159 matches
-
despre Nietzsche, pe care-l adora, și Îmi spunea povești din lumea mare... El a fost la Gherla și după aia a venit la Salcia. Și la Salcia a fost cu mine În pat. Îmi amintesc că păstrase În colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine cu săpun și cu vârful lingurii am modelat niște piese de șah cum nu fac ăștia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu poți tu să faci așa ceva.” „Fac, domnule!” „Ia, vino Încoace la bucătărie. Păi din ce faci?” „Păi din miez de pâine. Ia, dă-i, măi, o pâine.” Îi dau pâine, a luat miezul și cojile le-a băgat pe sub zeghe... și mi le-a adus mie. Știi? A fost salvator pentru mine, Îți spun! Și i-a făcut șefului de tură, care era acolo, piese cu săpun. Și Îi zice ăsta: „Bă, dacă mai spui la cineva că mi-ai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dar du-te dracu’ să nu spui la nimeni!”. Până la urmă vine și comandantul Închisorii... deci toată lumea aflase. Ăsta le făcea garnituri de șah la toți. Pentru mine era bine, că venea ăsta cu câte un castron de varză pe sub zeghe... Da’ când venea ăsta, se simțea mirosul de varză... și vedeai o sută de capete cum se ridicau. Și eu intram cu varza sub pătură, să nu mă vadă ăia, că era un bec de veghe acolo În dormitor, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În toată camera... Patru inși În pat, doi la un cap, doi la un cap. Iar eu, cu un prieten, unu’ Nae Samoilă din Nucșoara, tot deținut..., ne-am culcat pe cimentul de pe jos. El avea o șubă, eu aveam zeghea și am pus-o pe mine... În timpu’ ăsta, cu noi era un doctor Ridichie, din Cușmir, Mehedinți. El fusese arestat mai de mult și-a avut niște țigări la el, și ne-a dat câte-o țigară, două la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dormitor.” Și, În fine, s-a Înduplecat și ne-a dat voie să mâncăm În dormitoare. Dar, a doua zi: „Veleanu, ia-ți pătura și hai cu caii!”. Asta era expresia. Adică la izolare, că Îți lăsa numai cămașa și zeghea aia pe tine și pătura care o foloseai noaptea. Și... v-am spus... am făcut 193 de zile de izolare În cei cinci ani de pușcărie... Am făcut izolare două săptămâni că m-a prins cu un ac din sârmă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spălat gamela și o cojiță de săpun. Uscatul rufelor în atmosfera umedă din celulă se făcea în câteva zile așa că de cele mai multe ori se îmbrăcau încă jilave. La intervale neregulate erau scoși la baie cu picioarele goale în bocanci și zeghea pe cap, deși din nici un unghi al redutului nu puteau fi văzuți, dar „banditul” nu trebuie să meargă altfel decât în pas alergător și fără să vadă sau să fie văzut. Baia nu depășea niciodată 5 minute și în timpul spălatului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
atât de ermetic acolo, nu se aflase nimic despre prezentă lui. După ameliorarea regimului alimentar și a pedepselor, din iarna lui 1962 și apariția concomitentă a cluburilor, în vara anului 1962 mai multe sute de deținuți au fost scoși fără zeghe în cap, în curtea interioară a secției (în Aiud existau trei feluri de pușcării: celularul o construcție din cadre de beton pe trei etaje cu 324 celule, secția I și II cu camere mari, numai cu parter, închizând o curte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
140 - Casian Maria Spiridon : “Pe 18 decembrie a fost luat din nou , pe la zece dimineața . Iar interogatorii , iar declarații . A luat prima bătaie . La tălpi și pe spinare cu bastoanele . A doua zi a fost arestat . A fost îmbrăcat în zeghe și i s-a dat numărul 31, (așa , fără o sentință juridiară, domnule Spiridon? Ne credeți copii?) . De-acum numărul 31 avea o viață simplă de tot : dădea o declarație în prima repriză . In a doua repriză era bătut în
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
au putut relaționa cu aceștia, dacă au avut avocat din oficiu sau angajați de familie, dacă au făcut sau nu parte din vreun lot de condamnați, cum s-a desfășurat procesul, dacă au fost judecați în haine civile sau în zeghe, cum au primit psihic sentința și dacă au făcut recurs, dacă au putut să-și prezinte în fața instanței și punctul lor de vedere. Cea mai largă secțiune a convorbirilor a fost desigur dedicată detenției propriu-zise, întemnițarea. Aceasta se petrecea îndeobște
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un grajd se încălzește atmosfera datorită respirației animalelor, așa se încălzea și dormitorul nostru, de la respirațiile noastre, atât. Și uneori era foarte cald și era insuportabil, erau atâția oameni și aerul extrem de viciat. C. I.: Ați primit haine de deținut, zeghe, pantaloni, pufoaică? Când anume? Când ați ajuns la Salcia? S. Ț.: La Salcia am primit doar zeghe. Abia mai târziu, când am ajuns la Periprava, ne-au dat pufoaice, dar târziu de tot și erau numai zdrențe. Restul, pantaloni, dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atât. Și uneori era foarte cald și era insuportabil, erau atâția oameni și aerul extrem de viciat. C. I.: Ați primit haine de deținut, zeghe, pantaloni, pufoaică? Când anume? Când ați ajuns la Salcia? S. Ț.: La Salcia am primit doar zeghe. Abia mai târziu, când am ajuns la Periprava, ne-au dat pufoaice, dar târziu de tot și erau numai zdrențe. Restul, pantaloni, dar erau subțiri de-ți tremura fundul în ei. Însă ne dezbrăcau de pufoaică iarna, în sensul că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aflat de dumneavoastră abia după proces. S. M.: Da. Le-am trimis scrisoare și mi-au trimis ce le-am cerut eu. C. I.: De la momentul arestării și până ați primit pachet ați stat în aceleași haine, nu v-au dat zeghe? S. M.: Da, în aceleași haine. Zeghe ne-au dat abia la Canal. În arestul Securității aveam hainele mele. Eu aveam o hăiniță pe mine, o pereche de cizme, o pereche de pantaloni și-o cămașă și altceva nimic. Dar n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
S. M.: Da. Le-am trimis scrisoare și mi-au trimis ce le-am cerut eu. C. I.: De la momentul arestării și până ați primit pachet ați stat în aceleași haine, nu v-au dat zeghe? S. M.: Da, în aceleași haine. Zeghe ne-au dat abia la Canal. În arestul Securității aveam hainele mele. Eu aveam o hăiniță pe mine, o pereche de cizme, o pereche de pantaloni și-o cămașă și altceva nimic. Dar n-am suferit de frig, chiar iarna
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în șezut cam până după miezul nopții. A doua zi ne-au dus la treabă: am cărat cu roaba pământ, făceam digurile la malurile din stânga și din dreapta. Eram îmbrăcați tot cu hainele noastre, abia după vreo săptămână ne-au dat zeghe. La un moment dat, noi ne-am făcut norma, ceea ce ne măsuraseră ei și a venit un gardian și ne-a zis că să ne ducă în altă parte. Noi am zis că nu ne ducem, că aici stăm. Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mare dintre frați. La Iași, cu profesorul Gheorghiu și cu un caraliu omenos C.I.: Când ați ajuns în penitenciar? I. N.: Prin luna septembrie 1959. Aveam 36 de ani. La penitenciar am fost dezbrăcat și mi s-a dat o zeghe ruptă și un pantalon și am fost dus la celula 32. Când am intrat acolo, într-o jumătate de cameră din asta erau 50 de oameni, i-am numărat. Când i-am văzut în zeghele alea pe toți...! Era un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
scoate. Mai scotea și dintre noi ca să provoace confuzie și să ne deruteze. Nu mai țin minte cum îi chema. C. I.: Dar cu gardienii n-ați avut probleme la Iași? I. N.: Nu. Am avut noroc chiar, că aveam zeghea ruptă și, cum mă plimbam pe acolo, un caraliu din ăsta m-a recunoscut. Probabil de pe stradă, m-o fi văzut pe acolo militar, că penitenciarul și unitățile militare erau apropiate, prin zonă, iar eu am lucrat 12 ani în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
văzut pe acolo militar, că penitenciarul și unitățile militare erau apropiate, prin zonă, iar eu am lucrat 12 ani în Iași, numai la intendență, până la arestare. Și mă plimbam, că ne scoteau la aer, și vine și îmi aruncă o zeghe pe care am luat-o imediat și am îmbrăcat-o peste aia a mea ruptă și am mers în cameră. Când am ieșit din pușcărie, caraliul era trecut în rezervă și lucrase la Tricotaje "Moldova". M-am întâlnit cu el
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am întâlnit cu el după pușcărie pe stradă pe la Gara internațională Nicolina: "Mă cunoști pe mine?", m-a întrebat. "Parcă îmi aduc aminte de undeva". Și mi-a zis că a fost la penitenciar și că el mi-a aruncat zeghea aia și abia atunci l-am recunoscut. Și-mi zice: " Domnule, ați suferit mult! Dar eu n-am nicio vină în problema asta, eu m-am purtat cât s-a putut de bine cu dumneavoastră". Și cu zeghea aia am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a aruncat zeghea aia și abia atunci l-am recunoscut. Și-mi zice: " Domnule, ați suferit mult! Dar eu n-am nicio vină în problema asta, eu m-am purtat cât s-a putut de bine cu dumneavoastră". Și cu zeghea aia am stat până la eliberare, că am luat-o cu mine, că mi-a făcut fișă cu echipamentul pe care mi-l dăduseră. Fișa pe care o avea deținutul pleca cu dânsul acolo unde pleca, ăsta de aici scădea materialul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
doar în Iași, la Securitate, mi-aduceau părinții pachet lunar pe care-l împărțeam cu ceilalți cu care eram în celulă. Primeam niște zahăr, biscuiți și haine. C. I.: Cât ați stat la Securitate sau la Canal v-au dat zeghe? G. S.: Nu. N-am stat în zeghe niciodată, ci doar în hainele pe care le aveam de acasă. C. I.: Ați avut conflicte cu vreun gardian la Poarta Albă? G. S.: Acolo nu! Conflicte am avut la Securitate și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pachet lunar pe care-l împărțeam cu ceilalți cu care eram în celulă. Primeam niște zahăr, biscuiți și haine. C. I.: Cât ați stat la Securitate sau la Canal v-au dat zeghe? G. S.: Nu. N-am stat în zeghe niciodată, ci doar în hainele pe care le aveam de acasă. C. I.: Ați avut conflicte cu vreun gardian la Poarta Albă? G. S.: Acolo nu! Conflicte am avut la Securitate și la Penitenciar. La Canal au suferit imens, dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avut și maxilarul dislocat, am semn și acuma. În toate penitenciarele, la Iași, la Gherla, în lagăre, la Securitate au fost toți antihriștii, ăștia care n-au avut nici mamă, nici tată, ăștia n-au avut educație. Noi aveam pe zeghe scris pe spate literele mari C și R, de la contra-revoluționari, iar gardienii ne spuneau "câini răi"! C. I.: Cât a durat ancheta la Iași? D. B.: Ancheta a durat din iunie până în toamnă, până în octombrie. Dosarul meu a venit la Tribunalul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spus, de o întreagă famile, cu tot cu neamuri, care au și fost martori ai acuzării la proces. Eu aș putea să dau în judecată statul român numai pentru faptul acesta, că m-au prezentat la judecată la Tribunalul Militar îmbrăcat în zeghe. La proces când am primit condamnarea nu am avut pe mine haine civile. La tribunalul militar de pe strada Karl Marx, acum Lascăr Catargi, m-au dus în zeghe. Deci, eu am fost condamnat de dinainte de proces, nu mai era niciun
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acesta, că m-au prezentat la judecată la Tribunalul Militar îmbrăcat în zeghe. La proces când am primit condamnarea nu am avut pe mine haine civile. La tribunalul militar de pe strada Karl Marx, acum Lascăr Catargi, m-au dus în zeghe. Deci, eu am fost condamnat de dinainte de proces, nu mai era niciun fel de prezumție de nevinovăție. Am avut avocat greu la Iași, pe profesorul Negru, dar n-a putut vorbi! Nu vorbeai domnule, pentru că te aresta atunci. C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era doar mascarada oficială de confirmare a sentinței date de Securitate. D. B.: Exact! Or, asta m-a durut cel mai tare: ochelarii pe care mi-i tot puneau la ochi și faptul că la Tribunalul Militar am fost judecat în zeghe! M-au distrus moralicește, mi-au călcat în picioare demnitatea, m-au umilit. C. I.: Mie mi-au spus ceilalți intervievați că abia după sentință și condamnare au primit zeghe, că până atunci erau îmbrăcați cu hainele cu care fuseseră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]