KorAP: Find »[drukola/base=zeri & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...13 >

319 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

cu orașele etc. Însă Zerindul rămâne „în urma” satelor europene prin accesul limitat la resurse materiale (lipsa banilor, lipsa de acces la fondurile europene, nivelul de trai scăzut, lipsa locurilor de muncă) și prin caracterul de sat cu populație îmbătrânită (în Zerind oamenii sunt bătrâni, iar mentalul colectiv e greu de modificat). „Europenitatea se racordează la individ: citabilitate, cunoștințe acumulate despre UE. Știu că sunt 25 de state, că porcul la tăiat trebuie amețit, că trebuie multe hârtii, proiecte pentru ajutor din partea

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
iau modele de acolo, idei, afaceri” (medic, 41 de ani); „Zerindul nu e european. Nu e destul de dezvoltat. Nu e fabrică aici” (casnică, 21 ani); „E european. Aici, de cel puțin o sută de ani, pentru că așa sunt oamenii din Zerind” (medic, 57 ani); „Sărăcia este foarte mare. Zerindul întotdeauna a fost foarte european. De ce ne pun condiții așa arzătoare pentru a intra în Europa?” (inginer agronom, 72 ani); „Din punct de vedere geografic, sigur, iar din punct de vedere al

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
zic așa, înecați, băgați sub apă, ce să facem?” (bărbat, 53 de ani). Respondenții consideră că satul lor nu se ridică încă la nivelul unui sat european. Afirmațiile subiecților reflectă realist situația Zerindului: „Dar și noi ne străduim aici, la Zerind. Înfrumusețăm satul și avem grijă de curățenie, închidem animalele, utilajele. Avem un primar tânăr și energic” (pensionară, 56 de ani). Majoritatea respondenților au exprimat ideea că pe baza bunei colaborări dintre membrii comunității se poate „ridică comuna” la nivel european

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
fie șeuropeanț. Deocamdată nu cred că este. Nu suntem noi la nivelul ăla, ca să putem intra” (vânzătoare, 43 de ani); „Zerindul este în Europa, dar cât este de occidental? Începem să fim mai aproape, reparăm străzile...” (femeie, membru activ Pro Zerind, 64 de ani). Concluzii și discuție: perspective de dezvoltare ale Zerindului După tipologia culturală a satelor României propusă de către profesorul Dumitru Sandu, regăsim în Zerind trăsăturile definitorii ale satului minoritar etnic: capital relațional maxim, experiența migratorie bogată. Zerindul dispune de

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cât este de occidental? Începem să fim mai aproape, reparăm străzile...” (femeie, membru activ Pro Zerind, 64 de ani). Concluzii și discuție: perspective de dezvoltare ale Zerindului După tipologia culturală a satelor României propusă de către profesorul Dumitru Sandu, regăsim în Zerind trăsăturile definitorii ale satului minoritar etnic: capital relațional maxim, experiența migratorie bogată. Zerindul dispune de un capital social ridicat rezultat prin împletirea câtorva caracteristici de bază ale comunității: a. Un puternic consum mediatic: ziarul este principala sursă de informare utilizată

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
d. Legături active între săteni și liderii locali. e. O bogată experiență de întrajutorare și deschidere către comunitate. f. Infrastructura dezvoltată: telefonie fixă, acces la Internet, rețea de apă, rețea de gaze, drumurile pietruite. g. Valori ridicate ale toleranței. În Zerind, format în majoritatea sa din populație de naționalitate maghiară (90,5%, în 1992) este bine integrată o comunitate de romi (chiar dacă spațial există o distribuție destul de clară a zonei locuite de către aceștia). Cele câteva familii nou-venite în Zerind pe parcursul ultimilor

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
toleranței. În Zerind, format în majoritatea sa din populație de naționalitate maghiară (90,5%, în 1992) este bine integrată o comunitate de romi (chiar dacă spațial există o distribuție destul de clară a zonei locuite de către aceștia). Cele câteva familii nou-venite în Zerind pe parcursul ultimilor zece ani sunt de naționalitate română și sunt, de asemenea, foarte bine integrate. Toleranța etnică este dublată de cea religioasă. Maghiarii sunt reformați calvini în majoritate, însă în sat există și o comunitate puțin numeroasă de baptiști. h.

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
foarte bine integrate. Toleranța etnică este dublată de cea religioasă. Maghiarii sunt reformați calvini în majoritate, însă în sat există și o comunitate puțin numeroasă de baptiști. h. Poziția geografică care înlesnește comunicarea: drumul național străbate centrul comunei (desparte satele Zerind și Iermata Neagră aparținătoare comunei Zerind). Satul este amplasat la granița vestică a țării, la 5 kilometri de Ungaria. Zerind se află la distanțe egale de două mari centre urbane: Arad și Oradea. Satul are o bogată experiență migratorie. a

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
dublată de cea religioasă. Maghiarii sunt reformați calvini în majoritate, însă în sat există și o comunitate puțin numeroasă de baptiști. h. Poziția geografică care înlesnește comunicarea: drumul național străbate centrul comunei (desparte satele Zerind și Iermata Neagră aparținătoare comunei Zerind). Satul este amplasat la granița vestică a țării, la 5 kilometri de Ungaria. Zerind se află la distanțe egale de două mari centre urbane: Arad și Oradea. Satul are o bogată experiență migratorie. a. Migrația internă dinspre oraș a apărut

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
și o comunitate puțin numeroasă de baptiști. h. Poziția geografică care înlesnește comunicarea: drumul național străbate centrul comunei (desparte satele Zerind și Iermata Neagră aparținătoare comunei Zerind). Satul este amplasat la granița vestică a țării, la 5 kilometri de Ungaria. Zerind se află la distanțe egale de două mari centre urbane: Arad și Oradea. Satul are o bogată experiență migratorie. a. Migrația internă dinspre oraș a apărut ca efect al problemelor de natură economică ale celor implicați. Casele în Zerind au

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Ungaria. Zerind se află la distanțe egale de două mari centre urbane: Arad și Oradea. Satul are o bogată experiență migratorie. a. Migrația internă dinspre oraș a apărut ca efect al problemelor de natură economică ale celor implicați. Casele în Zerind au prețuri reduse, iar viața este în general mai ieftină la sat. Numărul imigranților este totuși redus. b. Migrația circulatorie a romilor din sat. Aceștia merg la lucru în Ungaria, cu contracte de munca reînnoite lunar, în domeniul horticulturii. Numărul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
este în general mai ieftină la sat. Numărul imigranților este totuși redus. b. Migrația circulatorie a romilor din sat. Aceștia merg la lucru în Ungaria, cu contracte de munca reînnoite lunar, în domeniul horticulturii. Numărul cazurilor de ajutor social din Zerind a scăzut în ultimii opt ani, odată cu apariția acestei posibilități de muncă. c. În Zerind avem de-a face cu un navetism rural către rural. Posibilitățile tot mai limitate de a găsi un loc de muncă în industria centrelor urbane

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
a romilor din sat. Aceștia merg la lucru în Ungaria, cu contracte de munca reînnoite lunar, în domeniul horticulturii. Numărul cazurilor de ajutor social din Zerind a scăzut în ultimii opt ani, odată cu apariția acestei posibilități de muncă. c. În Zerind avem de-a face cu un navetism rural către rural. Posibilitățile tot mai limitate de a găsi un loc de muncă în industria centrelor urbane apropiate Zerindului au făcut ca locuitorii să aleagă Fabrica de la Nadab (sat situat la 17

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
parțial de către firme specializate (situația ridică probleme majore alături de serviciile similare pentru produsele agricole, probleme datorate funcționalității, infrastructurii și legislației din domeniu). b. Modificări aduse infrastructurii: se află în lucru asfaltarea drumului principal ce leagă cele două sate ale comunei: Zerind și Iermata Neagră; s-a finalizat rețeaua de apă și cea de gaze; rețeaua de telefonie fixă distribuită prin fibră optică (și, prin aceasta, acces la Internet) acoperă întregul sat și este dublată de numeroase posturi de telefonie mobilă. c

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Europei (UE este o mare familie, o uniune sau un nucleu). Cel de-al treilea grup de răspunsuri constau în identificarea cu Europa („Europa este continentul nostru” sau „Europa este țara noastră”) și este întâlnit mai ales la oamenii din Zerind. Ceea ce se citește dincolo de fiecare răspuns în parte este faptul că Europa este pozitiv percepută și, într-un fel sau altul, face parte din viață noastră, a românilor. Interesant este faptul că Europa înseamnă mai degrabă ceea ce se află la

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
corupției. Caseta 1. Diferențe dintre România și Uniunea Europeană „Diferențele dintre România și UE sunt mai ales cele economie” (bărbat, Ațintiș). „Sunt diferențe șîntre România și UEȚ mai ales în ceea ce privește viața de zi cu zi, salariile și standardul de viață” (femeie, Zerind). „Ei sunt mai dezvoltați ca noi... Este mai multă ordine, și viața de zi cu zi este mai sigură decât în România” (bărbat, Traian Vuia). Deși statele membre UE sunt percepute ca fiind mai dezvoltate din punct de vedere economic

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
fi foarte greu pentru țărani! Toți oamenii sunt îngrijorați din cauza standardelor!” (bărbat, Ațintiș). „În opinia mea, integrarea este foarte bună! Dar nu pentru noi, poate pentru nepoata mea! Până atunci va fi foarte greu! Însă nu este altă cale!” (femeie, Zerind). Dincolo de această atitudine condiționat pozitivă, se întâlnesc și atitudini extreme în rândul populației rurale. Euroscepticii invocă lipsa locurilor de muncă și creșterea prețurilor ca argumente pentru înrăutățirea situației. Conform acestora, după integrare, România va deveni piață de desfacerea pentru produsele

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cele legate de valori și mentalități apar în discursul celor intervievați. Cât de european este satul meu? Raportându-se la ceea ce înțeleg prin sat european, majoritatea celor intervievați nu consideră că trăiesc într-un astfel de sat. Cu excepția celor din Zerind, populația din celelalte cinci sate răspunde în același registru, respingând ideea că satul lor ar putea fi numit european. Motivele cele mai invocate sunt legate tot de registrul economic. Cei intervievați pun accentul pe lipsa infrastructurii, pe decalajele de ordin

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
european au simțul muncii, au o mentalitate diferită care lipsește din România, pentru că dacă este sărăcie nu este nici mentalitate!” (bărbat, Hănești). „Există diferențe în mentalitate, în infrastructură!” (bărbat, Traian Vuia). „Noi nu suntem europeni! Noi avem mentalități diferite!” (bărbat, Zerind). Chiar dacă în cinci din cele șase sate investigate majoritatea consideră că nu trăiește într-un sat european, există totuși voci care susțin că satul lor se află totuși în Europa. Deși nu reprezintă opinia dominantă, totuși unii locuitori din Tomșani

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
culturi civice parohiale, în termenii lui Almond și Verba, dezvoltă relații aproape exclusiv în interiorul grupului de rudenie, preferă în general să aștepte să se întâmple ceva în bine, decât să colaboreze pentru a produce acel bine. La polul opus, în Zerind, ceea ce surprinde este relativa bogăție a manifestărilor capitalului social de tip bridging. Capitolul de față caută să sintetizeze cele deja prezentate de către colegii mei pentru fiecare sat în parte, încercând să ofere o perspectivă generală asupra spiritului comunitar și a

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
puțin sau chiar deloc implicată. Pe de altă parte, există experiența ridicării unui nou dispensar și a unui monument prin contribuția sătenilor. Extinderea rețelei de apă a fost de asemenea realizată la inițiativa comunității și prin munca voluntară a localnicilor. Zerind Mai multe proiecte au fost implementate în ultimii ani, majoritatea implicând participarea efectivă a comunității. Ceea ce surprinde, aparent, este numărul mare de proiecte din Zerind. Localitatea este una bine dezvoltată în raport cu media ruralului românesc. Accesul său la proiectele dedicate comunităților

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
apă a fost de asemenea realizată la inițiativa comunității și prin munca voluntară a localnicilor. Zerind Mai multe proiecte au fost implementate în ultimii ani, majoritatea implicând participarea efectivă a comunității. Ceea ce surprinde, aparent, este numărul mare de proiecte din Zerind. Localitatea este una bine dezvoltată în raport cu media ruralului românesc. Accesul său la proiectele dedicate comunităților celor mai sărace a fost inexistent, însă nivelul ridicat de inițiativă locală a condus la identificarea unor surse alternative. Investițiile în infrastructură domină, fiind gestionate

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de inițiativă locală a condus la identificarea unor surse alternative. Investițiile în infrastructură domină, fiind gestionate de regulă de primărie, însă cu o importantă participare din partea comunității. Sunt încercări de a atrage fonduri și printr-un ONG local (Asociația Pro Zerind), dar și de la investitori privați, existând unele preocupări de a crește atractivitatea, de exemplu, prin elaborarea unui Plan Urbanistic General care să stimuleze antreprenoriatul în zonă. În plus, Zerindul caută să exploateze și statutul său de localitate de graniță. Acțiuni

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
sărbători precum „Fiii Satului”, participarea în ONG-uri locale etc. Toate acestea reprezintă ancore pentru producerea bunului public în interiorul comunității, indiferent de forma pe care o ia acesta. Cele șase sate diferă și sub acest aspect. Viața comunitară înfloritoare din Zerind contrastează din nou cu Hăneștiul și Trifeștiul, cărora li se adaugă și Tomșaniul. Ațintiș reprezintă un caz aparte, instituțiile participării găsindu-și expresii extrem de pragmatice în așa numită bancă țigănească, în obiceiul alegerii ciobanului satului și în adoptarea unui element

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
situația descrisă în capitolul 2 ca specifică pentru întreaga societate rurală românească. Există însă agenți care tind să contribuie la formarea unui capital relațional mai puternic. Echipa de fotbal este un astfel de vehicul. Întâlnită în Traian Vuia, Trifești și Zerind, ea poate aduna oamenii, oferindu-le prilejul de a identifica problemele și interesele comune și de a dezvolta apoi strategii de acțiune colectivă. Tabelul 2. Viață comunitară informală în cele șase sate Satul Activități Tomșani În puține rânduri, comunitatea locală

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]