330 matches
-
cu exteriorul, încarcerarea în cele mai adânci coșmaruri: "prin păcură răzbat/ semnalele", "atât: într-o celulă din inimă pe care n-o cunoașteți", visul devine realitate, singura realitate la care avem acces și, în consecință, expresie a singurătății devastatoare: "în zvârcolirea mutelor dezastre/ ne luăm de piept, murim cu-adevărat", " Ne ocolesc cei buni ca pe o ciumă" (Carnet lapidar). Muzica însăși capătă accente elegiace, de bocet, de altminteri, adesea revine imaginea ploii de toamnă care mistuie, care condamnă la dispariție
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu figuri parțial lombroziene și slinoase, parțial lobotomizate, au asistat cu satisfacție la orgia de invective proferată de peremiști, fiind vădit angajați în defularea animalică propusă de C.V. Tudor. Dar tot acest spectacol hidos nu a fost, poate, decât ultima zvârcolire a unui dragon muribund. Întrucât, este limpede, comunismul nu mai are viitor în România. Dar el rămâne granița care secționează o țară în însăși ființa ei: România comunistă de care Traian Băsescu a știut să se despartă în mod demn
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
de toleranță. Citind imensa literatură legionară veți constata ignoranța dirijată în care a fost ținută societatea românească și internațională timp de o jumătate de veac, și continuă să fie ținută și azi prin manevre oculte, și veți simți în inimi zvârcolirile din morminte ale celor uciși pentru Adevăr. Nu îngăduie Dumnezeu ca sămânța căzută să putrezească fără să încolțească, să crească și să dea rod pe pământul și în sufletul românesc și al întregii lumi. Ca un sunet de trâmbițe aud
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dureri acute. Gara forfotea de lume: soldați care mergeau pe front, patrule românești și nemțești, tot felul de oameni, cu și fără căpătâi, atmosfera stării de nesiguranță și neîncredere creată de război. Camuflajul mărea starea de teamă și incertitudine în zvârcolirea oamenilor mascați în umbrele și penumbrele pe care le arunca cinic un Rembrandt nevăzut. Înaintam în grup pe peron. Cu înjurături și lovituri la coaste, gardienii încercau să mențină convoiul care la un moment dat se împrăștie, despicat de fuga
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un duel hotărâtor de ambele părți, a aruncat o rază de speranță sufletelor asuprite de Țurcanu. Instinctiv, toți cei din jur se strângeau în jurul lui Oprișan, ca lângă ultimul punct de salvare care trebuia el însuși salvat. Cu o ultimă zvârcolire de fiară care-și simte sfârșitul, Țurcanu s-a apropiat de Oprișan, vrând să-l sfâșie. S-a oprit la jumătatea drumului, scrâșnind printre dinți. Oprișan l-a privit fără să clipească. Mi-a fulgerat prin minte cuvântul Sfântului Arhanghel
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu știam ce să facem: să intervenim sau să ne bucurăm cinic? Peste noapte studentul intrase în criză și milițianul l-a târât sub duș. Reveninduși, îl apucase prin surprindere pe milițian și-l ținea sub duș, făcându-l fleașcă. Zvârcolirea milițianului era zadarnică. Răzbunarea nebunului se descărca asupra lui. Din cauza frigului și de groază că nebunul nu-i va mai da drumul, țipa ca din gură de șarpe. După câteva clipe de reflectare, m-am apropiat de tânărul student; știind
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un miracol: respiram. Îmi urmăream cu grijă respirația ca pe un fenomen grandios, o mișcare cosmică, naturală și totuși miraculoasă. Încet, rar, adânc, decisiv, respiram. Undeva, dedesubtul meu, se auzea un vuiet ferm, uniform, iar eu zăceam în potirul acelei zvârcoliri și mă uitam la stea. Mă împungeau dureri și totuși mă simțeam bine, detașat de ele. Eram relaxat de parcă mă deșteptasem dintr-un somn de aur și poate că acum aveam să adorm din nou. Mi-am închis ochii. Respiram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
stres cu nemiluita etc. Alții, de prin alte părți, știu să-și rezolve cu calm aceste lucruri. Fără mare gălăgie, fără irosiri de energie. Aproape că nu e simțită trecerea de la un nivel la altul al școlii, fără tensiuni și zvârcoliri. Selecția se face În timp, fără concentrări sau campanii. Elevul, pe baza unor fișe sau descriptori privind competențele atestate și evoluțiile posibile, este orientat din timp, pas cu pas acolo unde trebuie. Iar unele teste care se dau pentru ierarhizări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
descurajante? În același timp, Biserica este depozitarul unui capital simbolic pe care lumea noastră Îl pretinde ca niciodată. Societatea actuală, cu toate evoluțiile ei laicizante și desacralizante, are nevoie de un punct nodal, de un fundament valoric ce transcende oricărei „zvârcoliri” circumstanțiale, temporale. Prin ceea ce face, instituția religioasă depășește vremelnicul, reprezentând și lucrând În contul veșniciei. În perimetrul religiosului se pot găsi cele mai adecvate și valide răspunsuri. Răspunsurile Bisericii la astfel de presiuni pot fi polimorfe sau polarizante, deschise sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
punere în practică într-un fel aprioric. Mereu o fac teoretic, aproximativ literar artistic ori nu. Practic...! ,, Sinuciderea de ocazie'' cu fiece moment prin care trec peste limitele vieții...prin vârtejul meandrelor acestei lumi născută din durere și trăită în zvârcoliri! Jocul ideilor despre ,,liniștirea neliniștilor’’ are menirea de a compromite din start ideea în sine a sinuciderii și de a duce viața mai departe! Doar o ,,simplă’’ formulă de a privi și altfel viața sau ceea ce trece dincolo de ea în
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Să plâng pe răni și să aud / Prin corbi, târcoalele aripei. / Și nu mă-ncumet să aleg / Și stau la marginea zăpezii / Pândind, cu lupii la un loc, / Din primăveri să cadă iezii” (Sunt lupi acolo). Fără entuziasme eruptive sau zvârcoliri dramatice, „stările” de viață dezvăluite se pliază imagistic celor patru anotimpuri, deopotrivă ale anului și ale sentimentelor, transmițând, rareori amestecate, impresii și trăiri dominate de arșiță sau îngheț, de bucurie sau de tristețe. Preferința pare să fie iarna, univers al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
armoniei... Doar astfel vom găsi răgazul să reflectăm profund asupra unor vinovății asumate, de tipul: „râs falsplâns prefăcut”, „iubirea neîmpărtășită mlaștină otrăvitoare”. Doar astfel vom găsi răgazul să recompunem acea stare de vinovăție - jocul iubirii. Câtă sensibilitate, câtă finețe, câtă zvârcolire interioară: „sorbind cuvintele de pe ecranul computerului cu o vuluptate mai mare decât aș fi făcut-o de pe buzele tale. Degetale tale care atingeau tastatura îmi păreau că mă ating pe mine, înfiorându-mă, tulburându-mă mai mult decât ar fi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
artist. și nu ne miră deloc. Asta-și dorește și Magda. Tandrețe. Așa ne explicăm de ce singura întâlnire dintre ea și Vlad (omul visurilor sale, distructive) va fi un eșec. și l asumă, pe nedrept, adâncindu-se în suferință, în zvârcoliri, în greșeli repetate, zdrobindu și liniștea și Văvârșind multe greșeli. Nu ascultă nici de sfatul lui Bogdan (un bun prieten al lui Vlad), nici de vrăjitoare, nici de amenințări, de nimeni și de nimic. Ea coboară-n infernul sinelui, prăbușindu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pentru țară. Acesta este segmentul care anticipă drama la care insistă, printr-o subtilită analiză Vlad Zografi creionând subtile conexiuni cu Dostoievski (Crimă și pedeapsă), Tolstoi (Război și pace), Sofocle (Oedip rege) sau Alfred garry (rbu rege), privind „povara matricidului”, zvârcolirile conflictuale care ne pot aminti, deopotrivă, de Choeforele (Eschil) și de Electra (Sofocle). Protagoniștii devin marionete ale unui implacabil destin, fiind aruncați în mrejele morții. „Luminiscența putregaiului” uman s-așterne peste scenele lumii. și astfel, pentru eamlet, lumea devine o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
timpul / între două gene / cu una acopăr cerul / cealaltă îmbrățLșează câmpul...” (Ciudat) Realizați mutația creată? Iradiază o seninătate care ne apără de zbuciumul interior. și-n acest context, înțelegem că poezia și sculptura devin îngemănări ale aceluiași tainic fior estetic, zvârcoliri zămislitoare de frumos, „alchimie a durerii” (Lamartine), tainic dor materializat în forme care răscolesc conștiințele: „Tentația de a fi / ziditor / aroganța de a demiurg...” (înțeleg) și poetul, și sculptorul, devin niște dăltuitori de vise, statornici în dorința de a fi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
judecata lui Noica, conform căreia: “timpul, ca vector, nu are lungime, ci doar direcție și sens”. Profesor la rniversitatea din București, Lucian Boia se dovedește un istoric trecut prin școala logicii matematice, pentru că stăpânește arta filtrării, cu un ochi obiectivat. Zvârcolirile antinomicului se răsfrâng, vijelios, atât în volumul Germanofilii, cât mai ales în acest recent studiu, aflat, în prezent, în atenția tuturor cunoscătorilor și iubitorilor de istorie. Așadar, prin suprapunere, sunt filtrate reflectări de o gravitate detașată, cu străfulgerări de o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
lumea ficțională a textului, pentru a evidenția arhitectura textului. Astfel, romanul lui Rebreanu e alcătuit din două părți, ale căror titluri rezumă soarta lui Ion: ”Glasul pământului”, ”Glasul iubirii”, prima parte având mai multe capitole intitulate laconic: I - Începutul, II - Zvârcolirea, III - Iubirea, IV -Noaptea, V - Rușinea, VI - Nunta, iar partea a doua se remarcă prin capitole ce au titluri sobre de tipul: VII - Vasile, VIII - Copilul, XII -George, cu rezonanță simbolică: IX -Sărutarea, X - Ștreangul, XI - Blestemul. Mariana Istrate clasifica
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
acceptă doar prezentul veșnic și pune între paranteze istoria însăși: "Ea nu este sălașul ființei, ci absența ei, negarea oricărui lucru, ruptura celui viu cu el însuși: nefiind din aceeași plămadă cu istoria, ne e silă să fim părtași la zvîrcolirile ei"159. Să fie aici cauza fundamentală a apolitismului lui Cioran, așa cum îl explică și Jaudeau, tendința sa manifest-organică160 de a se situa deasupra sau dincolo de evenimente?! Pentru absența ființei, dar și a ființei istorice (în sens blagian), e nevoie
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
suprema rugă în al nostru trist prăpăd... O, Tu, Doamne, Sfânt și Mare, de pe tronu-ți blând privește, Către ceata din arene, ce-ți trimite-un lung suspin! Azi e ziua cea fatală, care viața ne-o sfârșește: Trupu-i iad de zvârcolire, sufletu-i de pace plin! O, Tu, Doamne, Sfânt și Mare, Tu primește-ne la tine: Ceasul nostru cel din urmă cu durere a sunat! Circul se îneacă-n sânge... urlă tristele jivine... Christus vincit!... să trăiască blândul nostru Împărat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de frumos“, „întipă rite mîini în dale/ de tors pietrificat în soare“, „S-a vindecat de viață“, „Zare“ - „Raze“, „Zvon de liniște“, „Lu mina curge - balegă - pe trup“, „dispută“ - „spută“, „pupic în pupilă“) sau la titlul primului meu volum (Fațete, Zvîrcoliri, Fațete de zbor înăuntru, Labirintul fațetelor, Zbor întors în labirintul de fațete, Cioturi din pădurea uscată, Trăire zvîrcolită în labirintul fațetelor). Evident, notam totul cu mare răspundere și conștin ciozitate. Conștinciozitate față de treaba pe care o aveam de făcut și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fațete, Cioturi din pădurea uscată, Trăire zvîrcolită în labirintul fațetelor). Evident, notam totul cu mare răspundere și conștin ciozitate. Conștinciozitate față de treaba pe care o aveam de făcut și răspundere față de posteri tate, care trebuia să fie informată de trăirile, zvîrcolirile și fațetele poetice ale artis tului, să tragă cu ochiul în mod profitabil în atelierul (sau laboratorul) lui de lucru. Tot liste nesfîrșite făceam - dar de data asta numai pentru „uz intern“ -, în ordine alfa betică, cu termenii pe care
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
la o privire superficială, cu ceea ce numim idei, adică legături noi Între două fenomene disparate - nu sunt idei propriu-zise, deoarece nu au claritatea și aspectul paradigmatic al acestora! Ele, intuițile poetice, tresar și se mișcă, confuz și contradictoriu, Într-o zvârcolire cel mai adesea respingătoare pentru spirite mai puțin răbdătoare, mai puțin „curajoase”, ca niște șerpi somnolenți În cuibarele lor, dacă vreți, sau ca acele animale oarbe care ies din coaja lor, Îmbăiate, Încleiate În sucuri și resturi de ouă sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
asemenea unei păsări de pradă sau a unei feline sălbatice. Evită, uneori prin fugă, confruntările directe, „în cîmp deschis”. Întrunite în aceeași persoană, spiritul malefic și lașitatea sînt foarte periculoase. O dovedește scena finală. Crezut mort, Falconetti are o ultimă zvîrcolire de răutate împușcîndu-l din spate, deci la modul laș, pe Rudy Jordache. E aci (deduc) un avertisment pentru toți luptătorii, inclusiv pentru polemiști. Mai ales pentru ei. Luptele literare trebuie să fie „socoteli definitive”. Purtate fără convingere sau întrerupte înainte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cîteva ori și săltînd brusc din el ca înțepat de ace, Nancu mi-a perorat despre „meseria (sa) abjectă”, de ziarist la o „fițuică - megafon al celor de la partid, al unor inși ca Ion-Bogdan Băluță și al altora”. Noua sa zvîrcolire de revoltă e generată de cele ce a văzut la spital, în zilele în care a fost internat acolo: lipsa de medicamente, lipsa flacoanelor de sînge, insuficienta sterilizare a instrumentelor etc. Resimte ca pe o impostură faptul că a fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de opulență, de fast și de simplul fapt de „a avea”. Pentru ei, inși ca mine, care nu le pot propune decît un trai în acord cu mijloacele, sobrietate, răbdatul („barem o vreme”), sînt de mirare și antipatici. Decent, în ciuda zvîrcolirilor de nemulțumire, fiul meu mă tolerează totuși. Iritat de bîrfele pretinșilor cunoscători ai „vieții literare” care îmi trec prin camera de la redacție, m-am gîndit să lipesc pe peretele din dreptul biroului meu următorul avertisment: „Aci se discută despre cărți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]