207 matches
-
poștași înflăcărați": "Trăia într-un oraș din miazăzi/ Un crin înzăpezit în datorii// Care primea, scrise pe pluș cu lapte,/ Scrisori de la alt crin, din miazănoapte;// Oh, pentru cruda lor corespondență/ Aveau cea mai naivă diligență!// Ei își tăiau cu zimții de la timbre/ Miresmele-ntre dânșii să le schimbe,// Poștași înflăcărați puneau ștampile,/ Cântând din corn, pe sacii cu pistile,// Plicuri adânci pudra, sculat din zori,/ însuși directorul caleștilor!". Se poate de îndată remarca aerul de voluptate senzorială ce se degajă
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
ciuline Să-mpart cu ea mîndria de-a nu fi cercetată: Păzită între suliți ca marile regine, Voi fi țeposul mire din visu-i lung de fată. Nuntași ne fie sgrițpori cu ochii de jeratic Si țiuie un crivăț subțire-n zimții lor, Rotească pajeri negre asupră-ne iernatic, Vuiască vînăt veacul în vifor vibrător. Pe fruntea ta voi pune de țurțuri grea coroană Si înspițat eu însumi, bărbos ca un fiord, Sub platoșe de ghiață, vom crește albi - icoană De regi
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
deschis înspre lucruri. Vine fotograful, vine portretistul. Acesta nu sunt eu Și acesta nu e lumea pe care o visam! Nu sunt eu cel după care orbecăi atît! Am pierdut nopți ditirambi zei necruțători atîtea războaie îmbrăcate în haine cu zimți. Rătăcit printre patimi am înjurat îngerii păzitori am înălțat imnuri pentru cel în stare să-nghită Apocalipsa am scrutat dealurile cerului am stat pieziș în umbra lui Dumnezeu. Azi nici măcar împăratul muștelor nu mă mai caută-n somn.
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
cheme, Aceleași păsări trec în zbor mirat Prin crengi de gânduri, sprintenă povară, Cu toamna care vine peste sat, Să plece iar și să se-ntoarcă iară, Aceleași mari tăceri adorm în trup, Sub scoarța învățată să le-ascundă, Până când zimții orelor se rup Și roata vremii nu mai e rotundă, Aceleași amintiri de căpătâi Către-nceputul lumilor se lasă Și ne-ntâlnim prin liniștea dintâi Străjeri statornici nopților de-acasă Un plâns, un plâns de bine Cu trupul desfășat, câmpiilor
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
Cosmin Ciotloș Când Dan C. Mihăilescu scrie, în prefața Ideilor cu zimți, că anul 2007 conține, în chip evident, semnele unei resuscitări a cercetării istorico-literare, el lansează de fapt, pradă unui elan subiectiv, o tristă antifrază. Împătimitul de arhive interbelice, fostul colaborator la realizarea masivului DGLR, recenzentul asiduu care debuta la începutul
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
pentru a le putea privi astfel. De asta ne convinge, cel puțin, al treilea op ce poartă subtitlul Viață literară. Mai abitir decât cele care l-au precedat - și care treceau ușor drept colecții dedicate actualității culturale - aceste Idei cu zimți pun în valoare tocmai patina dindărătul oricărei noutăți. Vi se pare că dezbaterea necruțătoare din jurul ultimei părți a romanului Orbitor mai are, în clipa aceasta, prospețime? Un singur an a trecut, dar a fost suficient pentru a stinge, în favoarea lui
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
substanțială bază de date. Să nu ne poticnim în confuzii. Nu atât conținutul, cât discursul este, la Dan C. Mihăilescu, istoricist. Și încă într-o manieră aparte. Ca prestație publică onestă. S-a observat sau nu anterior, autorul Ideilor cu zimți nu e niciodată susceptibil de ipocrizie. Desigur, uneori îl putem considera prea reticent, alteori - prea atașat de propriile viziuni, din când în când se dovedește predictibil în atitudini, mult mai adesea îl surprindem delectându-se cu mici indiscreții culturale. Exemplific
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
el prietenii cu marile lui gesturi rusești. Pentru că, știți, în vinele lui Nichita curge sînge rus... Toți cîntărim în palmă banul, pe rînd; unul îl mușcă, să vadă dacă-i de argint; este argint, poți să-i simți și gustul; zimți nu se făceau în antichitate, bătrîne, forma monezii fiind ovală, nu rotundă, timpul dîndu-i forma propriei sale a-geometrii, a unei geometrii pe care ochiul omenesc încă nu o percepe; sau, dacă vrem, însăși forma Galaxiei în care noi ne
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
ai parale?") gologani (,n-am un gologan"), franci (,e vesel, e în franci") etc. O listă românească în care să intre deopotrivă termeni argotici actuali și forme ieșite din uz ar conține, alături de cele citate mai sus, alte metonimii - sunători, zimți - , metafore - solzi, lozuri - și cuvinte de diverse origini: biștari, carboave, ghelzi, lovele, mangafeți, mangări, mangoți, marafeți, mardei, pitaci, pițule etc. În numărul 6 din 2003 al revistei electronice Marges linguistiques, consacrat argourilor, au apărut două articole despre reflexele în limbajul
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
deschiderea ușii" (Gazeta de Sud, 12.08.2006); " Se merge cu cheia potrivita sau cu Ťpontoarcať - o sculă, ca un pieptene mic, care este introdusă în butuc pe o cheie normală, fără dinți. În câteva secunde, pontoarca se potrivește pe zimții butucului, iar ușa e deschisă" (Gândul, 13.10.2005); "Prin metoda Ťpontoarcať, hoții pornesc absolut orice mașină de lux, cu condiția ca pontoarca să fie cea potrivită. Pontoarcele sunt niște dispozitive metalice, confecționate artizanal, fiecărui tip de pontoarcă corespun-zân-du-i o
Pontoarcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7548_a_8873]
-
nu înseamnă în sine mare lucru, te-ai fi așteptat ca frivolitatea mesajului său să fie pe măsura succesului de care are parte: mărunțișuri pe potriva mediocrilor viageri, aluzii obscene pe gustul amatorilor de scheciuri, sau glumițe de sezon înfățișate în zimții înțepători ai expresiilor argotice. Într-un cuvînt, chiar lepădîndu-se de pantomimă, Puric trebuia să rămînă în schema unui mim agreabil: un bufon flatîndu-ne viciile, un histrion ușurîndu-ne de plictisul zilei, un fanfaron zburdalnic ale cărui pozne să ne dea dreptul
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
Pârnaie ciuli urchile. Aburii care mocneau se înmulțiră. Cioburile reîncepură să sclipească, de parcă ținuseră minte soarele care trecuse de partea cealaltă, și se înmulțeau, ca strivite sub tălpi. Se iscă din senin un vânt care agită bălăriile. Și atunci, din spatele zimților, al grohotișurilor, de după cutiile aruncate de-a valma, dezlipindu-se din brazdele crestate și mocirloase, dând deoparte frunzele de brusture și rariștile uscate ca niște păpurișuri, apărură ceilalți, strângând cercul. Pârnaie privi descumpănit și se învârti pe loc. Rămaseră în mijloc
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
prost gust, dacă nu chiar o indecență, din parte-ne, sau un păcat, să nu vrei să faci țăndări mașinăria asta, să nu încerci să te disloci, să-ți scapi din mîini și să te spargi (în timp ce roțile-ți cu zimți se dau de-a dura ca mercurul scurs din frumoase termometre); să te smintești, să te îmbeți, să faci amor sau să adormi, să dormi (și, poate, să visezi); pe scurt, să cauți a te deregla". Acesta e rezultatul suprasaturației
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
sub privirea lui fragilă cum un canar care cîntă tot ce e de cîntat și-n amurg se răstoarnă alene cum o clepsidră. Semn de carte Pe cadranul cerului de mai o vrabie cum un arătător. Lac Deasupra transparenței informe zimții de lebădă. Odată Odată o piatră a-nghițit un munte întreg un punct tipografic s-a ambiționat și-a crezut că e un punct de vedere un cerc jefuit de centrul său a plîns.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14973_a_16298]
-
prin iarbă aripile, nimbul Pe care-l țin deasupra capului, bravi, mai tot timpul Și nici să pape fluturii cu tot cu cotor Sau să privească fecioarele raiului între picioarele lungi cînd trupul plimbu-l... Bunul simț Le dictează că roua nu are zimți! Și că fîntînile aduc din pămînt, Ca să-l bem însetați, în ciuture, Duhul Sfînt!!
Îngerii sînt și ei la rîndul lor... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7404_a_8729]
-
părăsești un asemenea paradis, își spunea el (domnul director! n.n.), privind cerul albastru, fără umbră de nor. Scăldată în lumina strălucitoare, lumea se oferea neprihănită..." Bucurie și tristețe, infinită duioșie, cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător, simțuri cu zimții subțiri tăind carnea inocentă a plăcerilor, trecerea timpului ca un păcat, ca un de neiertat păcat: "Trece timpul" spuse fata și se făcu roșie la față. Timpul, timpul, "Vaporul Titanic"! "Și el fuge, fuge Cu viteză mare Fără ca să-și
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
se sfarme Doamne mă îndemni să-ți scriu Cît nu putrezesc în carne Nu-mi lua puterea dulce Dăruită-n miez de rai Nu lăsa roua să-mi spurce Băleguțele de cai Presărate ca să-ncurce Drumul galeșelor curce Printre vineți zimți de scai Nu-mi lua puterea dulce Dăruită-n miez de rai Ci mă-ngăduie-n miresme Blînd sub pete de putoare Unde sîngele meu este Pîrîiaș de apă-n floare Cu zîne-ncîlcite-n iesle De raze și de răcoare Ci
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
Râd (în câteva luni voi muri, am făcut donația, m-au medaliat) - și-ndată cresc pomii, păsările vin să-mi stropească obrajii cu polen. Dacă împing, un pic mai tare doar, palmele-n aer, să mă apăr de aripi și zimți, prind fără voie, un fruct, un pește, din marea de belșug. Zbor în lumina Este un copil calm, veghind de sus o piramidă, înăuntrul ei, coridoare negre, apoi o sală mare și un copil care țipă și iar un veșnic
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
Emil Brumaru - Interpretează Mircea Rusu - Ce zimți zănatici au rotițele din ceasornice! De prunc tot desfăceam ceasuri. Precoce făptură, veți exclama increduli. Ei, uite că aveam, am meșteșugul ăsta înnăscut de-a demonta mașinării de timp. La început, maică-mea, lăsîndu-mă, oarecum neglijentă, lîngă un ditamai obiect
Nu vă lăsați momiți de orologii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15242_a_16567]
-
-o din melos plăcut lui Apollo; iar mai încolo, întoarce clepsidra în insula Hydra și-nchide, la numele Paphos, volumele! Cît despre Corfu, frămîntă-i amorful sol galben, ca orbul pe întuneric, - pînă ce nu-i mai simți nici intrînduri, nici zimți, nici criblura de sabur, ci numai un abur vagant, precum corpul lui Sissi, eteric. PLOMBAGIN| ŤFlorile de plumbť ale lui Bacovia sunt ș...ț o perfectă descriere a literelor din imprimeri- ile de odinioară." (Ioana Pârvulescu, Întoar- cere în Bucureștiul
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
și ne-a mâncat nervii înseamnă nu doar lipsă de realism ci și prostesc orgoliu. Aceiași oameni care vor să intre în Europa aducând elogii deșănțate mareșalului-criminal Antonescu fac apoplexie la gândul că va sosi ziua în care leul fără zimți și fără dinți va deveni piesă de muzeu. Sunt sigur că aceleași personaje văd în inevitabila renunțare la moneda autohtonă încă un complot al iudeo-masoneriei, încă o încercare de a distruge delicata ființă națională. Să fim serioși! Cu ce va
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
noastre dințișorii sânt nu numai îngrozitor de inegali, ci și colorați diferit, compuși din substanțe diferite, bătuți de vânturi în toate părțile ca niște pânze de iole, și la rândul său cursorul capricios ca o femeie sare deodată peste zeci de zimți ca și când nici n-ar exista, ca să se oprească asupra unuia minute sau ore în șir, lingîndu-l și pipăindu-l, făcîndu-i analize minuțioase, acuplîndu-se cu el și făcîndu-i copii, până când acesta se veștejește, se-nnegrește și cade, și abia atunci cursorul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
silueta, aleargă după o minge, pe o parcelă limitată, împreună cu alți cunoscători ai acestui sport intitulat minifotbal. Aceleași abilități tehnice le dovedește și în calitate de percuționist, având o slăbiciune pentru toba mică, toba mare, falțul din os, mistrie și dalta cu zimți. A debutat cu proza scurtă „Pătratul de sârmă“, în revista Vatra (1997), dar a colaborat și la Tribuna. Momentul afirmării sub semnul scrisului îl constituie însă obținerea Premiului pentru Proză la Concursul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România (2006
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mirosind transpirația oamenilor care se întorc de la serviciu ca să-și petreacă restul serii anesteziați în fața televizorului, nu-ți mai arde să-l iei la pieptănat pe Vasilescu cu furculița în fața englezilor și să te lași pieptănat la rândul tău cu zimții de la bocancii lui, citind un poem scris pe loc. Toate astea îți apar deodată îndepărtate și ridicole, deși, într-o altă stare de agregare a sufletului, fuseseră poate lucrul cel mai firesc cu putință. Stăteam în colțul meu, paralizată de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
la Tîntava și luasem de-a-colo un purice (de fapt, toți puricii din sat se suiau pe mine în asemenea împrejurări), am renunțat să mai desfac mecanismul în componente. L-am folosit atunci tale quale, frecîndu-mi pielea plină de ciupituri cu zimții răcoroși ai angrenajului. Inventasem scărpinătoarea. Tahistoscop Nu am încredere în viteză. Poate și din cauza moștenirii mele bănățene, prezența de spirit și promptitudinea reacțiilor nu mă prea dau afară din casă. M-am căit întotdeauna de tot ce am făcut în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]