821 matches
-
MARIEI Ce să însemn în gând, în noaptea groasă, Din ceasul rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna fioroasă Și, cald, culese sufletul Mariei. Odihna veșnică îi stă acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
și sufletului sensibilitatea duioșiei. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne este tors din splendoarea Fecioarelor dace, din profeția Sibilelor trace, din iureșul Codrilor milenari, din smerenia Ierbii, din freamătul Apelor, din cremenea Carpaților, din semeția Brazilor, din doina Cucului, din ciripitul zglobiu al Rândunelelor, din cinul monarhic al Albinelor, din spicul de Grâu pecetluit în Pâinea cea de toate zilele, din lacrimile sublime ale Viței de Vie, urzit de legănatul Mamelor în veșnicia Neamului, țesut cu fior din jertfa mucenicilor și brodat
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
pe câmpul plin cu flori, În drumul meu frumos spre veșnicie, Să știu doar ce-i seninul și să uit de nori, Mi- e tare dor de-a mea copilărie. În cinstea dorului am refăcut un vis, Cu un copil zglobiu, vegheat de heruvim, Ce-și caută cu dor copilăria-n paradis... L-ajut să o găsească și versuri îi închin. Referință Bibliografică: De ziua dorului / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI, 15 mai 2016. Drepturi
DE ZIUA DORULUI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1463330752.html [Corola-blog/BlogPost/383638_a_384967]
-
Articolele Autorului Curcubeul își răsfira degetele jucăușe Prin mustățile de grâu, afânate de lumină Și pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tuse, Picurând din stele roua pe sepale și tulpina. Florile de mușețel sunt pudrate cu polen, În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic Fir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben, Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic. Freamătă în pulsul ierbii, verdele, plin de sfiala, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit, Iar
REVERIA PRIMĂVERII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1424729237.html [Corola-blog/BlogPost/379401_a_380730]
-
Țurțuri spiralați licăresc la grindă. Mă cuprinde dorul de copilărie, Raiul îmi părea orice glastră ninsă, Stele-am strâns în suflet pentru veșnicie Și tivesc cu ele inimi, gânduri, vise. Cozonacii Bunei cu miresme fine, Îndulciți cu-arome de surâs zglobiu Erau copți în vatra dragostei divine, Slavă aducându-i Celui veșnic viu. Retrăiesc mirajul clipei de-odinioară, Primele zăpezi, clinchetul angelic, Gustul de iubire, mâini de scortișoară, Tandră amintire din regat mirific. Brazii cu beteală, globuri, feerie, Iz de mere
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
februarie 2015. Curcubeul își răsfiră degetele jucăușe Prin mustățile de grâu, afânate de lumină Și pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe, Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină. Florile de musețel sunt pudrate cu polen, În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic Fir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben, Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic. Freamată în pulsul ierbii, verdele, plin de sfială, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit, Iar
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
cașmir ... Citește mai mult Curcubeul își răsfiră degetele jucăușePrin mustățile de grâu, afânate de luminăși pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe,Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină. Florile de musețel sunt pudrate cu polen,În pupila lor zglobie se-oglindește melancolicFir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben,Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic.Freamată în pulsul ierbii, verdele, plin de sfială, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit,Iar pe-nmugurite
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
cerul plin cu stele. O sa agat deasupra-ti,din vâsc o rămurea, Ca să ne meargă bine,ne sărutam sub ea. Pe poale îți voi pune beteala sclipitoare, Pe vârf un îngeraș, ce-i pregătit să zboare. Un clinchet de cristal zglobiu,de clopoțel, Se-aude în odaie,de te ating nițel. Să-ți umezesc tulpina în apa de izvor, Ca să rămâi tot verde și după sărbători. Aș vrea,dacă se poate și chiar te rog frumos, S-aduci padurea-n casa
O,BRAD! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1419277704.html [Corola-blog/BlogPost/342452_a_343781]
-
soare pe coastă și pe deal. Eram așa de tineri și-așa naivi eram, Că pentru veșnicie credință ne juram. La șoapte de iubire, spuneai râzând: -Mă minți! Apoi fugeai de mine, în joacă să te-alinți. 20 Și alergai zglobie în juru-acelui nuc Lăsând ca din greșeală, de mână să te-apuc. Și multă vreme,multă, atunci nu am avut Prinzându-te din joacă, curaj să te sărut. Când zile-ntregi alături pe deal cutreeram Vedeai un zeu în mine
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/emil_susnea_1488738939.html [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
Copilărie, fată cu pletele în vânt, Cu fustă creață și picioare goale, Cu margarete înșirate după gât Și flori de maci cusute-n borangic pe poale, M-ai păcălit, când fermecată, intr-al tău joc Eu am intrat vrăjită și zglobie, Cântând când culegeam la siminoc, Iar tu te-ai furișat pe deal zurlie. Eu te-am strigat și am crezut mereu, C-ai să revii cu zâmbetul pe față, Dar toamne reci au tot trecut de-atunci Si-n păr
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
mai mult Copilărie, fată cu pletele în vânt,Cu fustă creață și picioare goale,Cu margarete înșirate după gâtși flori de maci cusute-n borangic pe poale, M-ai păcălit, când fermecată, intr-al tău jocEu am intrat vrăjită și zglobie,Cântând când culegeam la siminoc, Iar tu te-ai furișat pe deal zurlie.Eu te-am strigat și am crezut mereu,C-ai să revii cu zâmbetul pe față,Dar toamne reci au tot trecut de-atunciSi-n păr m-au nins
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
eu îi aud, de parcă toate, mi se întâmplă chiar acum. Iar gâștele, gâgâitoare, măi zboară ș-acum printre nori și eu mă-ntorc, de la pădure, cu brațul încărcat de flori. Și mama mea, acolo-n vis, e tânără și e zglobie, o văd venind dinspre colnic, cu sortul plin de păpădie. Tăticul, râde, pe la poartă, de glumă spusă de un vecin și viața le pare frumoasă ciocnind câte un pahar de vin. Alerg pe drum cu alți copii înșir , pe ață
COPILUL A ÎMBĂTRÂNIT... POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Copilul_a_imbatranit_poezie_de_tit_al_florin_tene_1328189988.html [Corola-blog/BlogPost/347070_a_348399]
-
înțelege că cei care-și căptușiseră buzunarele cu ce apucaseră, dansau cu târșală, mai mult pe loc, de teamă să nu fie descoperiți și odată cu bunurile furate, să nu-și lase acolo și capetele. Cel care se simțea curat, dansa zglobiu ca o sfârlează, ca un titirez. El se simțea liber ca pasărea cerului. El nu era legat de niciuna din ispitele cărora le căzuseră pradă, toți ceilalți dinaintea lui. Se înțelege că fericit este acela care nu-și leagă inima
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/In_casa_tatalui_meu_ion_untaru_1331620961.html [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
pe care le simți pe piele, dar care nu te udă. Simțurile văzului și auzului nu erau separate ca pe Pământ. Puteam să aud frumusețea acelor corpuri argintii care fluturau deasupra mea și puteam să văd cântecul lor vesel și zglobiu. În această lume nu puteai să te uiți sau să auzi ceva fără să devii o parte din acel lucru și totuși, în mod misterios, nu atingeai acel lucru. Din perspectiva mea prezentă, cred ca ar trebui să înțelegem că
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1463781138.html [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
Și-n insula de gheață nu-i nici măcar un pom. Îngenunchind pe piscuri, spre cer înalță rugă, Cerșind îngăduință, de-a nu trăi-n pustii, Pe-obrajii care ard șiroaie-ncep să curgă Iar gheața se transformă în râuri mici, zglobii. Din cer, se-aude orga ce cântă în surdină, Iar munții se topesc sub râul plin de foc, Pe bolta fără stele apare o lumină, Prin cenușiul nopții, albastru-și face loc. Spre marea agitată, privește cu-ncordare, Să vadă
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
cu ochii, mareași-n insula de gheață nu-i nici măcar un pom.Îngenunchind pe piscuri, spre cer înalță rugă,Cerșind îngăduință, de-a nu trăi-n pustii,Pe-obrajii care ard șiroaie-ncep să curgăIar gheața se transformă în râuri mici, zglobii.Din cer, se-aude orga ce cântă în surdină, Iar munții se topesc sub râul plin de foc,Pe bolta fără stele apare o lumină,Prin cenușiul nopții, albastru-și face loc.Spre marea agitată, privește cu-ncordare,Să vadă
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Pe un leu (simbolic), l-a cumpărat sora mea. Îmi tot povestea de năzdrăvăniile lui, de mogâldeață, dar nu l-am văzut decât în primăvară, când mi s-a părut extrem de urât...cu un corp prea lung pentru mutrișoara aceea zglobie. Tatăl meu se ferea de el, că-i fura cățelul mâncarea din mână, dacă nu era atent. I-am cumpărat toți hăinuțe (de camuflaj, albastră, cu puf, gen pijama etc.), jucării, mâncare (doar ce recomandase d-nul doctor). Dar zilele
CÂINELE-DEŞTEPTĂTOR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Cainele_desteptator_.html [Corola-blog/BlogPost/364683_a_366012]
-
decis că este litera iernii. Atunci când a înghețat, am devenit tristă. ,,Ă” este litera tristeții mele, așa cum plâng copii. Dar a venit o rază de soare și atunci i-am pus o pălărie. Și A a devenit chicotitul transformat în zglobiul din râsul verii. Citește mai mult În îngânarea clipelor care smulg timpului clinchete moi, strecor un gând. Nerostirea curge prin mine, prin mâini, prin inimă, prin coapse, prin tălpi până în adâc de izvoare. Îi aud pulsațiile care caută o albie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dor_danaela/canal [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
decis că este litera iernii. Atunci când a înghețat, am devenit tristă. ,,Ă” este litera tristeții mele, așa cum plâng copii. Dar a venit o rază de soare și atunci i-am pus o pălărie. Și A a devenit chicotitul transformat în zglobiul din râsul verii.... XIII. AMINTIRI...DIN POVEȘTILE COPILĂRIEI, de Dor Danaela , publicat în Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012. Nu există om a cărui viață să fie lipsită total de durere, de suferință, iar acestea împărțite pe o mare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dor_danaela/canal [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
jos pe rîuri Și rîurile curg în mare Chiar azi au înflorit cireșii Zăpadă pură și splendoare VARĂ Privighetoarea iarăși cîntă Și fructele se înroșesc Mînjii sălbatici fug pe dealuri Sfioase păpădii iubesc E vremea fluturilor galbeni Și-a fetelor zglobii și pure Se coc și stelele-n grădină Și cresc ciorchinii grei de mure E vară este cald e timpul Să innotam spre-un cer cu stele Pe umeri fetelor le curge Un val prin pletele rebele Si-ncet se
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
îl îndreptă în dreptul ochilor privind cum fierb bulele de oxigen în el și-l dădu repede peste cap, ridicându-se de la masă, însoțind-o pe Adriana. Ieșiră pe terasa din fața casei. Fură întâmpinați de adierea unui vânticel ce se juca zglobiu printre frunzele copacilor plin cu fructe, ca un năstrușnic de copil, pus pe șotii. Fluturi albi, brodați pe aripi cu franjuri negre, se alergau printre petalele florilor cultivate pe ambele părți ale scării din beton. Culegeau în scurtul lor popas
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din zări albastre coboară în sclipiri de diamante, mireasă, dalbă fecioară. Să alunge vremuri calde. Cerul cerne peste zare, mii de steluțe argintii. Și strânge în grabă mare, alai de copilași zglobii. Plapumă rece așterne pe munți înalți și văi adânci. Ninge cu sclipiri din gene, când vântul fluieră-n uluci. Fără unelte sculptează țurțuri la streșini de casă. Când îi vezi, te-nfiorează. Că-n cioburi o să sfârșească. Viscol prin copaci
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1423651937.html [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
să te cuprind În brațele-mi vânjoase Aș vrea să mi te strâng. De ploaia de săruturi Te-aș ocroti cu teamă Lăsa-ți voi gura dulce De dorul meu să geamă. Gâtu-ți svelt,umeri de nimfă Sânii tăi,râzând zglobii Ascunzându-se în ierburi Ca la jocuri doi copii. Trupul tău miroase-a glie A parfum de iasomie Și a iarbă necosită Doamne, cât mi-ești de dorită. Doar a gurii tale geamăt Și a trupului căldură Mă-nfierbântă și
IUBITO EŞTI DEPARTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Iubito_esti_departe.html [Corola-blog/BlogPost/356554_a_357883]
-
duios cu romanțe și melodii de dor. Atunci, vioara lui plângea cu note picurate în suspinuri, se tânguia la atingerea ușoară cu arcușul. Cu note înalte sau abia șoptite, arzătoare, făcea declarații de iubire, pentru ca apoi, să zvâcnească prin note zglobii, șugubețe, în arabescuri jucăușe. Și ce voce minunată avea!.. Cum ducea el arcușul pe corzile viorii! După cum erau cuvintele cântecului, arcușul aluneca lin pe corzi, ca o dulce mângâiere și vioara îi răspundea alintându-se drăgălaș. Apoi, la o zvâcnire
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
sârbe amețitoare. Cânta din vioară ca un adevărat virtuoz. Cu damigeana de vin lângă el, pui fripți pe masă și brațele femeii îndrăgostite încolăcite pe gâtul lui, Călin zbura cu vioara prin raiul melodiilor. Vioara lui, îndrăgostită și ea, hoinărea zglobie pe culmi sonore, pătimașe, împreună cu fericitul Călin. Dar acele ore de intensă trăire îl secătuiau de energie pe focosul artist. Atunci, Călin se refăcea din nou la horele duminicale sau la nunți. Biata femeie nu înțelegea că focul lui Călin
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]