1,887 matches
-
trebuie vorbit de un proces al lui Ceaușescu. Ce făceau acei oameni, avocat, procuror, judecător nu era decât să exprime sentimentele întregului popor. Întrebarea ar fi cum de s-au potrivit lucrurile în așa fel încât sentimentele poporului au fost puse în scenă și exprimate de câteva dintre cele mai mari lichele pe care le-a produs. Dacă pui la un loc declarația lui Sergiu Nicolaescu potrivit căreia în 22 decembrie s-a tras atunci când (numai după fuga lui Ceaușescu și, de aceea
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
țării ca Ion Iliescu. În vremea primului, imaginile României cu orfelinate în mizerie, cu cozi nesfîrșite, cu oameni morți de frig în case sau orbecăind pe străzile scufundate în beznă - au făcut ocolul lumii, după cum îl fac astăzi episoadele mineriadelor, puse în scenă iresponsabil de cel de al doilea. Să nu uităm că pentru România post-comunistă, mineriadele au reprezentat nu doar momente de cumpănă, ci și situații politice test. De fiecare dată, ele au pus față în față pe lîngă taberele beligerante și
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
internaționale i-au deschis porțile unor teatre importante din Europa, dar a revenit mereu acasă. Impulsionat de ideea că opera este în egală măsură muzică și spectacol, cântăreț-actor el însuși, Pântea se lansează cu succes și în regia de operă, punând în scenă spectacole notabile. În 1981 este numit director al Operei Române din Cluj; încercând să schimbe deprinderile sclerozate din teatru și să introducă criterii noi, valorice, intră în conflict cu "forurile" care nu suportă independența să de spirit și după multe
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
cel puțin egală cu povestea cuplului în sine. Este o neînțelegere, o dizarmonie între gîndul scenografului și cel al regizorului. A doua: din punct de vedere regizoral, nu se înțelege foarte bine care a fost motivația Adei Lupu pentru a pune în scenă acest text. Cam ce se spune, aia se și vede. Nu se simte mîna sau "interpretarea" regizorală. Oricum, debutul Adei Lupu este interesant, se simte influența lui Hausvater pe lîngă care a ucenicit. Așteptăm să vedem cum va evolua. Teatrul
Feminin-masculin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17337_a_18662]
-
București și-a chemat publicul să-i spună un fel de poveste tragi-comică: povestea vieții celebrului actor american John Barrymore, scrisă în 1996 de William Luce, tradusă de Dana Lovinescu și adaptată de Radu Beligan și Liviu Dorneanu. Povestea este pusă în scenă de regizorul Gelu Colceag, oferindu-i actorului Ștefan Iordache șansa unui one-man-show, iar sieși, posibilitatea de a reveni, după mulți ani, la profesiunea sa de bază, adică aceea de actor. Decorurile montate pe scena Amfiteatru a Naționalului îi aparțin lui
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
din jobenul lui o eșarfă de mătase, un porumbel alb sau o flacără. Această imprevizibilitate constituie un element de atracție în plus. Regizorii care se plâng că nu există piese de teatru românești demne de interes pe care să le pună în scenă sunt contraziși de existența unui volum ca Teatru scurt de Iosif Naghiu. P.S. După ce-am publicat în numărul trecut o cronică despre "contestarea lui Eminescu în stil hip-hop", unele posturi de radio și televiziune m-au invitat să particip
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
atît realitatea cît și fantezia, instituind un stil de elegantă și rafinată teatralitate. Periodizînd istoria recentă, după stagiunile marcate de spectacolele lui Mihai Măniuțiu și Alexandru Dabija, a urmat întîlnirea cu Vlad Mugur, care nu s-a rezumat doar să pună în scenă, ci a făcut și "școală". Iar roadele nu s-au lăsat așteptate, echipa probînd astăzi un profesionalism excepțional. Vlad Massaci, actualmente regizor al teatrului, a acceptat cu bucurie să monteze piesa despre care maestrul Mugur a spus că este un
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
pamfletelor, acel "complex al agresiunii", care-l făcea a proclama: " Totul este permis" sau: "Stilizata, violența se prezintă, în arta și literatura, ca piatra construcției", încearcă a masca tocmai incapacitatea fixării, nestatornicia precum o secretă infirmitate? Nu cumva temperamentul coleric pus în scenă, frecvent cu asupra de măsură, încearcă, prin iconoclasm, să "dreagă" un defect constituțional, funcționînd aidoma unei proteze morale? Virgil Ierunca scria în acest sens: " Există nu numai la omul Tudor Arghezi (...), ci în însăși opera să, în miezul ei, un
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
îndeplinire doar pe jumătate a frumoaselor intenții. Mai exact, am revăzut O batistă în Dunăre de D.R.Popescu, în regia lui Ion Cojar la Teatrul Național din București, Hamlet-ul lui Tompa Gabor de la Teatrul Național din Craiova și Cabala bigoților pusă în scenă de Horea Popescu la Teatrul Național din Iași. Acestea, la secțiunea preluări. În ceea ce privește producțiile proprii, nu mai înțeleg nimic. Am crezut ca teleplay-ul (adică ceea ce se filmează și în afara platoului Televiziunii) Sub clar de luna, scenariul lui Dominic Dembinski, după
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
ținut să ofere lumii pildă unui om care o învinge prin artă, dar și prin purtări alese (paralelă este cu mai asprul în conduită și atitudini Michelangelo). Rafael a dovedit astfel că treaptă geniului poate fi atinsă fără a se pune în scenă "o nu știu ce nebunie și sălbăticie", care, "pe lîngă faptul că îi rupsese (pe unii artiști - n.n.) de lumea înconjurătoare și îi făcuse să umble cu capul în nori", le dădea în vileag "umbră și beznă viciilor". Și cîtuși de puțin
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
sau de la sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea în mîna unui regizor de la sfîrșitul secolului douăzeci? O definiție a toleranței prin limbajul teatrului sau, cu alte cuvinte, toleranța mai presus de orice. Călătoria sau aventură celor 66 de zile este un spectacol pus în scenă de familia Gomelezilor pentru a-l converti pe Alfons, protagonistul, cel ce este inițiat pe parcursul acestui interval, cel ce este supus la probe - ca în basme - provocat, tentat, sedus pentru a deveni slujitorul altei religii, cea musulmană. Toate trucurile, farsele
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
Național din București, la Sala Atelier. Piesele lui Teodor Mazilu au oferit de-a lungul timpului șansă regizorilor de a crea momente spectacologice de referință. În 1964, Lucian Pintilie monta la Bulandra Prostii sub clar de luna și Dinu Cernescu punea în scenă la Comedie Somnoroasa aventură. Între 1970 și 1978, autoritățile - prin cenzură - l-au interzis pe Mazilu, considerîndu-i satiră un pericol. Lumea cu semn negativ din piesele dramaturgului nu era tocmai pe plac. După '78 se observă, în mod paradoxal, o
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
teatrul a participat la festivaluri, a organizat numeroase turnee în București pentru a-și face cunoscută activitatea și cota valorica la care se află. Repetabila scenă a balconului de Dumitru Solomon, în regia lui Tocilescu, Încercarea de Marivaux, o bijuterie pusă în scenă de Alexandru Colpaci a care și-a prelungit șederea la Brașov, atasîndu-se de trupă valoroasă, ultimul său spectacol din stagiunea încheiată fiind Cum vă place? de Shakespeare a Cui e frică de Virginia Woolf? montare a regizorului Cornisteanu, cu care
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
Brook îl respinge sub motiv că e o mostră de vitalitate fără finețe, pe al doilea din pricină că e tipar simandicos golit de viață. Renunțînd la ambele, regizorul propune formula de „teatru sacru“, genul de oficiu scenic în care invizibilul e pus în scenă prin mijlocirea unor actori cu har. Insistența cu care Brook invocă teatrul japonez Kabuki sau pe cel indian Kathakali, ca pe exemple de ceremonii vechi la care, respingînd forma, păstrează tensiunea, e o dovadă că regizorul simțea prea bine că
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
înțeles prea bine. Am preluat ideea, fiindcă mi s-a părut că în Liban e același lucru. Creștinii au o anumită viziune asupra lui Creon, palestinienii o anumită percepție despre Antigona, și iată malentendu-ul pe care am vrut să-l pun în scenă. Spunem adesea teatru de război, teatru de operațiuni. Cum vedeți legătura dintre teatru și război? Georges - adică eu... Este un alter-ego... Este cel de-al doilea prenume al meu. Georges nu crede că o piesă de teatru poate opri un
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
1900 devine implicat în conducerea teatrelor imperiale și așa își descoperă talentul de impresar. O listă a producțiilor inițiate de Diaghilev stă mărturie pentru abilitatea cu care a convins spirite inovatoare în domenii diferite să lucreze împreună... Nijinski și Bakst punând în scenă După- amiaza unui faun și Jocuri pe muzică de Debussy... Daphnis et Chloé, partitura lui Ravel, în coregrafia lui Fokin și decorurile lui Bakst... Cântecul privighetoarei (Stravinski, Léonide Massine, Matisse)... „Mercur” (Erik Satie, Massine, Picasso) Nu toate aceste întâlniri creatoare
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
iertare, cum a tradus Jean-Claude Carrière în versiunea franceză de la Seuil, 2014, ci și compătimire sau milă. Probabil compătimire e cel mai potrivit, dacă citim atent atât cartea, cât și interviul. Când nu avea decât 10 ani, Peter Brook a pus în scenă Hamlet cu marionete. La 20 de ani, și-a făcut debutul pe scena de la Stratford-upon-Avon. A schimbat fața dramaturgiei shakespeariene. Din 1970 locuiește la Paris și pune în scenă la Teatrul Bouffes du Nord, unde am văzut eu însumi o
„Guvernanți, citiți-l pe Shakespeare!“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2552_a_3877]
-
și interviul. Când nu avea decât 10 ani, Peter Brook a pus în scenă Hamlet cu marionete. La 20 de ani, și-a făcut debutul pe scena de la Stratford-upon-Avon. A schimbat fața dramaturgiei shakespeariene. Din 1970 locuiește la Paris și pune în scenă la Teatrul Bouffes du Nord, unde am văzut eu însumi o montare a operei Carmen de Bizet, despre care am și scris în 1981. Există puțini cunoscători în lume mai buni decât Brook, în materie de Shakespeare. Fiecare cuvânt al
„Guvernanți, citiți-l pe Shakespeare!“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2552_a_3877]
-
Drum fără pulbere e un roman-palimpsest. Cu deosebirea că, dedesubtul pojghiței, aici nu se mai află un bogat inventar de trimiteri livrești, ci o nebănuită fermitate morală. Citită cu creionul în mână, cartea își dezvăluie nu numai fondul metafizic (începutul pune în scenă o „lume pe dos”, descrierea deșertului fiind nici mai mult, nici mai puțin decât o anatomie a „deșertăciunii proiectelor faraonice”), ci și resortul antitotalitar: scena în care dincolo de ferestre se zărește gardul de sârmă ghimpată e cât se poate de
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
legionară îi va atrage Mariettei șase luni de lagăr la Miercurea-Ciuc (martie-iulie 1941), iar după moartea lui Haig pe frontul rusesc, tînăra văduvă va intra în logica supraviețuirii. Fiind epurată din teatru și din învățămînt, Marietta acceptă după 1948 să pună în scenă piese proletcultiste, reușind în 1952 să se angajeze la Studioul „Constantin Nottara“. Cum vechile prietenii nu se sting nici în împrejurări drastice, Marietta îl vizitează pe Noica la Cîmpulung-Muscel, dar în același timp, aflîndu-se în grațiile comuniștilor, actrița este trimisă
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
pentru tinerii de azi e un trend de care ei înșiși nu se arată a fi prea conștienți, pentru Marta Petreu e un fel de a fi. Întunecată, poeta se dovedea încă de la primul său volum, Aduceți verbele (1981), care punea în scenă o sensibilitate ultragiată, spre netă diferență de cea mai mare parte a generației căreia îi aparținea. Erau acolo poeme de o inclemență comparativ cu care radicalismul anilor 2000 sună aproape infantil. Nici o metaforă, nici un sofism, nimic care să flateze instinctul
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
compulsive, glosolalia sa se face ecoul tumultului discursiv din spațul mediatic în care renaște personajul caragialian”. Ziarul - în Conu´Leonida față cu reacțiunea - are funcția unei lentile deformate ce proiectează cuplul într-o dimensiune a ficțiunilor compensatorii; Lache și Mache pun în scenă „personaje degeminate” cu toate că, temperamental, ele sunt diferite; Odată cu Lefter Popescu asistăm la intrarea în literatură a birocratului, cu tot disgrațiosul devenit normă; Cetățeanul turmentat „seamănă cu acei zani care populează universul burlesc” din commedia dell´arte; tot în „carnavalul pasiunilor
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
de Oscar: Incredibila poveste a lui Benjamin Button. Mihaela Rădulescu, Între prieteni la Antena 1 Mihaela Rădulescu revine la Antena 1 pentru emisiunea Între prieteni, o ediție specială de Crăciun. Invitații vor deveni protagoniștii unor numere de magie și vor pune în scenă momente umoristice. Printre aceștia se numără Monica Anghel, Marcel Pavel, Marius Florea Vizante, Adriana Trandafir, Cornelia și Lupu Rednic, Rică Răducanu, Maria Dragomiroiu, Akcent, CRBL, Alex și Mandinga. Antena 1 va avea marți, 27 decembrie și o ediție specială a
Ce putem vedea la TV de Crăciun. Mihaela Rădulescu vs Serviciul Român de Comedie () [Corola-journal/Journalistic/24126_a_25451]
-
Muzică "G.Dima" în colaborare cu tehnicienii și personalul de scenă al Operei Maghiare din Cluj. Subintitulata Dramma per musica, aceasta complexă lucrare mozartiana a avut premiera în anul 1781 la Munchen. În pofida succesului inițial, ea a fost ulterior rar pusă în scenă, probabil și datorită dispariției convenției de a avea un castrato în distribuție, sau a caracterului ei mai static, asemănător unui oratoriu. Or, recentă montare a cărei regie artistică e semnată de profesorul și rectorul Academiei " G. Dima", Alexandru Farcaș, transformă
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
mai degrabă dintr-un soi de mondenitate, decît din receptare pur artistică. În alt plan, a fost un an bogat, productiv cantitativ, în primul rînd, pentru doi regizori, colegi de generație. Dacă acum doi ani Cătălina Buzoianu a deținut recordul, punînd în scenă șase spectacole, anul acesta studenții ei, Alexandru Dabija și Mihai Măniutiu au fost cei mai prolifici, revenind, cu cîte o excepție fiecare, energic pe scenele din București. Dabija a început cu Lungul drum al zilei către noapte, cu Valeria Seciu
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]