448 matches
-
felul de trucuri și a reprezentat efectiv o mare escrocherie la nivel național. Socialismul a reprezentat în fapt și o mare escrocherie la nivel mondial prin care grupuri de indivizi dintre cei mai slab pregătiți dar mai înclinați spre impostură, punând în față lozinci atractive despre dreptate și echitate socială, nu au urmărit în fapt decât să huzurească pe spinarea celorlalți. Atât! Și în România socialismul implantat atunci cu forța, n-a însemnat decât propulsarea unor indivizi slab pregătiți dar slugarnici și dispuși
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
să ,,slujească neabătut politica înțeleaptă a partidului”, pentru avantaje materiale! Ideea de escrocherie a existat dintotdeauna în politică, dar în sistemul socialist escrocheria a stat la bază ca și politică de stat, prin care un grup de indivizi mai șmecheri puneau în față lozinci atractive pentru popor (nada pentru victimă), popor care să țină în spinare o adunătură de escroci. Trebuie subliniat clar aici că ideea a fost bine conturată încă de la început în capul ,,tovarășilor”, n-a fost doar o deraiere de la
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
și anume: consecințele căderii din har a luptătorului creștin-legionar, incapabil să depășească la un moment dat ultimul stadiu al suferinței - mlaștina deznădejdii. Iar cartea lui Nicolae Popescu Vorkuta, Un legionar dincolo de cercul polar, retipărită cu numele Crez și adevăr, ne pune în față miracolul supraviețuirii prin credință în gulagul sovietic. Cartea lui Dumitru Bacu încearcă o analiză a Fenomenului Pitești din punct de vedere psihologic - el însă face un studiu, nu o mărturisire, fiind un observator din afară, deși suferea aceleași pedepse. Ceea ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de ajutoare pentru cei închiși și familiile lor, colportaj de material, difuzare de broșuri. Păstrându-mi afirmația că am dizolvat unitatea FDC după „rebeliune”, am suportat maltratări și injurii, pentru că nu-i deconspiram pe alții. După câteva zile mi-au pus în față lista cu numele câtorva: Răfan, Iamandi, Voicescu, Mocanu. Le-am spus că aceștia fuseseră numai simpatizanți, dar nu activaseră niciodată efectiv. În 17-18 Noiembrie pe la miezul nopții, moțăiam pe scaun; se deschise ușa și fu îmbrâncit cu putere Marin Naidim
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
legionar care este idealul lui. O să răspundă: „Dragostea în Iisus Hristos și neam!”. Și întrebați-l cu ce poate dovedi. Va răspunde: „Cu moartea mea!”. În Testamentul lui Ion Moța am găsit o mărturisire care ne-a cutremurat; ne-a pus în față o oglindă în care noi nu putem privi: „Eu așa am înțeles datoria vieții mele. Am iubit pe Hristos și am mers fericit la moarte pentru El. Nu este adevărat că dacă aș fi rămas în țară aș fi fost
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care o depuseseră a avut urmări grave: schingiuiri, mutilări și crime pe care securitatea trebuia să le acopere fără ca răspunderea să cadă asupra ei. Felul dumnitale de a vorbi frizează obrăznicia, făcu pe supăratul. Vă supără adevărul? Am să vă pun în față realitatea din acest birou de anchetă. Sunteți părtaș, fără să vă dați seama, la acțiunea de oprimare pe care o execută securitatea din totdeauna. Ofițerul a rămas descumpănit uitându-se alarmat la mine. Domnule locotenent major, eu nu sunt arestat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
coborât. Deci părinții se mutaseră în comuna de naștere a mamei, Sălciile, și trăiau. Doi fini N-a mai coborât nimeni pentru Sălciile. Era Duminică, 1 august 1964, scoaterea Sfintei Cruci. Sfânta Cruce mă scosese, cu Cel împreună-jertfit. Dumnezeu îmi punea în față Crucea Sa, ca să înțeleg că mai aveam de urcat trepte spre vârf. Era cald, mi-am scos vesta de clovn și-am rămas în cămașa peticită. Același drum prăfuit de Bărăgan, printre lanurile de porumb, pe care de atâtea ori
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
găinușa? al meu e și 4 minute, dacă mergi pe stradă între orele 4 și 5 nu vezi nici un cîni, tăți dorm! tu ce i-ai zîs? i-ai zîs că să-ți deie bagaju'? i-am zîs că mă pun în față! e ortodoxă, deci e vineri, aici e Înălțarea, aicia? aicea e un obicei a lui Maica Domnului, aicia a lui Iisus Hristos, ne vedem la Roman mîine, dacă vrei mai vin eu aicia! Pașcani?! aoleu! dacă n-ați pus un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu fi prinși. Sub aparența unui spirit umanitar deosebit, „grijuliii” ofițeri sovietici îi supuseseră pe oficialii români unor presiuni extrem de mari obligându-i să procure urgent absolut tot ce aveau nevoie viitorii repatriați „benevoli”. Cine nu credea așa ceva, i se punea în față textul Convenției semnate la Moscova de către delegații români trimiși acolo și anume: avocat Lucrețiu Pătrășcanu (comunist ce va fi asasinat taman de „frații” lui, nu prea târziu de la aceste evenimente), generaladjutant Dumitru Dămăceanu, Barbu Știrbei (fost prim ministru) și Ghiță
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Vădit supărată foarte, tovarășa nu a uitat să adauge că „...asemenea greșeli nu constituie cazuri izolate”. După ce le mai spune „acuzaților” că au fost beliți de mai multe ori, atât pe linie de partide cât și administrativ (pecuniar), le-a pus în față greșelile constatate: „...în numărul 2721/ 8 august 1989, au fost inversate fotografiile de la pagina a șaptea la pagina a doua, reieșind alt conținut decît cel intenționat”. Ba, pusă pe măcel, le-a arătat celor doi și numere din anul 1988
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Gorbaciov finanța grevele muncitorești menite să răstoarne guvernul lui Thatcher și trimitea agenți să-i ajute pe sindicaliști englezi, chiar în momentul când îi făcea ei vizite protocolare și declarații de devotament. Cât despre momentul când a putut să-i pună în față dovada "Uite-l pe Mișka al dumitale" Bukovski declară că a fost "momentul lui de glorie". Nu a durat mult gloria asta. Deși respectat, chemat la congrese, conferințe, dezbateri, solicitat să-și spună părerea în cele mai încâlcite probleme ale
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
colț al curții. Fără a lua seama la batjocurile ce plouă din toate părțile, omul se face nevăzut. După ce mai aruncă o scurtă privire prin curte, Pran fuge după el. Spre bucuria sa, ajunge într-o încăpere unde i se pune în față un bol de orez și dal. În timp ce-și îndeasă mâncarea rapid în gură, aude cum ceilalți, aflați în încăpere, vorbesc despre el. Conversația se poartă pe un ton scăzut, aproape șoptit, și ar putea chiar auzi ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ăsta e o nucă tare !” Și, totuși, Regele, prin șantaje a fost silit să abdice. Dacă nu abdică, l-a somat Petru Groza, primul ministru, cei 1000 de studenți care manifestau pentru monarhie, în fața Palatului... vor fi împușcați !”, și, îi puse în față, textul abdicării gata pregătit, pentru semnat... zâmbindu-i larg... larg, biruitor, și cu pistolul în mână, cu jocuri de înțelesuri în priviri. În acelaș timp, demonstrativ, tancurile rusești goneau într-o parte și alta prin fața palatului, pentru intimidare. A venit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ea reprezintând o piedică serioasă în calea dezvoltării României. Pe deplin conștient de importanța actului ce fac în interesul poporului român... Abdic Las poporului român libertatea de a-și alege noua formă de Stat. Era textul, care i-a fost pus în față, de Groza, cu zâmbetu-i larg, cinic și brutal, cu condiția.. „ori semnează, ori cei 1000 de studenți.. vor fi împușcați..” Regele n-a stat pe gânduri, nici o clipă și l-a semnat, cunoscându-i bine pe comuniști, și, știindu-i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
apă. Am trecut "in corpore" la confecționarea chirpicilor. Mai întâi ne-am deplasat la depozitul de materiale, de unde ne-am întors cu patru forme sau tipare de lemn, nu înainte de a semna într-un registru pe care ni l-a pus în față gestionarul. Dar ne lipsea ceva. Mircea și Lică s-au dus înapoi și au revenit cu două sape și două căldări de tablă. Vecinul nostru, domnul Muca, împreună cu familia sa, începuse deja să facă chirpici. Era un om deosebit de frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a se apleca asupra suferințelor tânărului Werther, victimă a iubirii. "Cervantes!", i-o întoarse în zeflemea Ahile, insinuând că-și făcea iluzii acest cavaler al tristei figuri. "Dante!", se enervă Arcadi, admirator al sublimei Beatrice, și, traversând rapid Alpii, îi puse în față oglinda unui veșnic îndrăgostit: "Kafka!" "Joyce!", ricană Ahile. Îl vedea de-acum pe rivalul lui vârât până-n gât, la celălalt capăt al Europei, în tovărășia unui jalnic Ulisse modern pe care îl aștepta nerăbdătoare Penelopa sa, când Arcadi țâșni inopinat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
din asta, bărbații nu se prea omoară. Însă asta era preferata lui și se bucura foarte mult atunci când îi făceam. Și eu sunt gurmandă. Poate că eram eu pricepută sau știam ce să-i pregătesc. El mânca tot ce-i puneam în față cu zâmbetul pe buze. Nu se îngrășa. Așa era organismul lui. După căsătorie chiar mai slăbise. Avea 1,65 m înălțime și 50 kg. Datorită faptului că schia, era destul de musculos. Era mic de statură și eu făceam glume pe seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
răniți și peste cinci mii de dispăruți, ajungând pe data de 27 iulie 1941 la Nistru pe toată porțiune de hotar, operațiune aprobată de întregul popor român, cu toate jertfele ostașilor eroi. Antonescu intenționează să se oprească, dar Hitler îi pune în față semnătura depusă și-i aprobă ridicarea la gradul de mareșal, la data de 21 august 1941, iar Antonescu se hotărăște a continua războiul, cea ce face să se audă proteste organizate de civili, partide și chiar din rândul armatei. Se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
răniți și peste cinci mii de dispăruți, ajungând pe data de 27 iulie 1941 la Nistru pe toată porțiune de hotar, operațiune aprobată de întregul popor român, cu toate jertfele ostașilor eroi. Antonescu intenționează să se oprească, dar Hitler îi pune în față semnătura depusă și-i aprobă ridicarea la gradul de mareșal, la data de 21 august 1941, iar Antonescu se hotărăște a continua războiul, cea ce face să se audă proteste organizate de civili, partide și chiar din rândul armatei. Se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe voluptate, histrionism, ludic... Unde e adevărul? Prejudecățile noastre se dărâmă, căci adevărul nu e numai într-o ipostază. În ambele, Dumnezeu a pus un sens care îl cuprinde. Or, dincolo de datele de istorie literară, dincolo de conjuncturile politice, cartea ta pune în față conștiința și existența (ca și cum ele s-ar exclude, deși simt, ambele, o atracție ciudată pentru celălalt). Dacă ar fi să mă joc, aș spune: nu întâmplător conștiința a murit, iar existenta, vorba unui vers din Cărtărescu, da, existenta există. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
înainte să fie prea târziu. Lumea nu mai ascultă tangouri și romanțe, pentru numele lui Dumnezeu, priviți și dumneavoastră cifrele. — Nu-mi pasă câtuși de puțin de cifre, se enervează Cristi, refuzând să se uite peste foile ce i se puseseră în față, fiind gata-gata să le arunce în aer. Eu nu cânt cifre, eu cânt note, zâmbește sarcastic. În nici mai puțin de un an, domnule Vasile, ați ajuns să vindeți pe jumătate. Nici măcar nu ați rămas la același nivel, ba din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
deloc. Majoritatea prietenilor mei din teatru erau de obicei atât de chercheliți când veneau la un dineu de gală, încât n-aveau deloc poftă de mâncare și, în orice caz, abia dacă-și dădeau seama de felurile ce li se puneau în față. De ce să-ți pierzi aproape întreaga zi preparând bucate pentru oameni care le consumă (sau mai curând le răscolesc cu furculița, lăsându-le în farfurie) în asemenea condiții? Băutorii nu sunt mari mâncăi. Și apoi, la dineuri, mâncarea mai e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
prin ’48-’49, aveam paișpe-cinșpe ani... Și după ce s-a încheiat ancheta a mai durat mult până la proces? Pe la sfârșitul lunii martie mi s-a spus că mi să-ncheie ancheta. Și-ntr-o seară sunt chemat și mi se pune în față un dosar, gros de vreo mie șase sute, o mie șapte sute de pagini, între care băgate și niște hârtii unde apar eu, deci ca să pot să confrunt. Și-am început să citesc dosarul ’cela, și-ntr-un loc, dom’ne, nu
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
abia luni mi-au comunicat motivul. Dar până luni: Spune! Nu știu, domnule, spuneți-mi dumneavoastră, dacă m-ați adus, eu ce să vă spun? Până la urmă luni să vină cu un caiet cu avorturi și nu știu ce... și l-au pus în față, acolo, să-l văd. Dar cum ați ajuns să faceți aceste întreruperi de sarcină, că era ilegal? Dom’ne, există și ghinioane în viața omului... Era pe 1 noiemvrie prin... ’85, sau așa ceva, într-o miercuri, ziua numelui nevesti-mii, când
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
opriți oamenii să aibă legături sociale între ei? Văzând că nu scoate nimic de la mine, a venit alt anchetator, locotenentul major Creangă, care fusese croitor în Vâlcea, și care m-a întrebat același lucru. După câteva zile mi s-a pus în față o declarație în care recunoșteam că grupul Livezeanu a pus la cale niște acțiuni împotriva statului. Adică a vrut să reorganizeze partidul împreună cu alții din București... Am refuzat să semnez. Am zis: Domne’, io nu semnez! Și-atuncea am fost
EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]