă rog de vecini să mi le primească măcar ca hrană pentru porci. În această situație, am scos zarzărul cu pricina, plantând în pământul reavăn unul din cireșii aduși, iar pe celălalt l-am plantat spre extremitatea vestică a grădinii. Țin minte cu exactitate data plantării în ziua de 4 aprilie 1974, fiindcă, după ce am venit de la piață, i-
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
crea o stare de eliberare, podgoria era locul unde cei mai îndrăzneți se simțeau în tot largul. Tinerii, perechi, se iubeau pe sub butucii de vie. Petru nu putea rata libertatea de a-și bucura inima pe furate. Se cățăra în zarzărul din fața dormitorului și privea pe fereastră. Camera era aproape goală, fetele, amestecate ca bobițe de tămâioasă, dădeau aromă toamnei. Genia, Antoaneta și încă două jucau cărți. Din zarzăr, le vedea de parcă ar fi fost lângă ele. Putea sta comod acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
diafan al câmpiilor de-argint. B3: Iar acolo, te oprești; și doar pasul tău ușor, în omăt strălucitor lasă urme viorii, de conduri împărătești, peste albele stihii. B1: Primăvară, unde ești? * F1: Baloane mari de spumă albă prin grădini și zarzării, și vișinii, și merii stau gata să se-nalțe din tulpini spre cerul primăverii... F3: Caisul nostru s-a gătit la poartă cu panglici albe, ca-n tablouri vechi, și cu zulufi de floare la urechi, cum, astăzi, nicăieri nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
argint, lăcrămioare, toporași, ghiocei și viorele. Pe câm pul renăscut la viață, aburii noi de ceață se ridică. E binecuvântarea dimineții pentru plantele în drăznețe să apară. Micii gândăcei ies din adormire și zumzăie prin florile îmbietoare și amețitoare ale zarzărului din grădină. Vrăbiuțele și alte mici păsărele se ivesc pe la ferestre: ,,Bună dimi neața! Proaspeți zori de zi o să-mi spăl fața în roua dimineții...” Revăd din nou forfota gospodinelor, bucuroase că pot din nou să trebăluiască, unele mătură, altele
ANTOLOGIE:poezie by Estera Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_680]
-
vadă Câte-un ghiocel stingher Dintre bulgări de zăpadă. Iar din zarea argintie Peste dealul înspumat A-nceput de-acu să vie Câte-o pasăre în sat. „-Hai vecină, te trezește, Barz-n cuib a poposit!” Totu-n deal se dezmorțește; Zarzărul a-nmugurit! ÎN OGRADĂ LA BUNICI În vacanță, noi, cei mici Fugim iute la bunici, Ș în curtea lor găsim Câte nici nu bănuim. Un căluț pe lângă car, O găină pe cuibar. Lângă stup, un roi, Pe povârniș multe oi. Un
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
care incriminează hrana necorespunzătoare calitativ. Boala s-ar datora consumului excesiv de fructe sau dulcețuri, de vină fiind mai ales prunele, castraveții, pepenii galbeni și verzi. La fel de nepriincioase se dovedesc fructele necoapte, crude sau verzi, cum sunt merele, perele, gutuile și zarzărele. Atare considerații privind rolul hotărâtor al alimentației defectuoase în apariția bolii demonstrează, că de multe ori, termenul holeră desemna pe atunci și oarecare tulburări digestive însoțite de crampe abdominale, nefiind încă rezervat bolii pestilențiale de origine "exotică" pe care o
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
corcoduș Ca îngerii în bucuria primăverii Aromizând un vis în faptul serii Să-mi fac în palma ta culcuș. Oglinzi în ploaia caldă, picurată, Multiplică un chip rotund Ca mugurii ce-n sân ascund Albul turnat în soarta decupată. Și zarzărul cu ramurile pline, Cu brațele împletite-n jurul meu îmi scutură petale-n decolteu Șoptind mieros cu viers de tine. Scâncesc petalele pe ram De prea mult vis și mi-este greu... Albul o ia spre Empireu Și-n jos
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-n taină, păgubosule... - Adoua oară când s-a bătut din nou miezul nopții, s-a așternut liniște și ne-au ieșit ochii din cap, ca la melc. S-a produs fenomene de se încrețea, de spaimă, pielea pe tine. Crăcile zarzărilor a prins a se clătina ca niște paparude. Prin ogrăzi, după uluci, s-a prins a se foi arătări cu coarne și furci, ce seamănau cu niște draci mâzgăliți. Iar când s-a mai apucat de răcnit și chiohordoaica... Că
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ce se balansa Într-un leagăn și Îl privea tăcută numai pe el... palma-i plină de sânge, mușcată de o gură cu dinți fioroși... fluturele imens, descoperit În liniștea unei nopți de vară pe prispa casei de la țară... freamătul zarzărilor Înfloriți, care, atunci când se scuturau, Îl făceau să plângă Îndelung... aripile cu... Apoi imaginile se Înroșeau și se topeau aglomerate, Învolburându-se ca Într-un carusel scăpat de sub control, Într-un vârtej amețitor, care se surpa continuu, până când nu mai
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mult timp. Urmăream pasărea care venea cu paie și firișoare de iarbă uscată în cioc, construind cu răbdare și dibăcie. Păsărica avea și pereche și se rânduiau la munca acestui cămin. Urmărind zborul lor zilnic, aproape am pierdut momentul când zarzărul și-a deschis florile, răspândind un parfum amărui în jur. Din acel moment albinele au pus stăpânire pe copac. Zumzăitul lor se auzea de la depărtare. Numai acest lucru m-a făcut să stau departe de cuib. Mi se părea că
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
a deschis florile, răspândind un parfum amărui în jur. Din acel moment albinele au pus stăpânire pe copac. Zumzăitul lor se auzea de la depărtare. Numai acest lucru m-a făcut să stau departe de cuib. Mi se părea că spinii zarzărului și acele albinelor păzesc cu strășnicie cuibul care mă atrăgea zi de zi cu misterul lui. Zarzărul și-a scuturat podoaba de câtva timp și-am căutat un moment prielnic de a mă cățăra spre cuibul care se ascundea acum
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
copac. Zumzăitul lor se auzea de la depărtare. Numai acest lucru m-a făcut să stau departe de cuib. Mi se părea că spinii zarzărului și acele albinelor păzesc cu strășnicie cuibul care mă atrăgea zi de zi cu misterul lui. Zarzărul și-a scuturat podoaba de câtva timp și-am căutat un moment prielnic de a mă cățăra spre cuibul care se ascundea acum privirii mele. M-am zgâriat, m-am înțepat, dar nu m-am descurajat. Am urcat până lângă
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
de plecare. Dimineața era răcoroasă, cu cer senin, vântul sufla slab dinspre miazăzi, vremea era bună... Ceața așternută pe vale de decuseară, se ridică odată cu revărsatul zorilor acoperind cerul ca o pânză subțire de nori, în straturi de puf alb. Zarzării înmugurise și dădură în floare. Bătrânul Toma stătea la marginea patului, cu inima încrâncenată, urmărindu-i toate mișcările feciorului său, de parcă i le număra. De afară, pătrunse un dondănit de oameni, molcom, din care se desprinse o chemare: „Antoane..., măi
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Doar că era mai scundă. Am lăsat bagajele în camera de oaspeți cu pereții acoperiți de icoane și am luat dealul pieptiș. Trebuia să sărim gardurile din bârne cu care muntenii își separaseră pășunile. Mărșăluiam gâfâind pe sub coroanele sărăcăcioase ale zarzărilor. Iarba și florile de câmp ne ajungeau până la genunchi. Aerul era șfichiuit de aeroplane și bombardiere: bondari, albine, viespi, musculițe. Cam o dată la treizeci de secunde înghițeam o insectă. Avea gust amărui și mă gâdila în timp ce bâzâia în josul faringelui. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
împlinesc / Cum o lacră sub pleoape, iar procesul acesta de zămislire este continuu, de vreme ce, Din manuscrise, semințele de mirodenii / Umplu ceriul cu o uriașă explozie, fiecare dintre ele încolțind apoi și dând lumină, asemenea unei supernove, încât Stelele înflorite, ca zarzărul în aprilie, / Desăvârșirii se lasă desăvârșite... și, Pe puntea aceea dintre lumi neumblate, / Fluturele plutește pe labirintul cuvântului. // Ecou selenar peste cosmica vrajă. Ecou / În litere rumeguș de imagine, zaț de vorbire, / Un altar în acest labirint... Beția simțurilor, acel
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
prin antreu, când nu vroiam să-i deranjăm pe coana Veta sau pe bătrânul Moșuleț. Dimineața, plecam toți trei, fiecare la treburile sale. Doar seara ne întîlneam. Vara, între examene, îmi mutam, ziua, sediul pe acoperișul de tablă, sub crengile zarzărului care se revărsa peste casă. Acolo, îmi potoleam foamea cu zarzăre, când mă plictiseam de citit. Liniște aveam destulă, căci pe strada Tufelor nu trecea nimeni. În patru ani, o singură mașină a speriat gâștele. Femeile din cele vreo douăzeci
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
C. Moldovanu, Andrei Mând ru), ci redau însăși ideologia și programul revistei, că iată exact ceea ce zicea Emil Gârleanu în numărul 3 al revistei: „... căci de ce, spre pildă, am cânta florile portocalului, căruia nu i -am văzut decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu par fumul ninsorii lor de flori? De ce am căuta să simțim murmurul Gangelui, când ne șoptește atât de tainic și de aproape izvorul ascuns în umbrișul sălciilor pletoase și curge atât de măreț Dunărea la vale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de manifestare. Pă timpu' Iu' Ceaușăscu nu tă mînca cînii, vociferează o țigancă tînără, cu cheițe de yală împletite-n cozi. Țigănușul și-l ține strîns lipit de fuste. Tano l-a alergat de-o mulțime de ori din crengile zarzărului, din vișin, din măr, din nuc, spre bidonville: casele cu pereții acoperiți cu tablă galvanizată, construite pe-un teren rămas fără proprietar. În curtea fără gard, exact ca-n filmul lui Kusturica, Pisică albă, pisică neagră, porcii rod dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în curte, priveam grădina în ansamblu. În natură există o ordine perfectă după cel mai perfect orologiu al ei. Toate au un rost, o menire. Toate își au rostul lor în desfășurarea vieții întregului Univers, indiferent de regn. Priveam la zarzărul care, prin rodnicia lui deosebită, a fost poate cel mai eficient pom fructifer. Sub el a început de două zile să se aștearnă un covor moale și colorat de frunze, ca prim semnal al toamnei. El a fost primul care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai multă obiectivitate, decât în imaginația noastră, despre realitatea ce-am fi putut-o trăi rămânând în țară. Când ești departe de țară, fiecare rând al dumneavoastră are altă semnificație decât poate v ați imaginat scriind aceste cărți: * lăcrămioarele, florile zarzărului, zambilele, lalelele, trandafirii * prietenii mai vechi sau mai noi, care sună la ușă sau la telefon, care v-au citit sau care pur și simplu vor să aibă vești * foștii elevi care vă mulțumesc pentru ceea ce ați însemnat în evoluția
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]