618 matches
-
săi au avut grijă de dezvoltarea armonioasă a tânărului Mircea. Între 1960 și 1968 parcurge cursurile școlii generale din Udești, după care se înscrie la Liceul "Petru Rareș" din Suceava. După absolvirea liceului urmează Școala de Aviație și Facultatea de Ziaristică Iași. Din 1991 devine corespondent local pentru județul Suceava al Radiodifuziunii Române. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează ca reporter radio la Radio Iași în 1980. Începând cu anul 1991 devine corespondent pentru județul Suceava al Societății
Mircea Motrici () [Corola-website/Science/311157_a_312486]
-
luni, în funcție de importanța întâmplărilor, sau puteau fi chiar de mai lungă durată când erau legate de evenimentele care i-au marcat viața în mod semnificativ, ca legătura cu Veronica Micle, activitatea politică din timpul studenției, participarea la întâlnirile "Junimii" sau ziaristica de la "Timpul". Dăm ca exemplu caracteristic acestor crize felul în care descrie el însuși accesele sale de gelozie. Ioan Slavici a evocat în cîteva texte cu caracter memorialistic atît amintirile din perioada prieteniei lor vieneze, cît și sărbătoarea consacrată serbării
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
-1956-1988-actor -Teatrul Dramatic Baia Mare -1988-1991-actor-Teatrul Național Tg. Mureș -1991-2002-conferențiar universitar -Academia de Artă Teatrală Tg. Mureș -1991-2008-colaborator al Teatrului Național Tg. Mureș -2002-2009-reangajat la Teatrul Municipal Baia Mare Alte colaborări: -conferențiar universitar la Universitatea Dimitrie Cantemir Tg. Mureș la facultățile „Drept”, „Ziaristica”, „Litere”, predând disciplinele „Retorica”, „Artă argumentației” și „Istoria Artelor” -actor colaborator cu Teatrul Național Cluj Napoca -actor colaborator cu Teatrul „Scenă” Tg.Mureș -actor colaborator cu Studioul Academiei de Artă Teatrală Tg.Mureș-UAT -profesor de actorie la Scoala Populară de Artă
Ion Săsăran () [Corola-website/Science/317505_a_318834]
-
a, este un gen publicistic care prezintă realitatea actuală, pe care o pune într-o formă comunicabilă, transmisă apoi, prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă. In domeniul ziaristicii, informația trebuie înțeleasă în dublu sens. Informația este un termen devenit celui de presă. Unii autori chiar definesc informația drept "procesul comunicării sociale și instituțile care asigură acest proces".1 ) Termenul de informație este folosit și în accepția de gen
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
procesul comunicării sociale și instituțile care asigură acest proces".1 ) Termenul de informație este folosit și în accepția de gen ziaristic, dar toate genurile ziaristice implică existența unei informații. Iată de ce pentru a delimita genul în sistemul mijloacelor de expresie ziaristică, termenul de știre este mai corespunzător, toată presa fiind purtătoare de informație tratată și selectată, semnificativă, nouă, interesantă, de actualitate. Definițiile date știrii sunt numeroase, ele aparținând diferitelor școli de presă și reflectă o anumită concepție despre presă, despre funcțiile
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
și selectată, semnificativă, nouă, interesantă, de actualitate. Definițiile date știrii sunt numeroase, ele aparținând diferitelor școli de presă și reflectă o anumită concepție despre presă, despre funcțiile și poziția socială a ziaristului și a presei. Intr-un manual cehoslovac de ziaristică, știrea este definită ca fiind o comunicare scurtă, operativă a unui fapt social nou sau nou constatat, a unui proces social sau a rezultatelor lui, a unei cunoștințe inedite sau a unei manifestări de idei. Conform altor afirmații, "știrea este
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
evenimente, idei semnificative, de actualitate, noi, relatare ce prezintă interes pentru public. O exigență ce se impune ziaristului, autor de știri, este de a investiga mereu pentru a descoperi faptele inedite ce pot interesa publicul. Andre Gide afirma: "eu numesc ziaristică ceea ce va fi mai puțin interesant mâine decât astăzi". Aceasta înseamnă că nu numai opțiunea pentru un eveniment sau altul este esențială în munca ziaristului, ci și alegerea momentului optim pentru a difuza o știre. Nu întotdeauna difuzarea știrii este
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
complexe. Știrea simplă este tipul de știre care are o singură idee de bază prezentată în introducere. Într-o știre simplă, faptele se organizează conform importanței lor în concordanță cu ideea de bază. După Melvin Mencher (profesor la Facultatea de Ziaristică din cadrul Universității Columbia) știrea simplă trebuie să aibă următoarea structură: introducere (lead), informație explicativă, informație secundară, informație contextuală (background) - care permite cititorului să cunoască antecedentele evenimentului și elaborarea mai amplă a introducerii. Știrile multiple sau complexe sunt știri care cuprind
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
protejat... Da, l-am căutat să-i cer un interviu, să mă primească. Nu m-a primit niciodată. Îi era teamă? Nu știu. De fapt eu mergeam pe-acolo, la Băneasa, să fac prezență. Ca ziarist? Nu. Mă lăsasem de ziaristică. Când am venit din China, am făcut un reportaj sau două, apoi, la sfârșitul lui decembrie le-am spus, într-o ședință de partid, că pe 1 ianuarie plec în concediu și pe urmă nu mă mai întorc. Au rămas
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
județul Olt - d. 10 octombrie 1997, Craiova) a fost un jurnalist și comentator sportiv radio. s-a născut la data de 15 iulie 1938 în comuna Ianca (județul Olt). A absolvit Liceul „Frații Buzești“ din Craiova și apoi Facultatea de Ziaristică din București. Prima sa transmisiune radiofonică a avut loc în anul 1964, în primul sezon al Universității Craiova în Divizia A, la meciul Știința Craiova - Universitatea Cluj 1-0. Până în decembrie 1989, Domozină a fost corespondent principal al redacției de actualități
Sebastian Domozină () [Corola-website/Science/308916_a_310245]
-
se opuneau ideologiei comuniste falimentare. După ce, tatăl său s-a înscris în Gospodăria Agricolă Colectivă, o formă de organizare similară colhozurilor sovietice, generatoare de foamete cumplită, abia atunci i s-a permis tânărului Derdena să se înscrie la Facultatea de Ziaristică din București. La 8 noiembrie 1956, chiar de ziua numelui său, fiind bolnav de tuberculoză pulmonară, a fost scos de sub perfuzie. Securitatea a promis că numai pentru câteva minute îi întrerupe tratamentul, în scopul de a-i pune câteva întrebări
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
231, din care extrag un fragment, unde este descrisă, prin comparație, ascensiunea celor care aveau, așa-zisa, origine sănătoasă, racolați din rândurile proletariatului: Recrutat din producție, Eugen Florescu a devenit, grație „originii sănătoase”, student al Facultății de Filosofie, Secția de ziaristică, în perioada celor mai cumplite persecuții antiintelectuale (între colegii arestați, Florin Constantin Pavlovici, Mihai Stere Derdena). I se spunea „tractoristul”, se bătea cu pumnul în piept, când venea vorba de originea sa muncitorească. După absolvire, a aterizat direct în presa
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
comuna Putinești, Florești, fostul județul Soroca), este un scriitor, publicist și traducător român basarabean. S-a născut la 6 aprilie 1953, în comuna Putinești, Florești, (județul Soroca), în familia țăranilor Ion Pohilă și Ileana (n. Prisăcaru). Licențiat al secției de ziaristică din cadrul Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1975); urmează la Moscova Cursurile de muzeistică și studiul artelor (1976), face studii de doctorat în lingvistică la Institutul de limbă și literatură al Academiei de Științe din Chișinău (1983-1987
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
libertatea și independența României după război printre ei fiind și Pamfil șeicaru, ziarist absolut autonom, cavaler al Ordinului Mihai Viteazu și patriot total. Plecând din România, Încheia primul capitol al publicației CURENTUL ce a durat 17 ani de strălucitoare carieră ziaristică. Avea 50 de ani și era Înzestrat cu o energie intelectuală superioară, un clarvăzător social de elită, ceea ce În străinătate s-a materializat În mii de articole, sute de eseuri, memorialistică, proză toate concentrate Împotriva dictaturii comuniste instaurată În România
Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
2005 "Centrul multicultural Poesis", gazda și organizatoarea "Zilelor culturale Poesis" și editor al revistei "Poesis", al cărei director este omul de litere George Vulturescu. Studiază la Liceul Mihai Eminescu din municipiul Satu Mare. Într-o discreție totală termină o facultate de ziaristică la București În cea mai pare parte autodidact. După 1989 activează în domeniul ziaristicii 1990 - 1993 fondează și conduce primul ziar particular sătmărean: bilunarul "Solstițiu"; 1993 - 2001 fondează și conduce împreună cu Ilie Sălceanu cotidianul sătmărean "Informația zilei"; 2001 - 2010 fondează
Dumitru Păcuraru () [Corola-website/Science/320787_a_322116]
-
Poesis", al cărei director este omul de litere George Vulturescu. Studiază la Liceul Mihai Eminescu din municipiul Satu Mare. Într-o discreție totală termină o facultate de ziaristică la București În cea mai pare parte autodidact. După 1989 activează în domeniul ziaristicii 1990 - 1993 fondează și conduce primul ziar particular sătmărean: bilunarul "Solstițiu"; 1993 - 2001 fondează și conduce împreună cu Ilie Sălceanu cotidianul sătmărean "Informația zilei"; 2001 - 2010 fondează și conduce trustul de presă cu tipografie proprie "Solpress", editor al cotidienelor "Informația zilei
Dumitru Păcuraru () [Corola-website/Science/320787_a_322116]
-
numesc jurnaliști. Operele publicistice se pot grupa în clase, în raport de apartenența lor la un gen publicistic. Definiția cea mai generală a genului ne trimite la accepția din logică, valabilă atât în științele naturii, cât și în arte, filosofie, ziaristică: "Clasă de obiecte care au note esențiale comune și cuprind cel puțin două specii" (Dicționarul explicativ al limbii române). In teoria literaturii, "genul trebuie conceput ca o grupare de opere literare bazată, teoretic, atât pe forma externă (structura) cât și
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
stilul, maniera de înfățișare a faptelor și ideilor). Despre același eveniment, pe una și aceeași temă s-ar putea scrie știri, articole, reportaje, anchete, pamflete sau și interviuri. Deci, conținutul ar putea fi, în general, același, diferă doar prezentarea. Opera ziaristică combină aspectul estetic cu cel științific. In practica ziaristică cunoașterea genurilor este importantă. Fiecare gen ziaristic se caracterizează prin: conținut informațional, însușiri structural-compoziționale și particularități stilistice. Aceste caracteristici pot fi considerate și posibile criterii de clasificare a genurilor publicistice. Genurile
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
același eveniment, pe una și aceeași temă s-ar putea scrie știri, articole, reportaje, anchete, pamflete sau și interviuri. Deci, conținutul ar putea fi, în general, același, diferă doar prezentarea. Opera ziaristică combină aspectul estetic cu cel științific. In practica ziaristică cunoașterea genurilor este importantă. Fiecare gen ziaristic se caracterizează prin: conținut informațional, însușiri structural-compoziționale și particularități stilistice. Aceste caracteristici pot fi considerate și posibile criterii de clasificare a genurilor publicistice. Genurile ziaristice pot fi clasificate în două mari grupe: genuri
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
și aparțin sferei genurilor comentative. Fiecare cu specificul său, având comună ponderea acordată argumentației (răspunsurile la întrebările de ce? și cum?), articolul, ancheta, cronica, documentarul, pamfletul, eseul sunt genuri comentative. Într-o modalitate sau alta, principalele genuri se regăsesc în întreaga ziaristică, astfel "ce mai poate rămâne dintr-o pagină de gazetă în care nu se găsește sarcasmul unui pamflet, emoția profund omenească a unui reportaj, noutatea unei știri?" În interiorul fiecărui gen, clasificările în specii pot forma două criterii valabile pentru toate
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
Conform aceluiași criteriu, cronica poate fi: politică, economică, socială, științifică, literară, artistică (teatrală, cinematografică, muzicală, plastică, de dans), de radio și televiziune, sportivă sau a divertismentului. Genurile ziaristice funcționează ca un sistem, în care elementele se pot interfera. În practica ziaristică se întâlnesc reportajul-anchetă, reportajul-interviu, reportajul-eseu, interviul-pamflet, ancheta-pamflet, articolul-pamflet. Fiecare din aceste genuri ๎și are importanța sa. Orice ierarhizare, din acest punct de vedere, nu se justifică. Contribuția fotoreporterului în ziaristică a dat naștere unor genuri specifice: știrea foto, fotoreportajul
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
sistem, în care elementele se pot interfera. În practica ziaristică se întâlnesc reportajul-anchetă, reportajul-interviu, reportajul-eseu, interviul-pamflet, ancheta-pamflet, articolul-pamflet. Fiecare din aceste genuri ๎și are importanța sa. Orice ierarhizare, din acest punct de vedere, nu se justifică. Contribuția fotoreporterului în ziaristică a dat naștere unor genuri specifice: știrea foto, fotoreportajul, fotoancheta, fotocronica. Preluate din presa scrisă, genurile ziaristice și-au păstrat datele esențiale la radio și televiziune. Elemente specifice există pentru fiecare canal în parte. De exemplu, în presa scrisă cotidiană
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
genurilor ziaristice, specifică pentru radio și televiziune, este transmisiunea directă. Genul ziaristic poate fi ales de către ziarist, de aceea sunt necesare cunoștințele de bază referitoare la genuri. Cine nu știe ce genuri are la dispoziție pentru a-și exprima ideea ziaristică nu poate nici să aleagă între multiple posibilități. Pe lângă cunoștințele despre specificul și cerințele fiecărui gen în parte, ziaristul își formează și dezvoltă aptitudinile în vederea folosirii creatoare a cunoștințelor de specialitate. Numai în acest fel ziaristul va putea să redacteze
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
genuri ziaristice. De multe ori sunt apreciate de public opere ziaristice care nu respectă canoanele genului. Dar genurile ziaristice nu sunt încorsetate de reguli rigide. Astfel, nu există genuri în sine, ci numai opere ziaristice redactate în diferite genuri. Creația ziaristică trebuie totuși să țină seama de condițiile istorice, politice, sociale, economice ale societății. Se pune întrebarea dacă orice temă poate fi tratată prin orice gen publicistic. Teme de mare anvergură, evenimente și fapte cu largi implicații reclamă folosirea unor genuri
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
lui António de Oliveira Salazar. El a avut o ucenicie literară puțin obișnuită: a fost culegător de cauciuc în Brazilia, ceea ce înseamnă ceva mai puțin decât un sclav pe o plantație. Adevărată sa carieră a început atunci când, după ani de ziaristica și de roman-foileton, s-a hotărât să aștearnă pe hârtie experiență să de emigrant. Odată cu "Emgrantes" și "A Selva" (Pădurea), intră pentru prima oara în literatura portugheză experiență muncitorului și marele spațiu, pădurea amazonică. În plus, cum Ferreira de Castro
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]