398 matches
-
băița de seară acestuia și acum Ileana îi pregătea masa micuțului. Așezat pe pat, puștiul gângurea vesel, dând din piciorușele dolofane. Cristi îl mângâia pe cap și agita o jucărie albastră în fața acestuia. Granulele minuscule din interiorul sferei din plastic zornăiau, iar copilul încerca s-o prindă. Se distra nevoie mare ori de câte ori reușea s-o apuce cu mânuțele lui mici, chicotind vesel. Taică-său era topit, mai ales că micuțul scotea o mulțime de sunete, între care lui i se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mașina să arate mai de doamne ajută. Lucra numai la sfârșit de săptămână punând la punct ce mai rămăsese de făcut. Sudase, chituise și îndreptase tabla caroseriei, înlocuise șuruburile lipsă și le strânsese pe celelalte, astfel încât acum mașina nu mai zornăia ci scotea un zgomot plin. Era într-o vineri, tocmai se întorsese din ultima cursă. Descăr case și spălase camionul, iar acum ștergea urmele de apă care se scurgeau de pe caroserie. Bună treabă, băiete auzi el, am făcut bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ale străjerilor, care se solidarizau cu tovarășul lor din gardă. Nici bargello nu reușise să Își Înăbușe un zâmbet. Între timp, atrași de larmă, pe bastioane Începuseră a se Îngrămădi ceilalți soldați din corpul de gardă, care căscând sonor, care zornăind din armuri. Fețe vineții și Încă somnoroase se iveau printre creneluri, azvârlind sudălmi și făcând gesturi obscene În jos. - Deschide poarta, canalie! se hotărî până la urmă să strige bargello, lăsându-se recunoscut. De sus, zbieretele Încetară pe dată, Înlocuite fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o face Schwarzenfels, care nu de mult, la club, și‑a înjurat într‑un mod ordinar partenerii de joc și a spart câteva pahare. S‑a aruncat așa îmbrăcat cum era peste o masă încărcată, de a zăngănit și a zornăit totul în jur. Lumea a tolerat chestia asta, deși e de prost gust, dar Schwarzenfels e un enfant terrible, așa că n‑ai ce să‑i faci. Se îmbată și devine agresiv, ce simplist! E un porc. Are un Porsche, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
duhul ei, de-a pururi dus Să ni-l gândim în cât mai sus. De cerul fix, de geam curat, Ea păr cu tâmple și-a răzmat, Un fard astral i-aprinde fața. Pe serafini îi trage ața Și sorii zornăie bănet Prin Risipitul Proxenet. Să prohodim și mai afund. Sunt un duhovnic trist și scund Ce cântă pînă-o va-ngropa: Pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa. Unicu-mi dascăl, să-l mai caut? Grăsime neagră l-a-necat S-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și, tragându-și sufletul, să rememoreze momentele petrecute cândva, alături de fete și băieți de sama lui. N-ajunse la prima bancă din parc că, din cauza fascicolului de lumină venit dintr-o curte în ochi, alunecă pe o cutie de tablă care zornăi scurt și care, dintr-o smâncitură, îl aruncă în tufele de buxus-buxus. Căzu ușor pe-o mână. Când să se ridice, dete cu cealaltă mână de o carte. O apucă bine în mână și și-o trase repede în zăpada
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
le-a adoptat și le-a dat glas de aur în cariera sa de peste 7 decenii, legându-și numele, pentru totdeauna, de sufletul a generații și generații de oameni și de muzica ușoară românească. În învălmășeala de idei, în asurzitorul zornăit de arme a doua războaie mondiale, singur cântecul, cântecul românesc, și-a păstrat vraja seducătoare, așa cum l-a tălmacit, de-alungul unei vieți de muncă și dăruire, Gică Petrescu” acestea sunt șirurile de gânduri despre maestrul Gică Petrescu, ale muzicologul George
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
ai venit de nicăieri ca o lacrimă din ceri; fierbe sângele în tine ca-n cazane bizanrine, corpul tău ce se mlădie miroase a iasomie și se pierde peste vreme în miros de crizanteme; când în dragoste te-afunzi, îți zornăie galbeni uzi, mahmudele și inele să te fudulești cu ele, îți vibra privirea-n aer, când oftai plină de vaier, doamna galbenului da, când o luai anapoda... Referință Bibliografică: faraoană (cântec țigănesc) / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FARAOANĂ (CÂNTEC ŢIGĂNESC) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368352_a_369681]
-
30 mai 2017 Toate Articolele Autorului Suprema așteptare Cu mine-am plecat în singurătatea mea aleasă Și-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă, Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele, Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile, Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă, Destinul cosmic mă-mparte
SUPREMA AȘTEPTARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368443_a_369772]
-
și cu gingiile putrezite? Nu o mai întreb nimic și în secunda doi, înainte de a mă mușca de gât, pun mâna pe laptop-ul cu mărul stricat sau mușcat, desenat pe el și îi dau tare peste față... Ceva cade zornăind pe parchet... Poate sunt acei dinți oribili sau poate sunt butoanele tastaturii... Totuși aparatul merge în continuare deoarece îmi face iar în ciudă o melodie ce întâmplător se derulează pe Sabina zace grămadă pe jos iar eu mă îndrept spre
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (3) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368523_a_369852]
-
și cu gingiile putrezite? Nu o mai întreb nimic și în secunda doi, înainte de a mă mușca de gât, pun mâna pe laptop-ul cu mărul stricat sau mușcat, desenat pe el și îi dau tare peste față... Ceva cade zornăind pe parchet... Poate sunt acei dinți oribili sau poate sunt butoanele tastaturii... Totuși aparatul merge în continuare deoarece îmi face iar în ciudă o melodie ce întâmplător se derulează pe You Tube ... (clik pe you tube). Bună firmă! Of, Doamne
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (3) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368523_a_369852]
-
îngustă (asta mă duse iute cu gândul că fizicul a cântărit mult la angajare) își făcu numaidecât apariția. Ca o curiozitate, am ciulit urechile să aud zgomotul pe care-l face cleștele de compostat. Slabă mișcare!- îmi zic. Mai degrabă zornăit de mărunțiș care, din mână în mână, iși făcea loc, cu viteza luminii, în buzunarele fără fund ale impunătorului ceferist. Bună meserie! La aceste vremuri de perpetuă tranziție... brava națiune! Îi prezint biletul și am simțit un gol în stomac
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
Pe obrazul nimănui. Mi te du un iad și-un rai De din coastă să-mi răsai Ca să plâng de plânsul humii Desenat în palma lunii. Mi te du, din flori făcută Și din crin și din cucută, Să îmi zornăie mirarea Picurându-mi destrămarea. ȘI CÂND Și când florile se scutur, Dorul tău mă prindă-n zori Ca pe-un vals ce mă sărută Peste inima în susur Peste lacrima-n fiori. Stau pe-o margine de lună Unda râului
CÂNTECE LA MARGINE DE GÂND de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366920_a_368249]
-
crește și vorba ce-o spunem prin docuri că de la coadă se curăță un pește e un adevăr la baza căruia sap să înțeleg că peștele se-mpute de la cap. Luna,monedă ruginită se strecoară în portofelul meu îngăurit de zornăie lumina într-o gară unde trenul,încă n-a sosit nerăbdător o iau cu halta înainte pe miriștea de cuvinte. A rămas trenul în câmpie, gara abandonată în poezie, de atunci cu peronul mă tot duc bănuțul lunii să-l
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
veșnicia. Ca o umbră de tămâie presărată pe buzele Luceafărului, „frânt de-o stea și-ngenuncheat de-o floare” (Radu Gyr). Pe marginea de dinspre Răsărit a iconostasului vecerniau florile albastre, pe marginea de dinspre Apus picurau săruturile Veronicăi. Dinspre Sud zornăiau tăcerile lacului albastru, iar mai spre Nord se legăna codrul când „sara pe deal buciumul sună” și când plopii fără soț murmură toate zbaterile noastre de dinainte a învăța să murim vreodată. Să ne rugăm lui Eminescu, fiindcă el este
BISERICA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367209_a_368538]
-
nr. 2342 din 30 mai 2017. Suprema așteptare Cu mine-am plecat în singurătatea mea aleasă Și-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă, Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele, Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile, Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă, Destinul cosmic mă-mparte
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
o lume străină. 22.05.17 ... Citește mai mult Suprema așteptareCu mine-am plecat în singurătatea mea aleasăși-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă,Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele,Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coaseleSub pașii mei zac înzăpezite iluziile,Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile.Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară,La geam așteaptă moartea inutil ereditară.Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă,Destinul cosmic mă-mparte anticipat
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
ce mai încolo sau încoace, prietenie mare, nu glumă! În zilele următoare, la fel, cearșaf lângă cearșaf, Monki în sus, Monchi în jos, mai hai, fă, Hilduțo, să-ți mai spui una bună dă la noi, dă la birou, tablele zornăiau de mama focului, Veronel făcuse cărare de acum la bere, că numai el pierdea, veselie mare, pupături, da’ nemții ai dreacu’ nu se simțeau cu nimic, ba mai mult când Veronel propusese, așa la șmecherie, să facă schimb de țigări
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
mea de griji. Pe sub poteci cârtițile bârfelor strigau:Ura! Când pe la colțurile orelor mureau de necaz cuvinte cu nasul cât un praz. Ora se dădea de-a berbeleacul peste pieptul meu scos în față, rotund,trufaș și abil, medaliile îmi zornăiau în inimă, ele veneau din altă viață tiptil. Odată cu mine se strecurau pe sub preșul cerului în piață, umbra mea din altă viață orbită de strălucirea lor pe piepturi de prinți. Le frecasem câteva secole cu plușul atâtor dorinți. Materia luminoasă
MODESTIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348703_a_350032]
-
niște urme ruinele unui tomis uitat își cheamă copiii într-un viitor hagio boarea începe să amorțească totul pescărușii poate s-au retras sub stânci o mare nefiresc de lină singurul loc fără furtună de ce atâta liniște nicio macara nu zornăie în dane niciun clopot nu anunță marea sărbătoare a întemeierii bisericii creștine și deodată zgomotele țipete cu aplauze a învins în marea finală campioană noastră cu nume de port antic Halep? Referință Bibliografica: Hagio / Radu Liviu Dan : Confluente Literare, ISSN
HAGIO de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349801_a_351130]
-
Acasa > Poeme > Antologie > S-A LĂSAT ÎNCEȚOȘAT AMURG Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 551 din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului s-a lăsat încețoșat amurg luna-și zornăie salba pe cer când strigoii ies din cimitire travestite viețile de morți stau cu mâna-ntinsă la iubire. mama s-a făcut iarbă frumoasă, tata e-un bujor udat de ploi, se visează tot la ei acasă, înotând prin zloată
S-A LĂSAT ÎNCEŢOŞAT AMURG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344490_a_345819]
-
pe trotuare Precum niște simbolice fanfare, Iar pomii goi privesc la panoramă... Ceva indefinit, o așteptare - Dar zilele urmează fără teamă, În ritmul nou ne-nvăluie, ne cheamă - Firească transformarea ni se pare. La colț de stradă Safta Florăreasa, Râzând și zornăindu-și icosarii, Oferă flori să-ți lumineze casa. Din ascunzișuri multe solitarii, Rupând tăcerea moale ca mătasa, Încep să cânte greierii - scripcarii. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ritm nou / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul II
RITM NOU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361802_a_363131]
-
nemuritoare... Nu a spus nimic, A trecut mai departe. Mirosea a mere verzi, urma ei. Un ritm cu aromă de tei se-ndepărta cu pași de ciută, orașul se scufunda în orele serii. CU NOAPTEA ÎN PAT Ca o țigancă, Zornăindu-și grele Brățările, Inima, Cu ochii pe geam Gemea adânc, Din toate așteptările... Până târziu fereastra Rămânea goală de venirea ta. Noaptea, rămasă singură, Se plictisea sihastra. Venea la mine -n pat, Eu, aprindeam candela. Ca o țigancă zornăindu-și
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
țigancă, Zornăindu-și grele Brățările, Inima, Cu ochii pe geam Gemea adânc, Din toate așteptările... Până târziu fereastra Rămânea goală de venirea ta. Noaptea, rămasă singură, Se plictisea sihastra. Venea la mine -n pat, Eu, aprindeam candela. Ca o țigancă zornăindu-și grele Brățările, Inima, cu ochii pe geam Răscolea căutându-te, Zorile... Sângerau în cătina de pe deal Și tremurau, Ca roua de metal. NOAPTE ALBĂ în livada cu meri noaptea a venit în rochie de mireasă logodnă cu visul m-
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului Și ce dacă-i 1 Martie? Vestitorul Primăvara asta oare mă voi dezbăra de tine cu speranțe-ncrucișate, cu nopți calme și senine? Am scăpat din iarna cruntă zgribulit, firav și totuși zornăindu-mi clopoțeii și mănușile din ceară; lotuși în zăpada înghețată biruită de-un sor vesel... iară captivat de-a ta menire am lansat o circulară. Primăvara asta oare mă voi sătura de tine ? Mărțișor Primește de la mine un mărțișor fictiv
ŞI CE DACĂ-I 1 MARTIE? de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365243_a_366572]