593 matches
-
de cais Și crângu'-ntreg zâmbește-a frumusețe, Vezi fluturi... ocolind-o cu blândețe, Prin cânt de păsări care-și dau binețe Parfumu-i plin de soare și noblețe Se cuibărește-n minte-ți ca un vis. Prin ochiu'-nchis se zbuciumă culoare, Ca-ntr-un miracol câmpu-i plin de flori Și mii de stele -n sute de culori, Precum prin rouă, razele din zori Aruncă peste suflet... cu fiori. E-atâta primăvară... într-o floare ! Referință Bibliografică: Atâta primăvară într-o
ATÂTA PRIMĂVARĂ ÎNTR-O FLOARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362998_a_364327]
-
studenției, apoi ca profesor de muzică a condus coruri și orchestre, având cu ele numeroase participări în spectacole, emisiuni televizate, festivaluri... a compus melodii și versuri. A înșirui tot ceea ce a izbucnit din inima profesorului dirijor și compozitor Mihai Drimbe, zbuciumată până la ultima palpitație, tot ce a descătușat în muzica lui, nu se poate, pentru că destinul i-a întins pulbere stelară pe bagheta vijelioasă. A avut o familie frumoasă în mijlocul căreia a redobândit liniștea risipită fără măsură, pe scenă, cu trude
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
și iar, întinzându-i o plasă de răcoare. Era ca o pasăre pe rugul fricii de a nu pieri sub tăișul neîncrederii în sine, de a nu se dezorienta la răscrucea din suflet. Mihai se apropie. Un dor sfâșietor îi zbuciuma pieptul. Dori s-o prindă pe după umeri, să-i inspire încredere, să-i promită că nu va mai lăsa niciodată viața să-i lovească, însă femeia din fața lui părea că nu auzea nimic. Își stropea tâmplele cu apă din pârâu
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > GOLFUL LINIȘTIT Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 898 din 16 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Astăzi, sunt mult prea zbuciumată de gălăgia ce alungă liniștea de la porțile sufletului meu. Mi-e dor de armonie, de acele zile când, liniștea coboară lin din lumină, alungând furtuna și panica stârnite în suflet. Mi-e sufletul un porumbel călător care-și caută echilibrul
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363536_a_364865]
-
și seamănă cu linia vieții, atât de întortocheată uneori. Au trecut anotimpurile peste lume, multe primăveri și toamne am străbătut, dar drumul spre liniște, nicicând nu l-am mai regăsit. Am pierdut-o pe cărările întortocheate ale vieții, în nopțile zbuciumate de griji, când somnul, pasăre capricioasă, zbura de la mine și mintea mi-era preocupată doar de traiul zilnic și de “cutremurele” ce zguduiau, din temelii, lumea în care trăisem până atunci, dezechilibrându-mă. Obișnuiam ca în fiecare toamnă, să urmăresc
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363536_a_364865]
-
Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nori nepăsători se pregătesc De sărbătoarea zăpezii, Din tâmpla cerului pornesc Fulgi exaltând clipa amiezii... Peste tot șerpuiesc pârtii, Ca-n zahăr pașii trosnesc, Se zbuciumă iarna în hârtii, Pe mătase fulgii se-ndesesc. Zborul învelește timpul nou, Neaua, ca un râs, plutește! Peste lume muzical ecou -Zurgălăi sună-n poveste-... O sanie trece-ndărăt Mă smulge ușor din ninsoare, E-atâta lumină-n omăt, Urcă-albind
VRAJA IERNII de LIA RUSE în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362399_a_363728]
-
de ceata junilor în noaptea sfântă de Crăciun de la gazdele colindate. El este veșnicul călător spre munții înghețați din inimile semenilor, magul de odinioară călărind un inorog de farmec, înconjurând Copoul ieșean ca pe o dodoloață Românie - golgotă de spirit zbuciumat în inefabil. Asemenea unui proscomidiar a reușit să așeze sub ochii cititorului darurile fără de preț ale cuvântului scris care înveșnicește ființa în demonstrații lingvistice de forță în cele douăsprezece Evanghelii profane: 1. Bine că ai râs ieri 2. Să râdem
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
din 09 februarie 2016. GREȘEALA UNEI MAME E ziua spre sfârșite, curând se face seară Amurgul o găsește tot pe o piatră-afară Cu inima zdrobită și tare-nsângerată Cu lacrimi de căință, femeia-ndurerată. O sperie tăcerea, ce blestemată-ursită, Se zbuciumă și plânge căci e nefericită Fusese dimineața vioaie, în putere, Și peste-o zi, se vede că geme de durere... Sosi cu-odoru-n brațe la sfânta mănăstire Și în genunchi se roagă dar cade-n rătăcire Căci printre vorbe-n șoaptă
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
rugă-ai pomenit că-ți dorești ... Citește mai mult GREȘEALA UNEI MAMEE ziua spre sfârșite, curând se face searăAmurgul o găsește tot pe o piatră-afarăCu inima zdrobită și tare-nsângeratăCu lacrimi de căință, femeia-ndurerată.O sperie tăcerea, ce blestemată-ursită, Se zbuciumă și plânge căci e nefericităFusese dimineața vioaie, în putere,Și peste-o zi, se vede că geme de durere... Sosi cu-odoru-n brațe la sfânta mănăstireși în genunchi se roagă dar cade-n rătăcireCăci printre vorbe-n șoaptă ea începu a
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
BERTHOLD-TELLU ABERMAN - IMPREVIZIBIL (1), de Berthold Aberman, publicat în Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017. „Opera mea o datoresc femeilor, fără ele n-aș fi cunoscut infernul” (Dante Alighieri) În acea zi frumoasă de vară, după o noapte destul de zbuciumată în care visele se succedaseră, transpirată, puțin speriată, a deschis ochii. Soarele invadase dormitorul, singurul loc în care se regăsea la trezire, cât de cât odihnită după forfota saloanelor prietenilor pe care le frecventa mai mult pentrua se achita de
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
lăsând în urmă căldura trupului și forma lui sculptural construit, deschise larg ferestrele ... Citește mai mult „Opera mea o datoresc femeilor, fără ele n-aș fi cunoscut infernul”(Dante Alighieri)În acea zi frumoasă de vară, după o noapte destul de zbuciumată în care visele se succedaseră, transpirată, puțin speriată, a deschis ochii. Soarele invadase dormitorul, singurul loc în care se regăsea la trezire, cât de cât odihnită după forfota saloanelor prietenilor pe care le frecventa mai mult pentrua se achita de
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului NAVIGÂND PE MĂRI... Gânduri navigând pe mări, Înfruntând aprige furtuni, Iluzorii țărmuri peste zări, Zburând neîncetat peste genuni. Ele pleacă din inima în clocot, Care se zbuciumă în a vieții luptă, Bătăile ei fac mai puțin zgomot, Atunci când amintirile-și ascultă. Bătrână trecută prin mulți ani, Rezistă prin magice forțe îndrăznețe, Uită de greutăți și de dușmani, Se bucură acum de bătrânețe. Astfel de gânduri aleargă în
NAVIGÂND PE MĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364244_a_365573]
-
de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova, Rusia, mărturisesc concludent despre importanța acestor investigații. Între centru și focar ... frământări de peste un secol Acum mai bine de patru ani am redactat și pregătit pentru tipar un articol de memorii, întitulat „O viață zbuciumată între centru și focar", semnat de Ana Sibirschi, soția regretatului matematician, acad. Constantin Sibirschi („Literatura și Arta” din 11 decembrie 2008). Atunci, din prima sursă, am aflat despre frământările și căutările unui savant în identificarea adevărului științific. La acel moment
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
mai lung durere de soare în ochi de muzică ascunsă-n tine durere de dor de tăceri împărțită cu tine durere și dor vers și durere împrejur îndur cerul albastru un petec de verde speranță ce se vede la fereastră zbucium aripile mele frânte zoaiele societății mâini goale gânduri zăgaz dorințe interzise idei umezite plângeri dese și sincere în lumina ce se prelinge în staulul curbat al vieții de bravat înspăimântat un suflet degradat ce loc ai ocupat în anticariat arde
DOR DE SOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364264_a_365593]
-
doar să atragă atenția asupra nedreptăților sociale și a îngrădirii spiritului, ci realizează un adevărat rechizitoriu, trăgând la răspundere pe cei vinovați de aceste stări nefericite, în aceste vremuri de răscruce: „Cine va da răspuns pentru multe sărăcii/ ce-mi zbuciumă neamul și îl duce?/ Suntem prea mici în marea bătălie,/ pe care alții o pornesc abrupt./ Ce se va-ntâmpla cu-această glie/ când azi dăm totul cu-mprumut?/ Nu mai avem nimic bun, totu-i putregai?/ Unii vând străinilor
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
Nu întâmplător, pe primele simeze se află expuse „Turnul Babel”, alături de originalele și exceletele „Ferestre” ale lui Baruh Elron. In ochii mei, el poate fi considerat tutorele acestui excelent act de cultură! Am plecat pe-o ploaie torențială... Marea se zbuciuma grandios și destul de amenințător, sugerându-mi cam cum ar fi putut să fie un potop, dar „Turnul Babel” triumfa, purtat de oameni spre niciunde... Roni CĂCIULARU Tel Aviv - Petah Tikva, Israel sfârșit de an, 2014 Referință Bibliografică: Roni CĂCIULARU - CU
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
avantaja aranjarea locului de pescuit, dar nu și pescuitul propriu-zis. Fără lanternă nu puteai să descurci forfacurile strânse în grabă pe lansete. Timpul trecea repede, eu mă grăbeam să mă găsească zorile pregătit, cu toate că simțeam din plin oboseala nopții foarte zbuciumate prin care trecusem. Am început să-mi momesc locul cu lanseta și am aruncat prima lansetă cu momeală diversificată în cârlige, să testez la ce are chef să muște peștele în acea zi. Iubita dormea liniștită în mașină, așa că am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
și omeniei, și chiar reușesc. O analiză psihologică fină reușește scriitorul în câteva „sentințe memorabile”: „Trecutul nu este niciodată trecut. El este întotdeauna în noi și ne urmărește pretutindeni, fie că vrem, fie că nu.” (pag. 431) Personajele lui se zbuciumă, caută, încercând să nu abdice, în ciuda suferințelor îndurate, de la tot de înseamnă iertare și speranță. „Afară ploua liniștit peste zbaterea lui sufletească, peste griji, peste lucruri, peste tăceri fără explicații, peste plecări memorabile, peste toate chinurile și suferințele de pe pământ
„ÎNTOARCEREA” DE ION CATRINA de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368570_a_369899]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SUPERSTIȚII Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Se zbate pleoapa de la ochiul drept, Se zbuciumă din nou sub tâmplă pulsul, Prea tare-mi bate inima în piept, În gât, se-nnoadă lacrima și plânsul. Mi se ridică sângele-n obraz Anticipând intuitiv schimbarea, Din galben-arămiu ca un topaz Cameleonică-i acum, culoarea. Un déjà-vu a
SUPERSTIȚII de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368723_a_370052]
-
o parte și pe alta și a amenințat-o că face și sex oral, dacă nu stă cum vrea el și nu se mișcă precum striga la ea să o facă. La un moment dat i-a cerut să se zbuciume, să plângă, să țipe. - Mișcă-te, vaca dracu’! Mișcă-te când îți spun și plângi, strigă tare! Țipă, f...i gura mă-tii de târfă! Mișcă-te, n-auzi? Și pentru că biata fată nu răspundea cu vorba sau cu trupul
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
face orice. Hai, tanti Maria, nu mă lăsa să plec! Oblig-o pe mătușa mea cea rea să mă lase la tine! Am să fiu cuminte, îți promit! Ce rău îmi pare că se ceartă pentru mine!” Gânduri în doliu zbuciumau mintea sărmanei copile. Ar fi dorit să oprească ziua în loc ca destinul să nu-și mai verse fierea peste viața ei, deși era ziua cea mai dureroasă, își îngropase părinții. Îi văzu dispărând sub pământ și i s-a explicat
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
Pătrunde cu credință să-ți lași aici durerea! Soarbe-i mireasma sfântă să-ți regăsești puterea! Și... cugetă, pe urmă, să vezi cum este omul: Când îl învinge viața se-ntoarce către Domnul! (Printre mesteceni) Poezia poetului Nicolaie Dincă este zbuciumată, uneori, așa cum însuși autorul ori numai gândul său este, dar cum să nu se-ntâmple și așa, dacă iubita dorește în dragoste mai mult decât i se oferă, mai mult decât se poate? Cum să nu simți un zbucium lăuntric
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > FIOR Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Din dorul tău, țese iubirea haină frigului inimii mele. Sărate îți sunt buzele de la lacrimile dorului meu. Și căntă văzduhul, se zbuciumă marea, se dezgolesc crengi și crește încă mătasea măngăierii în toate poienile sub răsuflara-ți dezmierdării! Nici ploaia nu poate stinge sau opri, tumultul fiorului tău ajuns în cerul clipei mele. Referință Bibliografică: Fior / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FIOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349834_a_351163]
-
aseamănă picturii grăbite, în guașă, barbară este oaia, iar lupul un estet, iubirea este trustul cu adresă și antet, Aristotel și Platon și multe celelalte celebre nume-și caută un loc mărunt în carte, gigante panouri, picioare, buze, piepți se zbuciumă în vântul seninei dimineți.„ Îți voi arăta cu totul altceva decât umbra ta pășind în urmă-ți dimineața”. FINIS CORONAT OPUS Înving cei care știu să se schimbe, spune profesorul, el își este părinte, el își este-nceputul, ca și
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
române. El este domnitorul care și-a împletit destinul cu Vâlcea, lăsând în urma lui mărturii care au creat o identitate acestor locuri, pe care le-a înscris în istoria românilor. În loc de concluzii - Despre mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân - o istorie zbuciumată Cu alte cuvinte, așadar, Domnitorul Mircea cel Bătrân a dus aproape trei decenii lupte dure cu adversarii interni și externi pentru pacea și prestigiul Țării Românești. Ziua de 31 ianuarie 1418, atunci când a trecut la cele veșnice, nu a însemnat
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]