4,658 matches
-
înfrângerea. Bucuriile nu pot fi perfect detașate de necazuri, nici acceptate doar de ele, în defavoarea încercărilor, a necazurilor și a smintelilor de tot felul, important fiind modul în care știm și reușim să le depășim!... Cel ce nu și-a zidit viața pe temelia credinței și a sincerității autentice, ar putea înclina să creadă că această lume este, mai degrabă, o „vale a plângerii”, odată ce venim aici plângând și plecăm din ea suspinând, fie după ea, fie de durere. Povestea vieții
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
cu cerul prin alte căi decât cele aeriene omenești. Din punct de vedere al legăturilor cu lumea, „sfinții de aici”, nu doar că proclamă, dar și dau dovadă de ’vrășmășie durabilă’ cu tot ce este durat pe baze laice și zidit după metode lumești și făcut de mâini omenești; așa că în fiecare zi proclamă înălțarea Ierusalimului și în fiecare zi se tem și luptă împotriva distrugerii lui și mai îngrozitoare decât au făcut-o asirienii, babilonienii, romanii, arabii, turcii, cruciații... și
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
Ioan - Arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei - sunt cuvinte pline de încărcătură duhovnicească, pe înțelesul tuturor, dar cu profunde semnificații. Înaltpreasfinția Sa este întruchiparea ierarhului adevărat, apropiat de popor, aflat mereu între enoriași. Are darul de a zidi pe fiecare om cu un cuvânt bun, conducându-l spre lumina cunoașterii adevărului, deoarece nu este om care să meargă prin întuneric și să nu dorească să-I apară în priviri lumina. Cum? Calea cea mai importantă este dialogul, convorbirea
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN by http://confluente.ro/_bucuria_slujirii_este_cea_c_stelian_gombos_1373287462.html [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
aducerii acestora la Severin, care au fost avute în vedere, pe lângă recunoscuta lor iscusință în edificarea cetăților, de asemenea relevată în scrisoare. „O parte însă din frați i-am așezat în mijlocul regatului nostru pentru apărarea castelului ce facem să se zidească pe lângă Dunăre, la care lucru neamul nostru nu este dedat. Căci Dunărea este apa rezistenței; aici și noi, oricât de nepregătiți și grozav loviți, zece luni am rezistat tătarilor, atunci când regatul nostru nu avea aproape deloc cetăți și apărători” 14
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > PĂGÂNII... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1927 din 10 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Duminică, 10 Aprilie 2016 Ferice de cuvântul în care m-ai zidit! Din Valea Plângerii și până-n Munți, Din Răsărit și până-n Asfințit Sunt tot mai răi păgânii și mai mulți! Toți spinii din cununa Ta mă dor Și stropi de sânge-mi picură pe cale, E-atâta ură, Doamne-n ochii lor
PĂGÂNII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1460286828.html [Corola-blog/BlogPost/381962_a_383291]
-
mine plâng norii, sau poate eu, nu mai știu mi-e foame de zăpezile albe și de banchizele brodate cu albastru sau de norii de pe-un cer albăstriu-vinețiu. Sunt doar un fir din apa mărilor de sare ce se zidesc în mine mereu acum am devenit albastră înserare nu știu de mai sunt tu sau sunt eu... Leonid IACOB Referință Bibliografică: nu mai știu... / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1229, Anul IV, 13 mai 2014. Drepturi de
NU MAI ŞTIU... de LEONID IACOB în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Leonid_iacob_1399999628.html [Corola-blog/BlogPost/344589_a_345918]
-
săpători în piatră, ucenici-meșteșugește Sfinților Proclu și Maxim, ce i-a format Duhovnicește ! Le-au fost uciși Îndrumătorii, sub Dregătorul Licheon C-aveau un alt Împărat : IISUS Mântuitor și DOMN ! În altă Țară-au fost ceruți, ca din piatră să zidească Pentru-nchinarea la idoli, o capiște idolească... Tot câștigul lor bănesc, în argint agonisit Dar și Învățătura Sfântă, săracilor au dărit ! Noaptea, în Post și Rugăciune, ziua-n osteneli, zideau Mâncau puțin, beau multă apă, dar pe flămânzi îi săturau ! Erm
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1439833571.html [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
DOMN ! În altă Țară-au fost ceruți, ca din piatră să zidească Pentru-nchinarea la idoli, o capiște idolească... Tot câștigul lor bănesc, în argint agonisit Dar și Învățătura Sfântă, săracilor au dărit ! Noaptea, în Post și Rugăciune, ziua-n osteneli, zideau Mâncau puțin, beau multă apă, dar pe flămânzi îi săturau ! Erm, un slujitor la Diavol, când idolul l-a schilodit Văzând cum videcă MESIA, în Creștin s-a convertit ! Sau slujitorul Memertin, cu fiul său vătămat La ochi de o
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1439833571.html [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
se unească cu mine, Ca și rodia care își varsă Ultima boabă pentru a se preface Într-un strop de nectar, în cupa plină, Cu elixirul dragostei. Mă unesc cu tine, în numele iubirii, Mă prefac în lumină, în numele nemuririi, Mă zidesc și stau la Masa Tăcerii, Când stelele cad și îmi despletesc pletele Pentru a te aștepta cu pâinea dorului meu, Acum, când în pântec rodește darul tău. TACI, INIMĂ, TACI... Nu mai vreau să port poveri de fier Și de
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1472890868.html [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
rădăcini. Nu ne putem extrage din nămolul inerției care este temnița noastră. Am devenit dependenți de teroare, de zona interzisă și nici nu ne mai panicăm când, de dincolo de ușă, auzim cum uneltele, cărămizile se lovesc unele în altele. Suntem zidiți , izolați de lumea reală.” Și dintr-o dată, „nimeni nu mai vrea să o judece” pe Laila. Toți îi cer în schimb, să își spună povestea, sunt dornici să afle cum a ajuns ea, în Levant. Iar Laila, „croșetează la dantelă
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
străzile Istanbulului, iar trupurile mucenicilor au fost aruncate în mare ... Trupurile neînsuflețite ale domnitorului și fiilor și a ginerelui Ianache au fost, pe ascuns, pescuite din mare de creștini și înmormântate în biserica din Insula Halki, în biserica Maicii Domnului, zidită de împărații paleologi, dar ajutată cu multe daruri de domnitorul martir. Cu foarte mari eforturi, doamna Marica Brâncoveanu a reușit să aducă în țară osemintele voievodului, înmormântându-le în una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Autor: Liliana Stoian Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului CHEMAREA NOPȚII Când noaptea m-alungă din somnul veciei În care-am visat și-am vegheat din amurg, Sunt valuri de ape pe țărmul tăriei Zidite în trupul de-oțel și de lut Se naște iubirea de semeni mai tare Mai plină de harul sublim și divin În noaptea de vise, în noaptea de taine Ce nimeni n-o știe când vine senin În genele stinse
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/liliana_stoian_1482449448.html [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
Autorului Poezie de Al.FLORIN ȚENE ` Lovește clipa clopotul răbdării Viitoru-i nostalgie pesimistă, trecutu-i speranță fără regret cu clipa anonimă uitată și tristă în ultima literă din alfabet. Spațiul unde m-am născut e o întâmplare în care sunt zidit, prea aproape-i ziua și prea tăcut îi epitetul unui veac ne-mplinit. Metafora ia proporții în viitor la încercarea tăinuită a evadării dintr-un război de-un veac în care mor speranțele răsticnite pe crucea zării. Mai lovește clipa clopotul
LOVEŞTE CLIPA CLOPOTUL RĂBDĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Loveste_clipa_clopotul_rabdarii.html [Corola-blog/BlogPost/356523_a_357852]
-
2016 Toate Articolele Autorului Ma-ntorc din nou acasă , De mă primești ,părinte , Am fost pierdut în lume , Fără povața ta . Am vrut să aflu calea Spre-o viata fara grijă , S-adun avere multă , Și-o casă să-mi zidesc . Am fost străin , pe drumuri Puștii si-amagitoare , Din moștenirea dată , Doar praful s-a ales . Nu m-a-nsotit iubirea , Si palma-ti părinteasca , Căci binecuvântarea N-am vrut să o primesc . Acum ma-ntorc acasă , Sărac , bolnav și singur , Un
MA-NTORC ACASA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1463507823.html [Corola-blog/BlogPost/379056_a_380385]
-
parohie, Romanești, de la această dată prăznuiește hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Traducerea din slava veche din pisanie confirmă varianta b). “ ... Această sfântă și Dum- nezeiască biserică, unde se prăznuiește Hramul „Aducerii în biserică„ și se cinstește Hramul „Sf. Ierarh Nicolae„ este zidită din temelie și cu toată osteneala și cheltuiala mai jos numiților ctitori de au săvârșit de zidit la leahtul 1791 de popa Ion Pleșescu i popa Medeși Pleșescu i diaconul Marin Pleșescu cu frații lui (...) și alții (...), trecând vreme multă
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > MAMA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 433 din 08 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mama Cântec și descântec întrupat în vrajă Mlădie prin timp, reamintind de flori. Angelică -ntrupare care scânteiază Zidind nemurirea cu fete și feciori. Plămădită doar din dragoste și dor Generoasă, topești cu zâmbetul tristeți Împletești bucuriile, imprevizibilul sonor La jugul născuților, în aurite dimineți. Mâinile tale, cupă fermecata-n destăinuire Sub mângaierea lor orice durere piere Ochii tăi
MAMA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Mama_elena_armenescu_1331239993.html [Corola-blog/BlogPost/342147_a_343476]
-
întemnițat, dar a trăit fericirea unei rugăciuni făcute în suferință, când ciomegele gardienilor curgeau pe trupul istovit fără însă ca acesta să le simtă. Salvat de rugăciune și de dangătul clopotelor ce a pătruns prin pereții celulei în care era zidit de viu, Nicolae Cojocaru, un ofițer român ce cunoscuse rigorile Vorkutei siberiene, de data aceasta aflat în închisoarea Gherla, simte că reînvie și capătă puterea de a rezista alungând din cuget gândul ademenitor al sinuciderii la care îl invitau zilnic
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
creatorii francezi și germani de mâine fiind precedentul de fezabilitate optimist că nouă ne lipseau la 1989 în patrimoniu epopeile terminate complet și uite că am recuperat instantaneu imediat recent aici la Dunăre în 1990 prin chiar Levantul! Așa să zidim puțin câte puțin, dar, toți, fiecare în Scriptoriumul propriu, aducându-ne obolul la Marea Recuperare! Nici anticii, nici medievalii, nici modernii, nici mondenii n-au epuizat subiectele epocii lor. Orice istorie a artei și literaturii s-ar putea multiplica de
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
atractive Black Holes ale Epocii Wash, menite să ne spele nouă sconcșii, cocalarii, desantații, samsarii și nechezolii nababului din Dușmania petele mai dificile de identitate dupe crierii de român, cu detergenții experimentați cândva cu deosebit succes pe mankurți. Așa că să zidim pe teren propriu tot ce au neglijat alții! Avem, iacă dar, un front de lucru imens și pe plan politic, s-a configurat profetic un ideal, deținem un viitor: întâi Emanciparea Cadrelor Didactice, apoi Luminarea Poporului, de unde vor veni presiuni
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
în numele libertății câștigate, să lase de pe umerii lor povară trecând-o pe umerii lui Dumnezeu, singurul responsabil de acum de cele ce se întâmplă prin lume! Mulți poeți au așteptat limpezirea apelor și sub povară trudei cu care și-au zidit în liniște, prin timp, cuvantul, au reușit să debuteze editorial, mai bine mai târziu decât niciodată. Cred că Dumitru Cristănuș (născut în 1952) deține, fără certificat de atestare, un record al vârstei debutului editorial. “Sufletul meu e un deținut de
POEME DIN TEZAUR – UN SOMN ÎNTEMEIAT FRUMOS SAU O ANTOLOGIE A LINIŞTII DIN CUVÂNT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1454243454.html [Corola-blog/BlogPost/383920_a_385249]
-
va mirați/ scormonesc câteodată eternitatea/ după ciudate ceasornice”. “Câteva considerații lirice”, așa își definește poetul această colecție valoroasă de versuri.” O antologie a singurătății” este definiția criticului care prefațează volumul. Eu i-aș spune elogiu adus liniștii din cuvântul care zidește și își caută poezia în singurătatea eului, întocmai cum lacrima de pe coperta cărții își caută ochiul din care s-a iscat: “pe țărmul liniștii/ că o noapte fur câte ceva/ din destinul singurătății și scriu”. Binomul lacrima - libertate devine motiv principal
POEME DIN TEZAUR – UN SOMN ÎNTEMEIAT FRUMOS SAU O ANTOLOGIE A LINIŞTII DIN CUVÂNT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1454243454.html [Corola-blog/BlogPost/383920_a_385249]
-
instituția muzeală a primit ca sediu imobilul în care funcționează și astăzi, clădire construită în anii 1902-1903 ca sediu al Căpităniei Districtuale. Sistematizarea zonei centrale a Sucevei din anii ’70 a dus la demolarea Casei Naționale. Clădirea „temeinic și trainic zidită” având în temelie, așa cum spunea Eusebie Popovici, „sufletul viu al credinței în izbândirea neamului românesc” a dispărut din peisajul urban al Sucevei. ***** Atunci când a fost demolată, nu s-a făcut nici o consemnare. În ceață au rămas și data punerii pietrei
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, ce suflete ai pus în noi Când cerurile s-au deschis? Lutul cel ars de vremuri și nevoi Ce a primit când l-ai atins? Ce-ai semănat când lumea ai zidit Și temelie Tu ai pus? Când toate ale noastre ai sfințit, Ce a rămas de nepătruns? Cum s-a-ntâmplat atunci când ai cioplit În lemnul crucii Tale sfânt, Când Tu ai pus aluatul la dospit, Ce n-a ieșit după
DE CE?! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1455114099.html [Corola-blog/BlogPost/383943_a_385272]
-
Mariana Ionescu Căpitănescu este în primul rând un om foarte frumos, și cu aceasta farmecă cel mai mult. Cu harul interpretării melosului folcloric bucură și face fericit pe cel ce-o ascultă, dar aceasta-i consolidează frumusețea, nu i-o zidește în ființă. Cântăreț poți să nu fii pe viață, dar frumos, da! Chiar și de n-ar cânta, Mariana Ionescu Căpitănescu tot un om frumos ar fi! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mariana Ionescu Capitanescu. Și
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446032993.html [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
și capabil să intre în ființă umană și să o îndumnezeiască. Din păcate, în multe locuri și ocazii, așa zisul creștinism național sau tradițional este foarte departe de spiritualitate și mult mai aproape de simbolismele seci. Este mult mai ușor să zidim temple, decât să fim noi înșine Temple ale Duhului Sfânt. Cartea această vrea să arate tuturor că sfințenia nu este rezervată unor persoane exotice și singulare, desprinse din normalul social și izolate de viața cotidiană. Că și Mântuitorul lor, sfinții
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_sfinti.html [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]