938 matches
-
răspundeau vesele gunoaiele și cadavrele precum și becurile cu lumina palidă pentru poeții nebuni și obsedații sexual, creând prin jocul umbrelor, fantasmele dorite și de unii și de ceilalți. Bună seara! salutau cu o veselie debordantă gunoierii blocurile triste cu geamurile zvârcolite de lumina albastră a televizoarelor, bună seara, răspundeau vaporos tufele întunecate de tuia tunse perie, pline de praf, în care se-ascundeau gărgăunii tinerilor din fața laptopuri-lor, cu nimic încurajați de informații, mai prejos decât închipuirile hălăduind prin noapte pe alei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Dunării, avea părul albastru prin care înotau pești. Nouă fete care au făcut cerc în jurul fraților lipoveni. I-au luat în brațe și au dispărut cu un zgomot scurt de trupuri despicând apa în cădere. Apoi liniște. Șarpele muzical se zvârcolea în depărtare, spre Ghecet. Am plecat alături de Zeu, urmărind de la distanță panglica albă, fără să mă mir că respirăm apă, ca peștii. M-am văzut pe mine dormind pe mal alături de un câine negru. Zeul Păgân m-a dus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
asimilabil copilăriei Înseamnă că, Între cei zece și unsprezece ani ai mei, lumina Raiului a fost cea care s-a dus să asfințească undeva, nimeni nu știe unde. Copilăria, cu accidentele ei paradiziace, a mai rezistat o vreme, s-a zvîrcolit, a refuzat să cedeze odată cu lumina. Dar nu există paradis În absența luminii, drept care strălucirile și curcubeiele mele de după unsprezece ani au lunecat pe alte ceruri, mai joase. Pe retina interioară s-au deplasat ele, menținîndu-se acolo pînă În ziua
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
realizat că este foarte greu să faci un cadavru din amintiri, pentru că amintirile sunt rebele. Amintirile trăiesc și mor după alte legi ale fizicii, ale psihologiei. Există niște legi speciale: ale cadavrelor de amintiri; legi doldora de ecuații care se zvârcolesc, țipă, mușcă turbat din trupul ființei care se află în agonie. Dar un cadavru de amintiri nu ar fi o viață ratată, un eșec în stare de veghe? Morga amintirilor mele nu ar fi un strigăt care nu poate amuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
al ei, nu doar din cauza sentimentelor noastre obosite și a prenumelui meu de poveste. Securist de profesie noblețe pe care nu i-o bănuisem niciodată, pentru că omul chiar părea o ființă normală cică insul i-ar fi zis că se zvârcoleau prin viața mea episoade stranii, care de care mai acuzatoare: fusesem un fel de dușman înrăit al lui Dej, dar păstrasem aceeași atitudine și față de Ceaușescu. Pe vremea lui Dej primisem cravata de pionier, dar, recunosc, mă mândream mult cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
gândeam mereu dacă nu cumva Dumnezeu a făcut risipă de frumusețe pentru un chip care nu știa să zâmbească. Oricum, din acest sejur m-am întors cu două achiziții: pricepusem, grație doamnelor în negru și corului brotăcesc, faptul că se zvârcolește în mine talentul muzical și deprinsesem arta scosului limbii, ca formulă de salut, artă care, într-un timp scurt, avea să molipsească, prin virtuțile sale estetice și morale, tot cartierul, dar și școala unde cu drag am fost condus ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să-i duceți mamei un sicriu c-un cadavru plin de gloanțe, pentru că eu l-am văzut pe Ucu și nu pot pune pleoapă peste pleoapă, de două nopți". Am întins pachetul de țigări și dus am fost. M-am zvârcolit tot restul nopții, știind că, sub mine, Ucu stătea, plin de gloanțe, neputincios, și n-o putea ajuta cu nimic pe mama lui care voia să-l vadă. Dimineață m-am sculat cu josu-n sus, eram pornit rău, și, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și tot dormi. Am putea spune că ai mâncat prin somn, altfel medicina tradițională n-ar înțelege misterul. Mama, aflată lângă ea, confirmă. Întreb din ochi... Ai avut febră mare, îmi zice. Ai boscorodit prin somn, ai transpirat, te-ai zvârcolit. Un gheșeft tot ai făcut din întâmplarea asta: a scos taică-tu degeaba cureaua de la pantaloni. Gata cu somnul! La viață!... Dar iar somn, până a doua zi. Brusc am simțit apoi nevoia să devin cobaiul științei viselor. Voiam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a întâmplat să mă îndrăgostesc anul trecut și de gândul unui filosof care spunea că întregul glob pământesc nu se poate afla într-o mizerie mai mare decât un singur suflet. E de poveste zicerea asta, nu crezi? M-am zvârcolit multe nopți întorcând-o pe toate fețele și am ajuns la concluzia că omul are dreptate. Dar, încercând să iau distanță față de mine, încep să mă suspectez de anormalitate. Mă îndrăgostesc din ce în ce mai mult de idei, nu de oameni. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lui de poveste, și-a ațintit ochii către mine și n-a mai spus nimic. La plecare, privirile ni s-au întâlnit din nou. Am simțit atunci, pentru prima oară în viață, că este posibil ca în mine să se zvârcolească o chemare care aștepta din partea mea un răspuns. În ziua aceea am înțeles că nu mă voi mai despărți niciodată de vioară. Privirile lui Milică m-au încurajat mai mult decât toate premiile prietenilor și înjurăturile dușmanilor. Cel puțin o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dialogul pe strune și tăceam. Cu Milică am învățat să vorbesc prin tăceri. Prin cuvinte niciodată nu m-am înțeles cu oamenii. De câte ori deschideam gura, izbucnea un război. Nu voiam să deschid frontul și cu Milică. Dar nici el. Se zvârcoleau însă în mine tot felul de dorințe. Aș fi vrut să știu cine este Milică, s-o fac pe detectivul, pentru că tot aveam experiența "supravegherii" cuplului dat în grijă de Suzana, dar nu puteam să fac un pas în direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tu. Cred că este vorba despre un alt mit al sufletului tău: Milică. Am sfinți în cătușe (o fi Onuț?), dar și diavoli supraponderali (o fi Burtă Mare?) sau gravizi de mofturi intelectuale (dragii tăi securiști?). Încă mi se mai zvârcolesc în subconștient poveștile vieții tale. Sfântul Gheorghe este călare pe calul lui Majed. Vai, lady, ați pus un cal musulman într-o pictură ortodoxă!, și-a ieșit din pepeni, într-o zi, unul dintre ucenicii mei. Am râs de m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dea câteva înțepături ca să-l învețe minte, dar s-a gândit că o să-l doară și pe dată a renunțat. Dar a încălecat porcul cu picioarele legate și a început a-l bărbieri. Porcul nu a stat liniștit, s-a zvârcolit, a țipat, până când l-a terminat de bărbierit. I-a dezlegat picioarele și apoi i-a dat drumul, în timp ce Dondonel sărea în sus de bucurie că s-a răzbunat. Pe gardul de lângă coteț o pisică urmărea cu mare atenție priveliștea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pentru ca să li se piardă urma; dacă-n adevăr Crematoriul cumpără trupuri omenești, încă fiind în viață; dacă e adevărat că din grăsimea incineraților se prepară "vaselină" și "dresuri farduri" pentru doamne; dacă morții, când sunt introduși în cuptor, țipă, se zvârcolesc, în semn de protestare, se ridică-n picioare sau își blestămă destinul; dacă nu umblă noaptea stafii în jurul Crematoriului (mulți jurându-se chiar, că le-au văzut și cum se tânguiesc); dacă cenușa provenită numai din oase a incineraților, nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mișcărilor din Fluturele. Dansul cel mai interesant, atât ca propuere cât și ca interpretare a fost unul aproape static, însumând o înșiruire de poziții sculpturale, pe o muzică cu iz extrem oriental. Și, de asemenea, secvențele filmate cu interpretul nud zvârcolindu-se în cearceafuri însângerate, au avut partea lor de inedit. Dar privită în ansamblu lucrarea a fost departe de coerența propriilor piese, realizate chiar de Răzvan Mazilu în ultimii ani. Sau de lucrarea interpretată de el cu câțiva ani în
Penumbre by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7918_a_9243]
-
somn. Când E. B. o vede pe mama ei ațipită, nu-și poate stăpîni uimirea însoțită de repu1sie. Ea, care crede în "inteligența trupului" și e mîndră de "sclavia perfectă a mișcărilor ei", constată cum femeia întinsă pe divan se zvîrcolește nerușinat, aude scrâșnetul dinților, ca un semnal din străfunduri. Raportat la rigida viziune asupra subordonării totale a gesturilor, spectacolul acesta de orgie a simțurilor, nesupravegheat, haotic, inutil, i se pare dizgrațios. Urîtul e echivalent pentru ea cu risipa, cu ineficacitatea
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
de autoritățile din Alexandria. "LIVIU VASILICĂ nu este dat uitarii... Ce dacă la noi nu vrea nimeni să îi facem o comemorare așa cum se cuvine? Noi cântăm muzica lui mai departe, alții realizează momente artistice pe muzica lui... Să se zvârcolească în chinuri autoritățile de aici!!!" afirmă Florin Vasilică. Pe 2 Iulie, Liviu Vasilică ar fi împlinit 64 de ani. Fiul său a invitat alexăndrenii să aprindă o lumânare la statuia lui Liviu Vasilică, deși autoritățile nu au inițiat o astfel
Protest în Alexandria: fiul lui Liviu Vasilică vrea comemorare oficială pentru cântăreț by Adela Jușcă () [Corola-journal/Journalistic/71227_a_72552]
-
oricum abundă patosul subiectiv, tensiunea extatică, visul cu tentative statornice de contrapondere cugetătoare, slab vizionară: "Suntem visați de cineva / Visat la rândul său / De altul / Care e visul unui vis / Anume. / Cuprinși de somn / Visăm și noi o lume / Sălbatec zvârcolită-n somn / Visând, / Verigă fragedă suntem / În șirul fără început / Ce nu se va sfârși / Nicicând, / Deși / Ar fi destul / Un singur țipăt / Puternic doar cât să poată trezi / Pe jumătate / Primul domn / Din somn, / Pe cel care doarme / La
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
gînduri, apăsă trăgaciul. Maimuța se lipi de arbore, de-părtîndu-și dramatic brațele și picioarele, după care, întinzîndu-și ambele brațe spre spate, ca și cînd ar fi încercat să se scarpine, se prăvăli la pămînt. Matelotul Houston o privi îngrozit cum se zvîrcolește acolo. Se săltă, împingîndu-se de la sol cu un braț, și se așeză lîngă trunchiul arborelui cu picioarele depărtate în față, ca o persoană care își trage sufletul după o muncă istovitoare. Apoi îndrăzni să se apropie și, de la doar cîțiva
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
abia acum/ văd. casele se scufundă sub noroaie. grădinile se lăbărțează pe coapsele/ altădată oacheșe. mușchii mimicii se subțiază. femeile se despart de trecutul/ lor în danele porturilor vechi. din containere de oțel se aude mugetul cu/ care visurile se zvîrcolesc ritmic. ca niște mușchi străfulgerați de orgia/ totalitară. Să vedem acum care e mecanismul poeticii ce face cu putință o asemenea acrobație: execuția unor numere de mare virtuozitate asociativă pe trapezul unor date sîngerînde încă ale istoriei contemporane. Aidoma avangardiștilor
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
Citez doar ultimul asemenea, discret poetic, jurnal: ,Un oraș. Fără nume. Fără case. Fără străzi. Fără oameni. Fără copaci. Fără cîini. Fără trecut. Fără cer. Doar cu felinare. Ce luminează un pat uriaș cît orașul întreg. Și pe care se zvîrcolesc mii de aceeași singură femeie, cu ochii verzi ca două boabe de mazăre extrafină și cu fruntea înecată de sudoare. În binecunoscuta poziție de naștere iminentă. Cu picioarele desfăcute, prin care se zăresc deja mii de același cap de copil
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
ghepard tânăr”, „glasul atârnă în afara mea/ mic și țeapăn cât un stârv de albină”, „noaptea ni se strecoară fluturi sub unghii”, „zboară muștele ca descreieratele”, „la 27 de ani/ precum capul cocoșului lângă butuc/ la mică distanță de corpul încă zvârcolindu-se/ corpul meu”, „chipul acoperit de viermi”, „pești răpitori de-a lungul și de-a latul sângelui meu”, „absolut în fiecare zi/ ca un mare plescăit de urs mari bucăți din trupul meu/ picură dintr-o venă în alta”, „un
Calofilia suferinței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4117_a_5442]
-
zis eu cînd a trebuit să povestesc cum a fost cu traversarea Atlanticului, nu poate să aibă Ťrău de mareť. De aceea am făcut-o trează și veselă nevoie mare, în timp ce restul trupei, cîntăreți și cîntărețe de toate neamurile, se zvîrcoleau pe punte dîndu-și duhul". Erau motive suficiente spre a-mi trezi curiozitatea pentru debutul abscons al apreciatului prozator. Am deschis așadar volumul Amintiri de Elena Drăgulinescu-Stinghe (Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965) și am pornit în
Ficțiune și Operă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10745_a_12070]
-
numai pe-o vreme.. C-am mai scăpat vorbe și cuvinte pripite, C-am fost smintit printre strofe aiurite, Că n-am știut să-ți prețuiesc dorul cuminte, Cam mi-a ieșit o faptă aiurea din minte... Dar, m-am zvârcolit că din veșnicie te iubesc, Dintre cele mai Frumoase mult te-ndrăgesc, C-asemeni sufletului curat îți sunt și eu, Mie-mi susură vocea Ta în interiorul meu.. Apoi, când astrul zilei pe cer se arată, Văd și chipul ce-n
SUSURĂ VOCEA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373721_a_375050]
-
stăpânea un puternic îndemn de a merge pe malul Dunării. ,,O Doamne ce zile am ajuns sunt terminat și încotr-o mă voi duce nu știu, iar pe Sofia nu cumva eu am împins-o în acest abis în care ne zvârcolim acum amândoi, da un lucru e sigur suntem în abis. Ce fericit am fost cândva cu Sofia chiar dacă nu am avut copii ne-am înțeles bine până la pierderea locuinței of, și acel moment când am predat locuința ce dureros și
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]