4,022 matches
-
organelor de urmărire penală sau privind producerea unei vătămări concrete unei părți din dosar. Reține că, în condițiile în care atât legiuitorul, cât și Curtea Constituțională au apreciat că, în materia infracțiunilor contra siguranței naționale, Serviciul Român de Informații poate pune în executare mandate de supraveghere tehnică, se prezumă absolut că, în calitatea sa de organ de cercetare specială, Serviciul Român de Informații garantează drepturile și libertățile cetățenilor afectați de aceste măsuri de supraveghere tehnică. Astfel, apreciază că este nevoie de probațiunea încălcării
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
din 14 martie 2016, și nr. 302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, a constatat că soluțiile legislative care reglementau competența altor organe specializate ale statului de a pune în executare mandatul de supraveghere tehnică, respectiv care eliminau din categoria nulităților absolute nerespectarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală contraveneau dispozițiilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) în
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
de procedură penală este neconstituțională și a subliniat că organele care pot participa la realizarea procedeelor probatorii sunt numai organele de urmărire penală (paragraful 34). Curtea a reținut că este justificată opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror și de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum și de către lucrătorii specializați din cadrul poliției, în condițiile în care aceștia pot deține avizul de ofițeri de
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
Curtea observă că, în Dosarul nr. 1.802D/2019, instanța a procedat la „sesizarea Curții Constituționale“ prin considerentele încheierii, și nu prin dispozitivul acesteia. Or, dispozitivul este partea cea mai importantă, esențială, a unei hotărâri judecătorești, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare și împotriva lui se exercită căile de atac. Prin dispozitiv sunt soluționate toate cererile părților, indiferent dacă sunt cereri principale, accesorii sau incidentale. Întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural prin intermediul căruia se solicită sesizarea Curții Constituționale în
DECIZIA nr. 279 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257321]
-
condiții stricte și, în speță, autorizate de judecătorul de drepturi și libertăți. Din acest motiv nu se poate considera că mandatul de supraveghere tehnică obținut anterior (judecătorul de drepturi și libertăți de la acel moment având convingerea că va fi pus în executare de organele de cercetare penală) se va extinde și la cazul în care se dorește utilizarea colaboratorilor. Altfel, ar avea loc o modificare a modalității de supraveghere, fără ca situația respectivă să fi fost avută în vedere de judecătorul de
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
a sau care face altfel obiectul Sancțiunilor. „ Sancțiuni ” înseamnă sancțiunile economice sau financiare prevăzute de legi, reglementări, embargouri comerciale sau alte măsuri restrictive (inclusiv, în mod special, dar fără limitare la măsuri legate de finanțarea terorismului) adoptate, administrate, implementate și/sau puse în executare cu regularitate de către oricare dintre următorii: Organizația Națiunilor Unite și orice agenție sau persoană care este desemnată în mod corespunzător, împuternicită sau autorizată de către Organizația Națiunilor Unite să adopte, să administreze, să implementeze și/sau să pună în executare
CONTRACT DE FINANŢARE din 11 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255473]
-
puse în executare cu regularitate de către oricare dintre următorii: Organizația Națiunilor Unite și orice agenție sau persoană care este desemnată în mod corespunzător, împuternicită sau autorizată de către Organizația Națiunilor Unite să adopte, să administreze, să implementeze și/sau să pună în executare astfel de măsuri; și Uniunea Europeană și orice agenție sau persoană care este desemnată în mod corespunzător, împuternicită sau autorizată de către Uniunea Europeană să adopte, să administreze, să implementeze și/sau să pună în executare astfel de măsuri. “ Data Planificată
CONTRACT DE FINANŢARE din 11 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255473]
-
administreze, să implementeze și/sau să pună în executare astfel de măsuri; și Uniunea Europeană și orice agenție sau persoană care este desemnată în mod corespunzător, împuternicită sau autorizată de către Uniunea Europeană să adopte, să administreze, să implementeze și/sau să pună în executare astfel de măsuri. “ Data Planificată de Tragere ” înseamnă data la care o Tranșă este planificată să fie trasă în conformitate cu Articolul 1.2.C. „ Măsură asiguratorie ” înseamnă o ipotecă, garanție, gaj, sarcină, afectare, ipotecare sau orice altă garanție reală prin care
CONTRACT DE FINANŢARE din 11 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255473]
-
Sancțiunilor aplicate de SUA. „ Sancțiuni aplicate de SUA ” înseamnă sancțiunile economice sau financiare prevăzute de legi, reglementări, embargouri comerciale sau alte măsuri restrictive (inclusiv, în mod special, dar fără limitare la măsuri legate de finanțarea terorismului) adoptate, administrate, implementate și/sau puse în executare cu regularitate de către Guvernul Statelor Unite sau de către orice departament, direcție, agenție sau birou al acestuia, inclusiv Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului de Trezorerie al Statelor Unite, Departamentul de Stat al Statelor Unite și/sau Departamentul
CONTRACT DE FINANŢARE din 11 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255473]
-
Așa fiind, în timp ce, potrivit Codului de procedură civilă, executarea silită se realizează numai în temeiul unui titlu executoriu, prin aceasta înțelegându-se hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, în domeniul fiscal, titlul de creanță fiscală devine ope legis titlu executoriu, dându-se astfel expresie, într-un domeniu particular, reglementării cu caracter general adoptate de legiuitor în limitele competenței sale constituționale. ... 20. Cu privire la susținerile autorului excepției potrivit
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
pentru care este dispusă autorizarea mandatelor din care pot rezulta înregistrări: primele au ca scop tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, iar celelalte au ca scop securitatea națională. ... 106. În ceea ce privește autoritățile competente să pună în executare mandate din care pot rezulta înregistrări, Curtea a reținut că activitatea de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică prevăzută la art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este realizată prin acte procesuale/ procedurale. Întrucât actele îndeplinite
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
serviciul de alimentare cu apă și de canalizare constituie titlu executoriu. (...) ... 11. Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, republicată Articolul 4 (...) (3) Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru. (...) ... ... III. Expunerea succintă a procesului 12. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 27 aprilie 2021 cu nr. 11.436/212/2021, petentul Biroul Executorului Judecătoresc S a solicitat încuviințarea executării silite a titlurilor
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
sume, în condițiile legii, fiind respectat, astfel, liberul acces la justiție și dreptul la apărare. ( ...) ... 24. (...) Curtea reține faptul că, potrivit art. 638 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, «Sunt, de asemenea, titluri executorii și pot fi puse în executare silită: [...] titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaște putere executorie. » Această categorie de «alte titluri executorii» este una mai largă și cuprinde și acele înscrisuri cărora legea le recunoaște putere executorie. În cazul acestora din urmă, Curtea
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, Curtea reține că, în privința acestor din urmă înscrisuri, pentru a fi titluri executorii, este necesar și suficient ca legea să le recunoască putere executorie sau, mai exact, să prevadă că pot fi puse în executare silită. În acest context, Curtea constată că prevederile art. 31 alin. (17) din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată, care prevăd că «Factura individuală pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare constituie
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
unei cerințe de opozabilitate întruna de executorialitate, ceea ce înseamnă că nu ține seama de natura înscrisului (ci numai de forma sa) și lasă loc interpretării că înscrisurile sub semnătură privată, indiferent dacă au sau nu aptitudinea de a fi puse în executare, ar dobândi caracterul executoriu prin înscriere în Registrul Național de Publicitate Mobiliară; o atare interpretare nu poate fi primită, executorialitatea neputând fi conferită decât de legea specială ce instituie regimul unui anumit tip de înscris sub semnătură privată în raport
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
prevederile legale incidente în speță, art. 31 alin. (17) din Legea nr. 241/2006, republicată, și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, prin corelare, conduc la concluzia neechivocă că facturile fiscale constituie titluri executorii. Totuși, pentru a putea fi puse în executare este necesară condiția prevăzută de cea din urmă normă de drept, care dispune că înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
Totuși, pentru a putea fi puse în executare este necesară condiția prevăzută de cea din urmă normă de drept, care dispune că înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în registru. ... 47. Au argumentat că factura, chiar emisă de operatorii serviciilor de apă și canalizare, nu poate avea altă calificare decât cea de înscris sub semnătură privată, deoarece nu a fost definită de lege ca
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
titlu executoriu, potrivit legii, al înscrisului sub semnătură privată valabil încheiat, impune obligativitatea înscrierii în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, ca o condiție suplimentară caracterului executoriu al înscrisului, prealabilă punerii în executare. Cu alte cuvinte, reglementând obligativitatea înscrierii, [«(...) pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru»], textul criticat nu ține cont de aptitudinea înscrisului sub semnătură privată de a fi pus în executare, conferită de legea specială ce instituie regimul unui anumit tip de înscris sub semnătură privată, și, implicit
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
suplimentară caracterului executoriu al înscrisului, prealabilă punerii în executare. Cu alte cuvinte, reglementând obligativitatea înscrierii, [«(...) pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru»], textul criticat nu ține cont de aptitudinea înscrisului sub semnătură privată de a fi pus în executare, conferită de legea specială ce instituie regimul unui anumit tip de înscris sub semnătură privată, și, implicit, de condițiile de executorialitate specifice acestuia. Or, în măsura în care creditorul deține deja un titlu executoriu, a cărui executorialitate derivă din lege
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
Guvernului prin care se instituie starea de alertă nu au regim cu caracter de excepție. Ca urmare, hotărârea Guvernului prin care se instituie starea de alertă poate fi doar un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară, care pune în executare un act de reglementare primară. În ceea ce privește hotărârile Guvernului, tocmai în considerarea naturii lor juridice, legiuitorul constituant a prevăzut competența de control a instanțelor de judecată. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a reținut că „separația puterilor în stat
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
2013, pronunțată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 6.372/110/2009*/a3*, rămasă definitivă prin Decizia nr. 4.716 din 17 decembrie 2013 a Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... 13. Această sentință civilă a fost pusă în executare la data de 17 decembrie 2015, fiind efectuate acte de executare silită prin înființarea popririlor de către executorul judecătoresc până la 14 mai 2018, moment de la care nu au mai fost îndeplinite alte acte de executare silită. ... 14. Având
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
unui sistem de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică integrat fiecărei unități de parchet, iar, pe de altă parte, a reglementat un sistem extern acestor unități, bazat pe existența unei singure entități prin intermediul căreia să poată fi puse în executare mandatele de supraveghere tehnică. ... 25. Cu privire la cel de-al doilea sistem, Curtea a observat că legiuitorul român a ales să grefeze activitatea de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pe activitatea principală a Centrului Național de
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
privire la cel de-al doilea sistem, Curtea a observat că legiuitorul român a ales să grefeze activitatea de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pe activitatea principală a Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, aceea de a pune în executare actele de autorizare emise în temeiul art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României. ... 26. În ceea ce privește punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală, prin intermediul Centrului Național
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
precitată, rezultă că instanța de contencios constituțional a analizat dispozițiile legale care reglementau această soluție legislativă din perspectiva a două aspecte. ... 27. Un prim aspect analizat a vizat faptul că, pentru reglementarea unui sistem prin intermediul căruia să poată fi puse în executare mandatele de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală, nu este suficientă indicarea numelui unei structuri/entități/instituții sau al unui organism care nu beneficiază de o reglementare la nivelul legii. Curtea a constatat că în domeniul supravegherii tehnice, reglementat de
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
este suficientă indicarea numelui unei structuri/entități/instituții sau al unui organism care nu beneficiază de o reglementare la nivelul legii. Curtea a constatat că în domeniul supravegherii tehnice, reglementat de Codul de procedură penală, simpla indicare a unei structuri/entități/instituții menite să pună în executare mandatele emise, fără consacrarea sa legală, încalcă principiul legalității, deoarece este fundamental ca înființarea, organizarea și funcționarea instituțiilor sau a altor structuri organizatorice să se realizeze potrivit cadrului constituțional conferit de Legea fundamentală. Intenția legiuitorului de a reglementa o asemenea
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]