496 matches
-
peretele sudic al altarului. „episcop al Ardealului de lege răsăriteană Vasile Moga și protopop eparhiei aceștia Iosif Bașa, paroh locului Nicolae Toma, și un binefăcător de la Vidra de Sus [jud. Alba n.n.], Gligorie Costan, care au agiutat cu 100 de zloți, bani de argint, și cealaltă cheltuială obștea satului, la anul Domnului 1845, avgust 15 zile“; textul era întregit de inscripția laturii nordice a absidei, în care figura autorul ansamblului mural și ucenicii care l-au ajutat: “S-au zugrăvit de
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
Ștefan cel Mare a trecut și poposit în Crasna Putnei, conform documentului din 15 ianuarie 1488 prin care confirmă lui Stan și fratelui său Dan satul Volhoviceștii «Wolhowyczesciiey» la Crasna, cumpărat de la Ion, fiul lui Petru Roșca, cu 200 de zloți tătărești. Tradiția amintește la începutul secolului al XVI-lea ca proprietar al Crasnei pe starostele Grigoraș, așa-zisul logofăt. Acestuia i-ar fi urmat Iordache Cantacuzino, mare vistiernic, și apoi Gheorghe Ursache care a lăsat-o moștenire fiului său Dumitraș
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
1 franc elvețian 26278 1 coroană cehă 1261 1 coroană daneză 5429 1 liră egipteană 5495 1 EURO 40400 1 liră sterlină 60177 1 forint ungar 158 100 yeni japonezi 29916 1 leu moldovenesc 2914 1 coroană norvegiană 4941 1 zlot polonez 8461 1 coroană suedeză 4418 1000 lire turcești 22 1 dolar S.U.A. 34158 1 DST 49141 Nivelul mediu al ratelor dobânzilor, afișate de băncile comerciale, de pe piața monetară interbancară din România la ora 11,00, valabil pentru data de
Agenda2004-20-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/282416_a_283745]
-
1 franc elvețian 23916 1 coroană cehă 1240 1 coroană daneză 4999 1 liră egipteană 4907 1 EURO 37212 1 liră sterlină 53981 1 forint ungar 152 100 yeni japonezi 27476 1 leu moldovenesc 2286 1 coroană norvegiană 4502 1 zlot polonez 9322 1 coroană suedeză 4104 1 liră turcească nouă 21589 1 dolar S.U.A. 28553 1 DST 43381 Nivelul mediu al ratelor dobânzilor, afișate de băncile comerciale, de pe piața monetară interbancară din România la ora 11,00, valabil pentru data
Agenda2005-06-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283358_a_284687]
-
1 franc elvețian 24966 1 coroană cehă 1271 1 coroană daneză 5204 1 liră egipteană 4920 1 EURO 38720 1 liră sterlină 54961 1 forint ungar 156 100 yeni japonezi 27947 1 leu moldovenesc 2348 1 coroană norvegiană 4696 1 zlot polonez 9386 1 coroană suedeză 4290 1000 lire turcești 20873 1 dolar S.U.A. 29369 1 DST 44512 Nivelul mediu al ratelor dobânzilor, afișate de băncile comerciale, de pe piața monetară interbancară din România la ora 11,00, valabil pentru data de
Agenda2005-02-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283245_a_284574]
-
răzeși pomeniți în uricele lui Alexandru cel Bun, Petru Aron și Ștefan cel Mare, cu o viață plină de zguduiri războinice, așa cum arată uricul 1456, octombrie 18, cậnd Ștefan Voievod întărește lui Muranciu satul Bucșești și Cernu, cumpărat cu 68 zloți tătărăști de la Patrașcu-Voievod, unchiul acestuia. Se arată hotarul pậnă la gura Pậrậului Frența în sus, la o dumbravă ce este “în vậrful dealului unde s-a împlinit la fậntậna lui Nanu”. Nu știu de ce, dar de cậte ori îmi oglindesc
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
vorbitori de limbă rusă. În cimitirul bisericii s-ar fi păstrat o piatră de mormânt din 1404 (sic). În anul 1490, Între ianuarie și Înainte de 9 martie, Ștefan cel Mare (1457-1504) Întărește lui Lazor Micșun , cumpărate cu o sută de zloți tătărești, de la Singur și sora sa Stana, nepoții lui Ivan Frenciuc . Pentru truda slujbei efectuate În timpul domnilor Ștefan cel Mare (1457-1504) și Bogdan cel Orb (1504-1517), spătarului Clanău și soției sale Dragna, li se confirmă la 2 martie 1508, În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
confirmă la 2 martie 1508, În curtea domnească de la Huși, de către Bogdan cel Orb (1504-1517), stăpânirea peste satele Rusii, Buciumii și Bârgăoanii, de pe râul Bârlad, cumpărate de la frații Mihul și Ion, și de , nepoții stolnicului Radul Gârbovăț, cu 300 de zloți tătărăști, precum și <citation author="unknown">„un sat În gura Strajnicei, anume Radoslăvești, unde au fostu Radoslav, ce-au fost cumpărat acel sat luminatul și răpousat părintele domniea meale Ștefan vodă, dela Singura și dela sora ei, Stanca, feciorii Anușcăi, nepoții
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Simion din Mogoșăști și Vasile Poiană de Frenciuci sunt martori la tranzacția din 26 septembrie 1642 prin care Vărvara, fiica lui Văscană din Sacaluș, ținutul Vaslui, soția Pelei din Grauri, și cu fiul său Dumitrașco, vând a lor , cu cinci zloți . Simion din Frenciuci apare ca martor În zapisul de vânzare din 15 octombrie 1642, prin care Gligore Țapul și frații săi vând părțile lor din Drăgușeni. La 4 octombrie 1643 Andronic din Frenciugi și Vasile, feciorul Rusoi, vând lui Andoca
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
dragoste și la prietenie din inimă cu al nostru iubit părinte și prieten”. Pe lângă sentimentele filiale și de prietenie, pe care domnul Moldovei le avea față de un mare nobil polon, Bogdan se obligă să îi dea anual starostelui, „400 de zloți turcești și câte 10 vase de vin de malmazie și câte 10 bucăți de camhă și 5 de cufterie și câte cinci de pânză”. Este un fel de tribut, care ne arată instabilitatea domniei și cât de mult scăzuse Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei boieri, rămân de lege și satul îi este întărit lui Ona. La 15 septembrie 1466, Ștefan cel Mare cumpără de la Stan Babici și de la frații acestuia, pan Iachim și pan Simion Babici, satul Jivcovul de Sus pentru 200 de zloți tătărești, pe care îl dăruie Putnei. La 2 octombrie 1467, pan Albul, fost spătar, de bună voia lui și nesilit de nimeni, a vândut și i-a cedat lui Stan Babici satul Cobâlia de Sus, unde a fost casa lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sus, unde a fost casa lui Stan Babiș, ginerelui lui Stan Babiș, Luca Cauteș și soției lui, fiica lui Stan Babiș, anume Luna, și fratelui ei Ivanco, fiul lui Babiș, pe doi cai buni “așa de scumpi cât 280 de zloți tătărești.” Este vorba de răscumpărarea unei ocini. La 25 ianuarie 1472, domnul îi întărește lui Șandro Tătăreanul satele Moinești, Sârbi și Geamiri, mai sus de târgul Iași. Iar “Cernu, Romănel și Drăgoi și tot neamul lor să nu mai pârască
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pârât pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică” și “i-a dat lui Petru stolnic un sat al ei pe Siret, anume Brătiești, iar pan Petre i-a dat Ilcăi, pentru acel sat, încă 40 de zloți tătărești și au rămas în pace veșnică.” Așadar, indiferent de litigiu și indiferent de cine este implicat în el, rezolvarea are loc în fața tronului domnesc. Florin Constantiniu considera că, după 1436, domniile asociate din Moldova ar reprezenta un stadiu al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Din documentele, care ni s-au păstrat din domnia lui Ștefan, aflăm că a existat o cumpărare și nu o masivă răscumpărare. La 15 octombrie 1491, domnul a cumpărat de la mai mulți boieri 16 sate și seliști, plătind 1490 de zloți tătărești după care, se arată în document, “ne-am sculat și am întors și am supus și am lipit aceste de mai sus numitele sate și siliști către târgul nostru al Vasluiului să fie domniei mele uric cu tot venitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nistru, remarcându-se două grupări de sate în județele Vaslui și Iași. Felul în care Mihul și-a mărit domeniul, prin danii domnești, dar mai ales prin cumpărături, nu trebuie să surprindă. Un sat prețuia între 30 și 80 de zloți. Un singur sat se vindea, la mijlocul secolului al XV-lea, cu 150 de zloți, dar pe lângă satul propriu-zis mai era o mânăstire și valea unui pârâu, de la izvor până la vărsarea într-un râu. Un privilegiu din 5 iunie 1449, ne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care Mihul și-a mărit domeniul, prin danii domnești, dar mai ales prin cumpărături, nu trebuie să surprindă. Un sat prețuia între 30 și 80 de zloți. Un singur sat se vindea, la mijlocul secolului al XV-lea, cu 150 de zloți, dar pe lângă satul propriu-zis mai era o mânăstire și valea unui pârâu, de la izvor până la vărsarea într-un râu. Un privilegiu din 5 iunie 1449, ne dovedește că unii boieri aveau mari sume de bani. La această dată, Coste pârcălab
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un râu. Un privilegiu din 5 iunie 1449, ne dovedește că unii boieri aveau mari sume de bani. La această dată, Coste pârcălab se judecă în fața domnului cu Gheorghe heregariul, căruia-i spune: “ți-am dat în mâini 800 de zloți în păstrare, ca unui prieten, dă-mi-i!” Gheorghe răspunde că dorind să câștige cu banii lui Coste, a cumpărat de la Petru voievod vama și hereghia, dar s-a înșelat, căci a pierdut toți banii. Coste insistând să îi restituie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său și “a plătit Ilca moartea lui Andreică” cu satul Brătiești. Așadar, viața unui om, fie el și boier, valora cât un sat, în cazul de față, însă, satul fiind ceva mai scump, Petrea stolnicul îi dă Ilcăi 40 de zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici vinde și ea un țigan lui Hărman, pârcălab
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a revenit satul Șerbănăuți, pe Siret, iar Mărinei, fiica lui Giurgiu Jumătate, i-a revenit satul Jumătățenii, pe Jijia, unde a fost curtea lui Căliman. Mărinei, fiica lui Giurgiu Jumătate, i-au mai dat ceilalți veri și nepoți 700 de zloți, ceea ce înseamnă că valoarea unei curți nu a contat. Feciorul Mărinei avea să vândă, în 1495, jumătatea de sus din satul Jumătățenii, unde a fost curtea lui Căliman pe 230 de zloți, sumă semnificativă, pentru a stabili “unde a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai dat ceilalți veri și nepoți 700 de zloți, ceea ce înseamnă că valoarea unei curți nu a contat. Feciorul Mărinei avea să vândă, în 1495, jumătatea de sus din satul Jumătățenii, unde a fost curtea lui Căliman pe 230 de zloți, sumă semnificativă, pentru a stabili “unde a fost curtea lui Căliman”. La 15 martie 1490, Isaia de la Răcătău și cei patru nepoți ai săi împart trei sate și jumătate, plus o mânăstire și poieni, în cinci părți, la doi inși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la ocolul târgului Vaslui. Printre satele cumpărate de domn sunt și cele trei sate de pe Racova, pe care boierul Negru (Negrea) le dăruise mânăstirii în 1415: Crăstoae, Bălcarii și Curtești. Grigore, egumenul Bistriței, vindea cele trei sate cu 200 de zloți tătărești. Aceste sate nu au figurat nici în privilegiul din 1462, nici în cel din 1467, ceea ce înseamnă că ele nu se bucurau de așa-zisul act de imunitate din 1467. La 23 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare cumpăra de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iezerele de la Botna și de la Nistru. Din privilegiul, pe care Ștefan cel Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Baia. La 1460-1461, 24 februarie s-a reînoit privilegiul dat averilor legate de balta Leonta “unde este mânăstirea”. În anul 1462, Iuga, marele vistier, dăruia Moldoviței trei dvere de damasc roșu cu aur, un pocrovăț, un cal și 25 de zloți ungurești, ca să i se facă slujbă de pomenire lui, soției Nastea și “pentru iubitul meu copil, Mihul, și pentru fiica mea dragă Sofia, numită Soptea”. La 8 ianuarie 1473, domnul întărea Moldoviței jumătate din satul Singureni, din ținutul Chigheci, poiana
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în jos, până la pod, și satul Bălțații la Cârligătură. Ivașco Armencici dăruie și el cu această ocazie, jumătate din satul Ostăpceanii, partea de sus, unde a fost Ostapco vătăman. În 12 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără cu 400 de zloți tătărești jumătate din satul Dvorăște, cu morile de pe Siret și o dăruia mânăstirii Moldovița. În 15 noiembrie 1499, domnul îi întărea Moldoviței satul Vaculinți și un alt sat, unde a șezut Zernă, sub Codru, apoi satul Sașii (Săsciori), pe Costina
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]