253 matches
-
sensibile", nu trebuie să creeze iluzii. Entuziasmul diminuîndu-se, hotărîrile luate în pripă sînt aplicate într-un mod mai realist: obligațiile personale (corvezi, drepturi de vînătoare, dijmă) sînt cu siguranță abolite fără despăgubire, dar drepturile asupra pă-mîntului (redevența datorată seniorului și zeciuiala) sînt declarate abolite prin răscumpărare, spre marea decepție a țăranilor. În ciuda unor rezerve, în esență se poate considera că în august 1789, Revoluția este deja înfăptuită. Deputații Consti tuantei au răsturnat vechiul regim și au distrus un edificiu politic și
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
respectă, ducând o parte din recolte și din animale preoților, pentru jertfă 15. În Evanghelia după Matei, pilda despre cărturari și fariseii fățarnici face referire la plata unei dijme în contextul discuției despre păcatele acestora: cărturarii și fariseii plătesc o zeciuială din izmă, mărar sau chimen, dar uită să fie miloși și drepți 16. Comentariul lui Chiril nu vizează direct realitatea istorică și socială din backgroundul acestei epoci, pe care pânza flamandă și exemplele biblice citate (amintite aici fără pretenția exhaustivității
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
vor rămâne în «închisoarea» spirituală”. Tocmai de aceea familiile de mormoni își botează strămoșii în temple, pentru a le spori șansa la nemurire; * căsătoriile religioase sunt eterne: „durează și după moarte”. Cele civile sunt valabile până la moarte; * Mormonii practică legea zeciuielii ca formă de sacrificiu individual sau social: „a zecea parte din venitul nostru aparține lui Dumnezeu”; Parousia va avea loc în SUA. Poporul American este noul popor ales și el se va mântui înaintea altora. Noul pământ ales va fi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
moartea beneficiarului trebuiau să reintre în posesia principelui, care, mai apoi, dispunea după cum dorea de ele ca de propriul său lucru 195. Pe atunci, aceasta era forma pe care o îmbrăcau feudele și bunurile ecleziastice libere. Astfel, au fost înfeudate zeciuielile 196; mergîndu-se mereu mai departe, pe această cale, s-au atribuit aceste zeciuieli și alte bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
dorea de ele ca de propriul său lucru 195. Pe atunci, aceasta era forma pe care o îmbrăcau feudele și bunurile ecleziastice libere. Astfel, au fost înfeudate zeciuielile 196; mergîndu-se mereu mai departe, pe această cale, s-au atribuit aceste zeciuieli și alte bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize demnitatea spirituală și beneficiul temporar, să fi văzut atunci laicii sau, mai mult
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
artificiu sau înșelătorie, și pînă în secolul al IX-lea cînd Consiliul al III-lea de la Chalons a publicat canoanele de întreținere, în ideea combaterii vreunui abuz și apărării spontaneității donațiilor pe care credincioșii le ofereau Bisericii 275. 137. Legea zeciuielii, pe care Dumnezeu o stabilise în vechiul pact cu leviții, nu a fost confirmată de Cristos în cel nou; iar rațiunea cred că este următoarea: că nevrînd Autorul harului să mai adauge vreo povară dincolo de ceea ce natura cerea, iar natura
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
aparțină forței publice, ca și toate celelalte, care erau tutelate; fiindcă au dobîndit, după donație, natura drepturilor de strictă justiție. Dar folosirea forței respinge vechiul principiu, fiindcă în felul acesta constrînge credincioșii să facă donații și milostenie, după cum este cazul zeciuielii, darurilor sau al altora asemănătoare; și nici natura spontană a acestui principiu nu se putea să nu se piardă odată, ci aceste donații au devenit o obișnuință. Presupunerea că un donator liber este, strict vorbind, un datornic, pur și simplu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
au manifestat de atunci înainte ca fiind mai aplecați să acorde donații și daruri acelui Cler regular care păstra cu strășnicie acel principiu străvechi, mai mult decît Clerul secular; atunci cînd Conciliul al III-lea de la Laterano (1179) a reinstaurat zeciuielile din partea laici-lor, aceștia în marea lor majoritatea le-au trimis la Mănăstiri iar nu Bisericilor de care țineau, lucru care fusese permis chiar de Pontifi, dacă exista și permisiunea din partea Episcopului 296. 151. Un al treilea și prețios principiu al
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-a. Un alt renumit Arhiepiscop de Reims, Gerbert, de data aceasta, care mai tîrziu a devenit suveran Pontif sub numele de Silvestru al II-lea, stabilește aceeași doctrină în scrisoarea sa CXVIII adresată Clerului și poporului. 196 Se știe că zeciuielile au fost uzurpate de laici și ținute ca feudele, sau au fost concesionate în feudă în favoarea principilor și uneori în favoarea Episcopilor și a rectorilor Bisericilor; acest lucru apare și în textul canoanelor de drept. A se vedea L'Estravagante de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ce să numește Galata de Gios ș-au făcut jalobă...pentru locul... Balicăi... zicând igumenu precum le-au împresurat locul Ioanichie de Cetățuie,...c-au intrat în locul mănăstirii Balicăi pre șes de au luat în tărie lui de a zece.” Zeciuiala au luat-o de la grădinarii din jurul lacului Frumoasei. Si zice vodă în hotărârea de judecată de la 12 iulie 1713 (7221): „Iar niște petre ce s-au aflat pre șes, între Balica și între Cetățuie, s-au aflat cu vicleșug puse
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
administrau călugării mănăstirii proprietățile înșirate în toată țara? - Cum să nu se descurce, dragule? Aveau poslușnici peste tot unde aveau o proprietate. Pe lângă asta, nu le lipseau nici țiganii robi. Sfințiile lor trebuia doar să o facă pe vechilii, să ia zeciuiala și să fie cu ochii în patru la adunatul recoltei. - Spuneai de țigani robi, mărite Spirit. Nici aceștia nu au fost puțini. La 4 mai 1627 (7135) Miron Barnovschi voievod dăruiește mănăstirii Sfântul Sava nici mai mult nici mai puțin
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fapte și în alte mănăstiri. - Din câte zapise am citit și mi le-ai arătat până acum, mărite Spirit, nu am întâlnit cuvântul „țăran”. L-am întâlnit abia în zapisul de împuternicire dat călugărilor de la mănăstirea Bârnova pentru a lua zeciuiala din satele Căpotești, Scânteia și Mogoșești. Dat la 2 aug.1662 (7170) de Istratie Dabija voievod. În acest zapis, voievodul, pe lângă împuternicirea de a lua zeciuiala, spune: „Si să aibă a lucra țăranii din satu, într-un an 12 zile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
întâlnit abia în zapisul de împuternicire dat călugărilor de la mănăstirea Bârnova pentru a lua zeciuiala din satele Căpotești, Scânteia și Mogoșești. Dat la 2 aug.1662 (7170) de Istratie Dabija voievod. În acest zapis, voievodul, pe lângă împuternicirea de a lua zeciuiala, spune: „Si să aibă a lucra țăranii din satu, într-un an 12 zile.” Uite că vodă Antioh Cantemir are timp să dea un zapis și pentru a împuternici pe egumenul mănăstirii Bârnova „Să fie volnic cu cartea domnii mele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ținutul Hârlăului, cu eleșteu și cu moară în Miletin și cu vii în țarină și cu 300 de oi de goștină (dare pe vite), și cu 300 de mascuri (porci castrați) la goștină, și cu 300 de stupi la desetină (zeciuială de stupi)...Si iar, satul Munteni, pe Bârlad, în ținutul Vasluiului, și cu vad de moară în apa Bârladului...Si iar, o bucată de loc de satul Negrinților, în ținutul Hotinului. Si iar, niște dugheni și cu pivniță de piatră
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
alt mod de rotunjire a avuției mănăstirii Dancu. Este vorba de împuternicirea domnească de a lua dijmă de pe o fostă moșie a mănăstirii Păun, dată de Mihai Racoviță voievod la 28 aprilie 1717 (7125). O nouă împuternicire de a lua zeciuiala de pe moșia Bucium a fost dată la 7 iulie 1756 (7264) de Constandin Mihail Cehan Racoviță lui Ioanichie, egumenul mănăstirii Dancu. - Eu am noroc, mărite Spirit, în a găsi câte un zapis mai altcumva. Am aici unul prin care, la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
că s-a făcut din vremuri depărtate în condiții triste; și azi pare a se face ca și-n vremurile acelea depărtate. Dimitrie Moruzi, fost prefect, a făcut clădiri care costau sute de mii de lei și din care lua zeciuială necontenită. Când s-a clădit palatul administrativ din Dorohoi, D-sa și-a dus material la țară, la moșia d-sale: și-a clădit case fără să-l coste un ban. În budgetele tuturor comunelor este prevăzută plata unui cantonist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Scorei (în text Szkore) care se află în Țara Făgărașului mai înainte amintită cu această înțelegere ca nici cei mai sus numiți ei înșiși, nici urmașii lor să nu fie s upuși niciunei dări și anume să nu dea zeciuială nici din oi, sau din porci, stupi, vii și să nu fie siliți nici cu păscutul (în text pascuatione) sau altă slujbă a poștii (în text servitio postali, traducere greșită probabil pentru cai de olac) într-un cuvânt să nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care nu aveau vite de muncă, ci numai o vacă sau două, cărora li s-au adăugat, sub influența galițiană, căsașii și colibașii, care nu aveau nici vite și nici pământ 177. Locuitorii satelor din Bucovina trebuiau să dea stăpânului zeciuiala numai din produsele câmpului, în același timp fiind obligați să transporte snopii de cereale la aria stăpânului. O altă obligație clăcășească, dijma din semănăturile câmpului, din livezi, din grădini și din fân, putea fi răscumpărată în bani. Sesiile slujitorilor bisericii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu singura condiție, ca să i se achite în oricare ocol s-ar așeza aceleași dări cuvenite. Din aceeași cauză, țăranul este dator să muncească nu mai mult de 12 zile, pe parcursul anului, pentru stăpânul său și să-i livreze neînsemnata zeciuială a roadelor sale. Obrăznicia sa față de stăpân se datorează pe de altă parte faptului că, atunci când i se aduc mustrări îndreptățite într-o privință sau alta sau este contrazis, el se adresează principelui, după vechiul său obicei, de la care obține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ține de hotarul satului. Ca urmare a jalbei episcopului Sofronie, în care arăta că târgoveții hușeni le împresoară hotarul satului Plopeni și în urma mărturiei făcute de boierii hotarnici, același voievod întărea Episcopiei, la 22 aprilie 1674, stăpânirea asupra satului, luând zeciuială și din vii. Puternic favorizată de domnitorii din secolul al XVII-lea prin donații semnificative, intrând în posesia fostelor sate de ocol și a unor părți din hotarul târgului, dar și prin scutiri de dări, Episcopia a ajuns cea mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care s-au făcut vii de la o vreme încoace”. O grijă deosebită poartă Episcopiei Hușilor și Gheorghe Duca, care întărește la 30 martie 1669 stăpânirea asupra satului Broșteni cu bucata de hotar numită Ochiul. Episcopul Ioan era îndreptățit să ia zeciuiala din vin, pâine și din tot venitul satului și al bucății de hotar. Un ajutor important a primit Episcopia din partea domnilor Ștefan Petriceicu (1673-1674, 1683-1684), Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674-1675) și Antonie Ruset (1675-1678), care au confirmat daniile făcute anterior, de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cârligați, locul lui Bivol. La scurt timp, târgoveții hușeni au împresurat hotarul satului Plopeni. Ca urmare a plângerii episcopului Ioan, la 27 august 1673, Ștefan Petriceicu întărea Episcopiei stăpânirea asupra satului, având aceleași hotare stabilite anterior, împuternicind-o a lua zeciuială și din vii. Din aceleași cauze, la 22 aprilie 1674, Dumitrașco Cantacuzino, la cererea episcopului Sofronie, confirma Episcopiei stăpânirea asupra satului, iar la 29 decembrie 1675, Antonie Ruset proceda în același fel. Una dintre atribuțiile localnicilor era apărarea graniței. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei, spre înlesnire viețuirii lor, cu plata ce eu de la proprietarii viilor”. Cămănarii (căminarii) erau slujitorii însărcinați cu perceperea unor dări (la început, numai pe vânzarea cerii) sau zeciuiala domnească din ceară. La 3 mai 1621, Alexandru Iliaș a poruncit cămănarilor din târgul Huși să nu ia camănă de la poslușnicii Episcopiei de Huși, iar la 20 septembrie 1632, același domnitor le cerea cămănarilor din Huși „să lase în pace
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să scutească de dare slujbașii Episcopiei: „Scriem Domnia mea la slugele noastre la Vameșii din Huși, dându-vă scire pentru câțiva poslușnici care sunt ai Sfintei Episcopii [...], să nu-i învăluiți pentru vamă”. Desetnicii erau strângătorii dării numită deseatina sau zeciuiala (a zecea parte) din darea pe pâine, vin și stupi. Desetnicilor din Huși li se adresa domnitorul Gheorghe Ghica (1658-1659), în 1658, când scutea de dări pe doi preoți și pe un diacon al Episcopiei („desetnicilor de stupi și desetnicilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să crâcnesc. Atunci el se sculă și, cu pași leneși, târâtori, ieși din odaie îngăimându-mi următoarele cuvinte: Să ne vedem cu sănătate, cuconașule, când ți-i primi leafa; că nu-i mare lucru să-mi dai și mie o zeciuială 42. A doua zi mi-am prezentat demisia la ministeriul de justiție și a treia zi am plecat acasă la Fălticeni. Stătusem două luni în aceasta primă și nostimă funcțiune a statului. Acasă, neavând cum să-mi cheltuiesc timpul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]