635 matches
-
suferi modificări considerabile. Așadar, există încă dubii cu privire la unul din atributele cardinale și definitorii ale ancorei carierei-stabilitatea Fiecare din aceste atribute definitorii ale ancorelor carierei: caracterul lor dinamic, stabilitatea și puterea lor nu pot fi testate decât atunci când ele sunt puse în relație cu diferitele cariere ale individului, concomitent pe coordonate de natură temporală și spațială. Așadar, ca orice entitate supusă cercetării, ancoră carierei trebuie fixată în coordonate temporale și spațiale. Multe studii longitudinale sugerează o anumita stabilitate a ancorei carierei însă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
legitimare morală a comportamentului uman. Plăcerile, arată Aristotel, sunt admise atăta timp căt sunt cenzurate de rațiune. Ecleziastul poate fi interpretat, cum am arătat, ca un exercițiu de întemeiere ontologică a lucrurilor. Planul fizic, existentele, capătă ființă doar dacă sunt puse în relație cu planul inteligibil al Logosului divin. Dacă sunt desprinse de planul metafizic, existentele se golesc de sens, se înscriu în clipă și devin inconsistente, absurde, deșarte. La asta să se fi referit Malraux cănd a aruncat peste lume avertismentul său
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
între reglementări cu caracter fundamental fiecare domeniu și ajustări legislative minore, celeritatea procesului legislativ. Aceste informații conturează un tablou al deciziilor luate între 1990 și 2004 în materie de politici publice. Variațiile cele mai importante la nivel legislativ sunt apoi puse în relație cu cele înregistrate la nivel politic în timpul fiecărei legislaturi. Miza este de a vedea în ce măsură se poate considera că ele reflectă fie preferințe dictate de opțiunile doctrinare 6 ale partidelor și priorități asumate la preluarea puterii, fie măsuri adoptate sub
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în evidență, de asemenea, caracterul realist ori, dimpotrivă, nerealist al proiecțiilor pe care și le fac partidele respective. Printr-o analiză de tip ecologic (Mayer și Perrineau 1992, 39-55), votul pe care partidele etnice cele mai vizibile îl obțin sunt puse în relație cu două caracteristici morfologice ale fiefurilor electorale ale acestora (rural/ urban, monoetnic/ plurietnic). UDMR și PCM Dacă în buletinele de vot din circumscripțiile româno-maghiare din 2004 au fost înscriși candidați propuși de un singur partid al maghiarilor (UDMR), în 2008
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mod firesc considerată "obscenă": Dincolo de practica la care trimite, obscenitatea cere martori, o prezență exterioară pretinsă, o exhibiție, un fel de regie menită să facă deosebită perceperea ei de către o privire din afară, invitată, desigur, dar rămânând străină. Ea trebuie pusă în relație cu teatrul, de care, prin multe aspecte, chiar ține". J.-M. Goulemot, "Prefață" la Cahiers d'histoire culturelle, nr. 5, p. 5. Mai exact, pornografia, după C.-J. Bertrand și A. Baron-Carvais22, înfățișează: ceea ce nu se face în public (relațiile
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
i). Poate exista, de asemenea, un amestec între cele două procedee, dacă naratorul trece de la punctul său de vedere la cel aparținând unuia sau mai multor personaje. De fapt, trebuie avut în vedere, într-un text dat, ansamblul parametrilor care pun în relație situația de enunțare cu scena reprezentată. Trebuie evaluate două dimensiuni: dimensiunea referențială și dimensiunea modală a textului. Când este abordată dimensiunea referențială, se observă mai ales dacă naratorul este un actor, dacă procedeele reprezentate se petrec în același timp cu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
e vorba de un roman sau de un blog. Suporturile fotografice sau audiovizuale îi impun consumatorului un spectacol efectiv, în vreme ce într-un text pornografic, oricât de puțin elaborat ar fi el, cititorului îi revine misiunea de a-și construi reprezentările punând în relație semnele verbale și propriul său imaginar. Alături de P. Baudry, putem considera chiar că imaginea pornografică pe care o instaurează audiovizualul contemporan este de cu totul altă natură decât activitatea fantasmatică: "sexul în imagini posedă, în ceea ce-l privește, o putere
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
întreprinderilor dintr-o ramură, semnate de patronat și lucrători; pe plan profesional, prin acordurile interprofesionale. Spre deosebire de liberalismul tradițional, acordul încheiat: nu este definitiv, ci temporar; el consacră un raport de forțe de moment și instaurează o pauză în lupta socială; pune în relație nu conducerea și un salariat izolat, ci conducerea (sau organizația profesională din care face parte) și sindicatul, forța organizată a salariaților regrupați. 0 dată cu faza contractuală, politica de personal nu mai este elaborată unilateral de conducerea întreprinderii, ci în legătură cu
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
conturează o imagine colorată și exactă a societății mondene a Iașilor. Eroina, o femeie pierdută, dar inocentă sufletește, e în stare de pasiuni extreme; căzută pe mâna unor curtezani cinici, ea sfârșește prin a se sinucide. Elementele de psihologie sunt puse în relație cu aspectul fizic, cu fizionomia. Repovestită cu umor fin, O alergare de cai (Scacica), împletind două istorii de dragoste, una romanțioasă și alta, galantă, a naratorului însuși, schițează cu ascuțime un tablou de epocă. Un ochi lucid, malițios scrutează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
alt "cântec înălțându-se în el". Absența de execuție muzicală este, de altfel, identificată cu muzica. Piosul este astfel felicitat pentru că a interpretat bine; interpretarea Iosefinei nu se distinge de cea a celorlalți, ea nu fluieră mai bine decât alta. Pusă în relație cu tehnicile instrumentale, muzica este neîmplinitul cuvântului. Castelul nu articulează cuvinte distincte: se aude numai un murmur muzical la telefon, zumzetul inexprimabilului într-o infinită și inaccesibilă depărtare. Într-o scrisoare către Felice Bauer, Kafka povestește cum se vede "în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rîndunelele să se înmulțească pînă la nouă, cifră simbolică, apoi să se întoarcă perechi roditoare. Evocarea eroului hitit (Telepinus) în context carpatic o punem pe seama conviețuirii mitului, a corespondențelor de gesturi simbolice, a migrațiilor posibile pe planul imaginarului. Acestea se pun în relație și cu privire la Miorița, sub două aspecte: a). migrația de semne și de imagini cunoaște un statut comun mai multor sectoare ale culturii mitice, inclusiv transhumanța de tip mioritic; b). Compararea textelor ne arată nu numai întinderea, dar și granițele posibile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cosmogonie, Dumnezeu, înainte de a deveni „cel ce sunt”, pare a „conlucra” cu Diavolul. Pe asemenea căi, negativul (și moartea) cunoaște o serie întreagă de înțelesuri, decriptate de Eliade (și nu numai) în multe dintre lucrările sale. Există o moarte creatoare, pusă în relație cu miturile active, resurecționale ale vegetației și cu familia de arhetipuri, de asemenea „constructive”, din sistemul imaginarului: apa, femeia, șarpele, calul, luna. Moartea mai poate fi adevărată și reală, cînd îndeplinește un rost; spre deosebire de moartea banală, comună. Omul ales, eroul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ajuns în America este Sf. Dimitrie întemnițat și ucis de împăratul Maximilian pentru propovăduirea credinței creștine; Sfântul, "Izvorâtorul de mir", este cunoscut pentru vindecările date celor care, suferinzi fiind, se ungeau cu mirul izvorât din moaștele sale. "Numele banal" este pus în relație de către Nicolae Steinhart, în Jurnalul fericirii și cu hramul bisericii românești din New York. "Folcloric de simplu, dezarmat și candid", "simbol viu al unui popor fără acces la o "limbă universală", dar cu intuiția directă a marilor adevăruri elementare și veșnice
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
biserică, or să spui o poveste, e totuna"395 rezonează cu "funcția irealului" lui Bachelard, amintită de Eliade în Jurnalul său, funcție care, dacă nu e satisfăcută, duce la nevroză și sterilitate 396. Copilul divin cu care Henri Rocquet îl pune în relație pe Fărâmă - decriptare pe care Eliade o găsește "foarte adevărată" - este încărcat de un simbolism inițiatic revelând misterul unei "renașteri" de ordin mistic 397. În ceremoniile de inițiere, simbolismul renașterii mistice presupune și primirea de alte nume de către neofiți, care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din paharul tânărului (numai, acel cu referire la tânărul care are revelația identității mitice a Leanei, sunt indici grafematici de atenționare a lectorului) reface "ritualul mistic al zeului, libațiunea"529. Într-o astfel de interpretare, numele personajului feminin poate fi pus în relație cu o sărbătoare dionisiacă (în dialogul platonician, Cratylos, Socrate explică numele lui Dionysos ca ho didoùs tòn oīnos, cel care dă vinul 530), Lenaion, Leneienele; Heraclit precizează despre cuvântul "Lenai" și verbul "a îndeplini Lenai" se foloseau ca echivalent pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a infernului"556. Sabina Fânaru 557 leagă numele acestui personaj de un element arhetipal (ca și în cazul lui Dionysos, apariția lui fiind relaționată cu marea) "căruia îi utilizează valențele de spațiu purificator". Din acest punct de vedere, Adrian trebuie pus în relație mai degrabă cu Dionysos, băutura fiind un atribut al acestuia, "o cale de i-limitare a ființei" și nu cu orficii care trebuiau să evite apa Lethei, căci sufletele lor nu se mai întrupează; de aici rezultă structura ambivalentă a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
necreștin, iar Sânzienele sunt zâne al căror rol este strâns legat de mitologia erosului (p. 107); despre acest nume, ca "ipostază degradată, camuflată în profan a numelui mitic românesc Ileana", Lăcrămioara Berechet, op. cit., p.138; Sabina Fânaru, op. cit., p. 237, pune în relație numele personajului feminin din În curte la Dionis cu Iana-Sânziana sau cu numele sărbătorii dedicate lui Dionysos, Leneienele. 11 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991, p. 23, nota nr.
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
consacrate ale lui Ștefan Pașca, Nume de persoane și nume de animale în Țara Oltului, Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești, Domnița Tomescu, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică. etc., Dana Luminița-Teleoacă enumeră antroponimele care pot fi puse în relație cu sărbătoarea Paștelui "mai numeroase în raport cu toponimele și în mare parte împrumuturi grecești și slave": Pasca, var. Pască; Pascalu Pascali; Pascaliu; Paschievici; Pascotă; Pasculescu, var. Păsculescu; Pashal; Paskov; Pasti(ia); Păscălin(e); Păscăloiu; Păsculeț ș.a.; Dana-Luminița, Teleoacă, Impactul terminologiei religioase
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
158 Istoria literaturii române, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964, p. 506. 159 Ștefan Borbely, op. cit., p. 142. 160 Matei Călinescu, op. cit., p. 123. 161 Numele lui Andronic, caracterizat ca epifanic (înțeles ca alăturare andros + nike) este pus în relație cu "meseria" sa de aviator și atrage atenția "în limbaj intențional, asupra originii aproape celeste a eroului, restabilind sincronizarea cu simbolul mitic al șarpelui și al ambivalenței zeu-demon, lumină-întuneric, profan-sacru" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 194.). 162 Ștefan Borbely, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
constituit, preexistent noii ficțiuni în care intră" (p. 318). Acest tip de referent se opune referentului care trebuie inventat de la zero pe parcursul cărții și care își limitează rolul la nivelul unei anumite opere (p. 319). Capacitatea de evocare intertextuală este pusă în relație cu "situația specială a unor nume cu referent preexistent, a unor nume care desemnează într-o operă dată personaje preluate dintr-o altă operă" (p. 317). Conceptul este tratat și de Mariana Istrate în op. cit., p. 34: Deși numele propriu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Wikander îl califica drept „fanatic pan-iranist”), ajungea în 1955, fără nici o scrupulozitate critică față de sursele cercetate, la fantastica ipoteză a originii iraniene a lui Zalmoxis: „Mai găsesc în Vico și singurul autor care înțelege, ca mine, că Zamolxis trebuie pus în relație cu Zaratustra șsic!ț, nu cu filosofii greci. Conspectul lui «scitic» pleacă de la Zaratustra șsic!ț, trece prin Maris, Anacharsis și ceilalți sciți și termină cu Zamolxis. În fond e Iranul și crestele Caucazului. Nu puteam găsiantecedent mai excelent pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Vom spune că mișcările pe care le face sînt legate, că s-a creat în creierul său un mecanism care face ca fiecare să o determine automat pe următoarea? Fără îndoială. Dar trebuie explicată tocmai apariția acestui mecanism. El trebuie pus în relație cu cauza sa, una externă, și anume sistemul de semne fixat de grup pe hîrtie. Avem o tăbliță de ceară pe care a fost gravat un șir de litere și cuvinte. Ea reproduce în adîncime ceea ce caracterele prezentau în relief
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care însă nu s-au format spontan. Pentru ca acestea să apară, nu este de ajuns ca muzicianul să fie lăsat izolat, iar asupra lui să acționeze zgomotele și sunetele naturii. În realitate, pentru a explica aceste dispozitive cerebrale, ele trebuie puse în relație cu mecanisme corespondente, simetrice sau complementare, care funcționează în alte creiere, la alți oameni. Mai mult, o asemenea corespondență nu poate fi realizată decît dacă se stabilește un acord între acești oameni: dar un astfel de acord presupune crearea convențională
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
toponimelor dintr-un orizont spațial în jurul unor nume „dominante“, cel mai frecvent hidronime (nume de ape), oronime (nume de munți) sau oiconime (nume de localități). Centrul polarizator devine nucleul cîmpului toponimic, iar celelalte nume componente ale cîmpului sunt toponime secundare, puse în relație de subordonare (diferențiere, extensie, polarizare, restricție, substituție) prin diferite modalități (determinanți, delimitatori lexicali, elemente derivative), ca părți ale complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică ieșeană (condusă de Dragoș Moldovanu) în vederea structurării lexicografice a numelor de locuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
situații, locuri, intervenții orale, verificare a consemnelor etc.); - să ajute elevii să ia cunoștință de constrângerile și resursele proprii diferitelor activități; - să profite de pe urma greșelilor și reușitelor elevilor. 3. Să analizeze o situație de învățare, adică: 5 5 7 - să pună în relație diferitele aspecte ale unei situații de învățare, în special rezultatele obținute și comportamentul elevilor cu proiectul și datele de plecare; - să-și măsoare eficacitate acțiunii și să țină cont de ea la conceperea și planificarea secvențelor viitoare. III. Competențe legate
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]