310 matches
-
o continuitate de viețuire și creație a populației autohtone de aici. Aceste descoperiri făcute acum mai bine de 50 de ani de către COSTACHE BURAGA constă într-un material litic extrem de prețios și o ceramică aparte, alături de o plastică antropomorfă și zoomorfă extrem de interesantă. Pe teritoriul localităților din zona comunei DĂNEȘTI s-au descoperit numeroase vestigii ale epocii bronzului, acest pasionat cercetător punând în evidență așezări și necropole atipice, obiecte de lut ars și din os, sceptre din piatră și topoare din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
discursul denotativ, care pare să descrie o lume circumscrisă granițelor banalului, la unul conotativ care ar trebui să surprindă sensul existenței ("aripile sufletului meu/ durerile le-au veștejit" - jocul verbal e, de altminteri, subtil cu astfel de treceri din domeniul zoomorf în cel fitomorf, un simbol al înălțării, al elevației alături de unul al eșecului, al decăderii, discrepanța dintre dorință și realizare este subliniată chiar prin această disociere a regnurilor). Simbolurile sunt unele consacrate, dar elementul de noutate e dat de modul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
important și mai mare ,,Parc Național” din țară (Parcul Național Retezat) cu o floră și o faună cu totul aparte; a minunatelor chei dăltuite În stîncă, cum ar fi cele ale DÎmbovicioarei, Cernei, Ghimbav-Rucăr, Sohodolului, Gilortului etc.; a neasemuitelor figuri zoomorfe din Bucegi, Făgăraș și Mehedinți; a splendidelor lacuri glaciare din Retezat, Făgăraș, Parîng etc.; a numeroaselor monumente ale naturii cum ar fi: Rezervația de liliac de la Ponoare, rezervația complexă BÎlea, Pădurea Borovăț, Pădurea de castani comestibili Polovragi, etc., a unei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cunoaștere / 17 III. Dimitrie Cantemir și cultura română. Probleme de apartenență / 33 IV. Scrierile de tinerețe ale lui Cantemir între teologie și filosofie / 67 V. Ce este un animal în Evul Mediu? / 83 VI. Cantemir și tradiția creștină a simbolului zoomorf / 119 VII. Bestiarul / 127 A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului / 128 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul / 167 3. Lupul filosof / 176 4. Brehnacea în căutarea adevărului / 192 5. Metamorfoza Șoimului / 207 6. Liliacul angelic / 219 7. Ciacalul în slujba dreptății / 230
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
realitatea diferă sensibil. Scriind despre modul de a se apropia de Evul Mediu al studioșilor grăbiți, Michel Pastoureau atrăgea atenția asupra "celui mai mare pericol" care îl paște pe istoric atunci când are de a face cu lumea animală, cu reprezentările zoomorfe, cu iconologia bestiarelor: anacronismul 2. Cum e vorba de o "metodologie" descrisă de un specialist care a schimbat imaginea despre Evul Mediu într-o cultură cu o imensă tradiție în domeniu, precum cea franceză, nu îmi refuz plăcerea de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ambiția de a exprima totul. În acest mod, literatura aparține unui proces de cunoaștere de cea mai pură speță, care absoarbe elemente de filosofie, de retorică, de dialectică, de teologie, de etică și profită de un imens repertoriu de reprezentări zoomorfe simbolice, cu forță normativă, cu care nu ezită să intre într-un dialog polemic, ludic. Totul de dragul tezei pe care trebuie să o confirme, de dragul unei viziuni asupra lumii care abia începând cu această carte câștigă maturitate. III. DIMITRIE CANTEMIR
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să inventarieze și apoi să comenteze un bestiar al artelor plastice medievale și din zorii modernității. Există însă unele tentative care nu intenționează să epuizeze subiectul. Dintre acestea, cea mai bună este lucrarea lui Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească 23. Lipsită de ambiția "de a întreprinde un inventar exhaustiv al temelor și motivelor zoomorfe"24 (și câtă nevoie ar fi de așa ceva...), autorul acordă uneori o pondere mai mare valorilor simbolice ale cutărui animal, prezenței
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tentative care nu intenționează să epuizeze subiectul. Dintre acestea, cea mai bună este lucrarea lui Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească 23. Lipsită de ambiția "de a întreprinde un inventar exhaustiv al temelor și motivelor zoomorfe"24 (și câtă nevoie ar fi de așa ceva...), autorul acordă uneori o pondere mai mare valorilor simbolice ale cutărui animal, prezenței sale în sursele textuale (Fiziolog, Floarea darurilor etc.) decât reprezentărilor sale plastice. Dar chiar și cu această miză fragmentară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această miză fragmentară, cartea reprezintă, deocamdată, o bună introducere în defrișarea acestui domeniu. În plus, un proiect de amploare ar întâmpina din start mari probleme, fiind azi aproape imposibilă o reconstituire cât mai precisă a locului și frecvenței acestor reprezentări zoomorfe în arta plastică, decorativă, heraldică din veacul de mijloc românesc, dat fiind faptul că, spre deosebire de mediul occidental, puține monumente au supraviețuit, la noi, în timp. Specialistul este nevoit să lucreze cu fărâme de realitate, care de cele mai multe ori nu permit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Victor Simion sunt de maximă importanță și pentru tentativa noastră de a amplasa Istoria ieroglifică a lui Cantemir într-un context cultural, mental, ideologic și istoric pertinent. Pe de o parte, observă cercetătorul, statistica arată că, în reprezentările plastice zoomorfe, ponderea cea mai mare revenea animalelor familiare acestui spațiu geografic: "Popor de agricultori și crescători de vite, trăind lângă tâmpla verde a codrilor un timp ce se măsura nu cu minutul și secunda, ci cu marile diviziuni ale anotimpurilor de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rândurile păturilor mici și mijlocii ale societății medievale), repertoriul de forme și de modele potrivit preferințelor afective, gustului lor pentru frumos sau semnificațiilor și implicațiilor pe care le-au avut în contextul vieții cotidiene. Așa se face că în repertoriul zoomorf, majoritatea animalelor ce apar figurate în cadrul diverselor creații artistice sunt cele ce aparțin acestui areal geografic"25. Într-un studiu care se ocupă chiar de fauna Moldovei din secolele XVII-XVIII și reflectarea acesteia în Istoria ieroglifică 26, Al. Filipașcu, după ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Hameleonul, Strutocamila, Papagaia majoritatea personaje cu roluri importante în desfășurarea intrigii. Acest lucru demonstrează încă o dată că Dimitrie Cantemir nu își culege sursele din rezervorul tradiției autohtone și, mai ales, faptul că ceea ce îl interesează este funcția simbolică a măștilor zoomorfe, posibilitatea lor de dialog semantic, nu gradul lor de familiaritate. Nu simte nevoia să aleagă animale ușor de recunoscut de către cititorul vremii, semn că scrierea sa sfidează orizontul de așteptare specific debutului de secol XVIII. O altă observație a lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gradul lor de familiaritate. Nu simte nevoia să aleagă animale ușor de recunoscut de către cititorul vremii, semn că scrierea sa sfidează orizontul de așteptare specific debutului de secol XVIII. O altă observație a lui Victor Simion merită atenție. Comparând reprezentările zoomorfe din arta medievală românească și din cea occidentală, autorul sesizează o diferență de viziune, ba chiar "o atitudine religioasă diferită": "În timp ce Occidentul vădește o preferință pentru formulele unei expresivități șocante, menită a înspăimânta, a obseda, a supune prin teamă, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de altfel îi lipsesc, în general vorbind, excesele, ostentația, agresivitatea. Această deosebire poate fi pusă și pe seama faptului că, în timp ce reprezentările ce aparțin bestiarului occidental răspund cu precădere unei morale precumpănitor și adesea rigid mistice, cele ce țin de universul zoomorf românesc implică într-o măsură mai mare imagini ce își au sursa și în modelele unei morale laice"27. Sigur, nu absolutizez o asemenea ipoteză; ba chiar voi fi nevoit să aduc în discuție destule cazuri care o contrazic, dar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scene din Biblie, accentul căzând asupra compoziției, poziționării fiecărei figuri în scenă, nu asupra amănuntelor. Chiar și așa, e limpede că un astfel de document, oricât de zgârcit ar fi el cu aspectele secundare, ne ajută la refacerea unui imaginar zoomorf. Mai mult decât atât, nu trebuie uitat că pictura bisericească nu doar că avea o autoritate mult mai mare decât orice altă sursă laică, dar ea era la îndemâna credincioșilor în viața lor de zi cu zi, care se învârtea în jurul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căpcăuni (oameni cu cap de câine). Ilustrațiilor edițiilor din secolul al XVIII-lea au insistat asupra acestor ființe înspăimântătoare 60. Multe dintre scenele romanului popular au pătruns în pictura bisericească, în folclor chiar, fiind unul dintre ingredientele speciale ale imaginarului zoomorf, și nu numai, românesc 61. Cantemir, cu hibrizii săi, cu monștrii săi nu venea, deci, pe un teren virgin. Rolul Alexandriei este acela de a fi conturat o tradiție nu doar discursivă (rudimentară, dacă o comparăm cu performanețele narative ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de morală creștină (calul, șoimul, vulturul, albina, cucul sunt prezențe simbolice, investite cu sensul normativ din icnografia creștină), cercetat cu minuțiozitate, pentru întâia oară de Maria Magdalena Székely, care conchide, în urma analizei atât a stemelor domnitorului, cât și a ocurențelor zoomorfe din lucrarea sa: "Neagoe Basarab a utilizat foarte adesea simbolurile zoomorfe, atât în propria sa viață, cât și în scrierea care i se datorează. Viețuitoare emblematice, care-l reprezentau pe el însuși sau puterea sa, dar și altele, care ofereau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
investite cu sensul normativ din icnografia creștină), cercetat cu minuțiozitate, pentru întâia oară de Maria Magdalena Székely, care conchide, în urma analizei atât a stemelor domnitorului, cât și a ocurențelor zoomorfe din lucrarea sa: "Neagoe Basarab a utilizat foarte adesea simbolurile zoomorfe, atât în propria sa viață, cât și în scrierea care i se datorează. Viețuitoare emblematice, care-l reprezentau pe el însuși sau puterea sa, dar și altele, care ofereau modele de viață pentru omul creștin, au fost prinse într-un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fidelă gândirii medievale? Mai mult decât atât, contează faptul că un animal există în realitate sau nu? Răspunsurile se pot deduce din cele scrise mai sus: singurul lucru care este important e realitatea simbolică a fiecărei reprezentări animaliere. Cutare figură zoomorfă din iconografia creștină este purtătoarea unui mesaj divin, uneori ea "este", cum am văzut, Iisus Hristos (cazul inorogului, de pildă). În această situație, faptul că el îl reprezintă pe Hristos, faptul că acest lucru este atestat de cele opt ocurențe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Prin mijlocirea sa, Biserica atribuie calificative și, mai ales, impune o ierarhie lumească în vârful căreia se plasează. Iar lucrările cu ajutorul cărora se produce acest fapt sunt cele mai importante din perioada medievală, cele în jurul cărora se încheagă întregul imaginar zoomorf: Fiziologul, bestiarele, enciclopediile, exegezele teologice, omiliile și predicile, plus o întreagă artă a iconografiei creștine, extrem de diversificată și de concretă. Cine ar studia mai amănunțit această metodă de manipulare prin intermediul simbolului animalier ar ajunge cu siguranță la concluzia că această
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să vedem în animal nu o ființă în carne și oase, care evoluează sau se adaptează mereu, nu o ființă inferioară omului, ci o sumă de reprezentări eclectice, un produs cultural, un concept. VI. CANTEMIR ȘI TRADIȚIA CREȘTINĂ A SIMBOLULUI ZOOMORF Cum se raportează Dimitrie Cantemir, în Istoria ieroglifică, la această imensă tradiție, care nu își pierduse cu totul autoritatea nici în Occident și, cu atât mai puțin, în Răsăritul Europei? Înainte de a răspunde, merită amintit faptul că, în lucrările sale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
firea chipului cu firea dihaniii ca să-și răducă tare am nevoit"1. Prin urmare, intenționând să dea în vileag anumite dedesubturi ale istoriei contemporane, al cărei nedreptățit se considera, autorul recurge la un sistem simbolic gata constituit, cel al măștilor zoomorfe, având grijă să "acordeze", să potrivească semnificația fiecărui simbol cu realitatea persoanei pe care o lua în cătare, mutând-o din logica istoriei în cea a ficțiunii. Cel puțin la nivel declarativ, autorul se arată dispus să respecte o anumită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale simbolurilor creștine se fac subtil, nu brutal, tezist. Dar frecvența procedeului este prea mare pentru a mai socoti că acesta este întâmplător. E limpede că Dimitrie Cantemir cultivă cu premeditare o perspectivă în aparență iconoclastă, îndrăzneață asupra simbolurilor creștine zoomorfe, care populau încă imaginarul românesc (și nu numai) al epocii. Astfel stând lucrurile, suntem obligați să ne întrebăm care ar putea fi rațiunea unui asemenea procedeu. De ce comite Cantemir astfel de deformări ale simbolurilor consacrate, cu prestigiu, care trimiteau la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
permanent sub ochi direcția către mântuire. Atât "naturile" bune ale fiarelor, cât și cele rele sunt tot rezultatul planului divin. Câtă vreme se mișcă în acest desen, ele au o funcție pedagogică, deci rămân utile în scenariul mântuirii. Apariția figurilor zoomorfe echivalează cu tot atâtea teofanii. Cum personajele cantemiriene sunt însă departe de orice armonie divină, era absolut logic ca, atașate chipului lor, măștile să se deformeze. Simbolurile animaliere se contorsionează, creând adevărate "anamorfoze", sub presiunea fondului, a realității pe care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
deși conștient de vasta tradiție creștină a reprezentărilor animaliere, Dimitrie Cantemir este obligat, din consecvență față de realitate sau, mai precis, față de viziunea sa subiectivă asupra realității, să deformeze și să trateze ludic, aparent raționalist sau iconoclast, o serie de simboluri zoomorfe creștine, pentru a ilustra schimonosirea unei lumi care nu mai are salvare, care nu se mai lasă inclusă în lumea ordonată, armonioasă a lui Dumnezeu. Această operație nu este însă semnul unui scepticism, al unei neîncrederi față de realitatea spirituală a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]