6,582 matches
-
anumite conflicte pe care le pot controla și astfel să dezvolte la aceasta strategii de lucru în cazul apariției unor conflicte neproductive pentru activitatea sa. Dacă este să vorbim despre influența pozitivă a conflictelor, ne referim cu siguranță la o îmbinare între cele trei fenomene; aceasta nu doar în sensul că rezolvării conflictului îi urmează evidențierea unor achiziții și echilibrări superioare celor care funcționau înainte de declanșarea acestuia, dar chiar provocarea conflictului ca atare trebuie să conțină direcțiile de dezvoltare a acestor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
respectiv. Apreciind contribuția inventarului KAI (Kirton Adaptation-Inovation Inventory) (Stoica-Constantin, Neculau, coord., 1998, p. 84), trebuie totuși să remarcăm faptul că nu putem vorbi decât în perspectivă didactică în mod strict de indivizi inovativi sau adaptativi, fiind mult mai probabilă o îmbinare (în diferite ponderi) între cele două dimensiuni. Este însă interesantă această catalogare, deoarece putem identifica un echilibru dinamic pentru o echipă educațională, astfel încât conflictul să fie stimulat, susținut și, în cele din urmă, rezolvat printr-un progres cognitiv. Acest lucru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
microgrup ce are în tabela sa de valori cooperarea sau participarea neconflictuală (cele două elemente operează pe aceeași coordonată, dar sunt sensibil diferite în practică; astfel, dacă în primul caz sunt căutate și provocate acțiunile de răspuns completativ în sensul îmbinării activităților, în cel de-al doilea sunt valorizate atitudinile de evitare a conflictului - aspect asupra căruia vom insista -, chiar dacă discrepanțele și dizarmoniile din grup nu sunt rezolvate). Ne putem închipui ca acțională o normă formulată în modul următor: dacă un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
autor și grupul educațional centrat evident pe sarcina didactică al celui de-al doilea. Chiar dacă această distincție ne-ar putea îndemna să credem că modelul propus de către Johnson este mai apropiat școlii, în opinia noastră, cele două modele necesită o îmbinare, în sensul că, dacă prima etapă (cea de formare) este comună, etapa de funcționare, cea de formulare și cea de fermentare sunt ușor de regăsit pe parcursul ambelor etape, conflictuală și de normare, din modelul lui Tuckman; considerăm, de aceea, că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
psihologic. eu sper, tu speri, el (ea) speră....(2002) reprezintă fructificarea judicioasă a încercărilor anterioare, a tendințelor tematice și stilistice și a influențelor culturale (literatură de limbă germană și engleză; literatură psihanalitică). De această dată scriitoarea descoperă formula potrivită a îmbinării autoscopiei protagonistei (Ingrid, confruntată cu o maladie cromozomială) cu acțiunea, plasată atât în România, cât și în Austria, și cu fundalul, mereu prezent, al relației cu familia. Sondarea limitelor existenței este o alegere mai reușită decât cantonarea în zona sentimentelor
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
epistole; un Rezumat al epistolelor apostolilor, al Faptelor lor și al Apocalipsei (Complexiones in epistolis apostolorum et actibus eorum et Apocalypsi), care, așa cum spune și titlul, respectă criteriul dimensiunilor reduse și este compus mai ales din adnotări pe marginea textului. îmbinarea preocupărilor sacre cu activitatea culturală profană, mai ales retorică, practicată la Vivarium se manifestă în cel mai înalt grad în Principii (Institutiones), mai precis în Principiile modului cum trebuie să fie înțelese textele sacre și textele profane, în două cărți
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care nu mai sînt analizate de vorbitori, precum acasă, amiază, alene. Au rămas însă actuale construcțiile în care prepoziția exprimă un raport de asemănare, de comparație - sau descrie un semn, introducînd o prevestire ori un presentiment. Sînt încă în uz îmbinări de tipul seamănă a..., miroase a..., sună a...; cu ultimele două verbe, prepoziția a este chiar indispensabilă. În atestările dicționarelor, apar combinații de cuvinte precum: "țipă a ploaie" ("Șezătoarea"); "Și latr-a pustiu/ Și url-a morțiu" ("Mănăstirea Argeșului", varianta Alecsandri); "urlînd
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
eliminarea oricărei aluzii la superstiții... Construcțiile în cauză aparțin în cea mai mare parte registrului popular, colocvial. Larga pătrundere în scris, mai ales în jurnalism, a acestui registru oferă în prezent noi atestări - poate surprinzătoare - ale vitalității prepoziției a în îmbinările care exprimă asemănarea și mai ales interpretarea semnelor. Sînt produse, prin analogie, combinații noi: unele se păstrează încă, sub aspect lexical, în registrul popular - "cocoșii rurali care cucurigesc a pagubă" ("Gazeta de Vest", 36, 1990, 8); altele așează nonșalant în
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
întregul șir de cuvinte (mai ales S și epitete pozitive) este marcat de la început - se știa, într-o semiotică ținând de dresaj, spre a fi enunțat cu intonație exclamativă, presupusă de fiecare cuvânt, deși semnul este pus numai la sfârșit. Îmbinarea puținelor propoziții (aproape transformate ele însele în S sau Nmzi) este înecată în lungul lanț de S plus Adj., care tind să orienteze către final (acesta nu mai era neașteptat pentru receptori): un șir devenit abstract, vag, plutind într-un
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
în perioada pubertății, se vor executa în așa fel încât să nu suprasolicite aparatul locomotor. Detenta Detenta nu este recunoscută de majoritatea specialiștilor domeniului ca și calitate motrică. Totuși, noi considerăm detenta ca o calitate motrică complexă, ce rezultă din îmbinarea forței și a vitezei, coordonate în vederea realizării mișcării cu eficiență maximă. Detenta depinde în principal de următorii factori: 1) numărul fibrelor musculare care se contractă simultan (coordonare intra-musculară); 2) viteza de contracție a fibrelor musculare active (mobilizarea mai rapidă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de sport efectuate rațional și economic, în vederea obținerii unui randament maxim în competiții.”. Dragnea, A. Antrenamentul sportiv, București, 1996 Mârza D.D., în Teoria educației fizice și sportului (2006), definește tehnica astfel: „Tehnica reprezintă, deci, îmbinarea cea mai rațională (cu măiestrie) a structurii acțiunilor motrice, în conformitate cu scopul urmărit, prin valorificarea optimă a legilor biomecanicii. Ea cuprinde: totalitatea procedeelor de executare a acțiunilor motrice (sensul larg al noțiunii) sau elementelor de bază (fazele acțiunii) și legătura obligatorie
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la alta și trebuie executate în tempouri și ritmuri ridicate, cu precizie și eficiență. Se evidențiază astfel o altă caracteristică a jocului de fotbal, și anume complexitatea tehnico-tactică. Sarcinile complexe solicitate în jocul de fotbal se realizează ca urmare a îmbinării armonioase a particularităților de ordin tehnic, tactic, fizic, temperamental ale fiecărui jucător cu cele ale pregătirii generale și specifice. Caracteristic este și faptul că este necesară o pregătire atletică a jucătorilor pe ansamblul calităților forță-viteză, viteză îndemânare, o capacitate crescută
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fizică; 2. Formarea la elevi de cunoștințe, priceperi și deprinderi (abilități) necesare practicării integrale și independente a jocului de fotbal. În spațiul din lecția de educație fizică acordat jocului de fotbal ar trebui să se țină seama și de următoarele: îmbinarea activităților de conducere și organizare a profesorului cu activitatea de dezvoltare a capacităților de autoorganizare și autoarbitrare a elevilor în ceea ce privește jocul cu efectiv redus pe teren redus; folosirea unor game variate de exerciții tehnico-tactice pentru rezolvarea relațiilor 1x1, 2x2, 3x3
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
materializate prin cunoștințe, priceperi și deprinderi specifice, proprii jocului de fotbal la clasele respective. În spațiul din lecția de educație fizică acordat jocului de fotbal în învățământul gimnazial, considerăm noi că ar trebui să se țină seama și de următoarele: îmbinarea activităților de conducere și organizare a profesorului cu activitatea de dezvoltare a capacităților de autoorganizare și autoarbitrare a elevilor; folosirea unor exerciții și structuri fundamentale care să vizeze adresa, precizia, ambidextria și care să se execute pe fondul creșterii vitezei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cum o numește M. Debesse este „vârsta neliniștilor”, caracterizată prin instabilitate emotivă, alternanță în contraste, hipersensibilitate. În constelația psihologică a acestui stadiu sentimentul este dominanta funcțională care își pune amprenta asupra întregului tablou comportamental. Alternanța în contraste se manifestă prin îmbinarea unor trăsături contrare. Înclinația spre bravură și fapte ieșite din comun se asociază cu timiditatea și supunerea. Prima se manifestă cu predilecție în cadrul grupului, unde este stimulată și aprobată de membrii săi; în relațiile directe cu adulții trec în extrema
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
În utilizare. Concomitent cu concentrarea pe dezvoltarea limbajului pe cale auditivă, adepții metodei comunicării totale consideră că se poate vorbi și de indicii suplimentare de tip contextual și nonverbal, care Întăresc și completează semnificația mesajului. Un climat oral trebuie realizat prin Îmbinarea cu comunicarea non-verbală. În comunicarea cu elevul cu dificultăți de Învățare limbajul oral, scris, nonverbal și paraverbal trebuie adaptat la funcționalitatea mentală pentru a fi cât mai eficient. Modalități de comunicare care pot fi abordate În acțiunea cu copilul cu
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
civilizație și se dezlănțuie în schimburi violente de invective și adevăruri crude, după care se regăsesc în vechea lor armonie pânditoare. Comicul verbal, de excelentă calitate, este în descendența lui I. L. Caragiale. K. nu caută însă efecte speciale rezultate din îmbinări sau deformări de cuvinte, el apelează la conversația comună, căreia îi relevă înțelesuri și virtuți neașteptate. Firescul, umorul, pretențiile personajelor, păstrate într-o zonă a mediocrității culturale, mută în registrele comic și ridicol chiar cele mai puțin vesele situații. Piesa
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
o rezonanță și mai intensă decât în cronici și eseuri. Din loc în loc apar și momente autobiografice atât de vii, încât îi dau cititorului regretul că autorul nu a trecut totuși pragul către memorialistica propriu-zisă. Poate că nicăieri altundeva inconfundabila îmbinare de gravitate cutremurată și de umor subțire nu este mai evidentă decât în aceste cărți. Analistul dezvelește cu aceeași grijă ființa artistului, ca și pe a omului în general, cu atât mai mult cu cât are de dat seama despre
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
care descriu luptele cosmogonice dintre principiile luminii și întunericului. Acestei tradiții strict mitologice i se va suprapune, începând cu al cincilea deceniu din primul secol al erei creștine, o a doua tradiție, istorică și politică - cea a lui Nero rediuiuus. Îmbinarea celor două tradiții va duce la constituirea legendei Anticristului. Iată care este, în linii mari, teoria propusă de Wilhelm Bousset la sfârșitul secolului al XIX‑lea, asupra căreia vom reveni. În prima secțiune a cărții, Jenks face o analiză a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mincinos. În alte împrejurări, vechile tradiții mitologice ale forțelor haosului care se opun planurilor lui Dumnezeu sau forțele demonilor care duc o luptă cosmică împotriva legii lui Dumnezeu au putut fi, la rândul lor, aspecte demne de luat în seamă. Îmbinarea particulară a acestor curente variază de la un text la altul, în funcție de evenimentele epocii, de loc și de grupare religioasă” (p. 358). Concluzia lui Jenks are consecințe extrem de importante, mai ales în plan metodologic. În general, discursul anticristologic a fost conceput
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Commodian, Instr. 44, 6; Ilarie de Poitiers, De Trinitate 2, 23; 6, 42.43.46; 7, 38; 9, 22; Pseudo‑Ieronim, Exposit. in Cant., hom. 12; Ambrozie, De fide 2, 15. . „Eshatologia creștină primară era o adaptare cristocentrică și o îmbinare a diferitelor tradiții iudaice. De asemenea, ea a adaptat și s‑a folosit și de tradiții religioase elenistice. În contextul creștin, aceste tradiții referitoare la adversarul eshatologic au suferit transformări inedite, devenind tradiții despre un personaj care aspiră la poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
der Medizin in Jugoslawien”, În V. Gomoiu, Histoire de la médecine, pp. 199 și urm. 18. „Sistemul medial” (scr. suÌumn³!) propus de autor, vom vedea, nu e foarte articulat și e vădit dependent de experiența sa medicală, ca o tentativă de Îmbinare a alopatiei și homeopatiei. Nicăieri nu am găsit Însă menționată recapitularea lui Nand Raj, „The medium system of Honigberger”, Bulletin of the Indian Institute for the History of Medicine 7 (3-4), 1977, pp. 164-168. 19. Se știe că, dincolo de egiptomania
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai făcând parte însemnările despre Anatole France, Alfred de Vigny, Bernard Shaw. Piesa de teatru Campo di Maggio, atribuită lui Benito Mussolini, este analizată în urma unui spectacol pus în scenă la Budapesta. Articolele de fond, încercând, pe linia programului anunțat, îmbinarea literarului cu politicul, sunt semnate ori de Al. Popescu-Telega, ori de Traian Mateescu și T. Păunescu-Ulmu, acesta din urmă fiind și autorul unui text intitulat Pesimismul lui Eminescu. I. I.
SAPTAMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289485_a_290814]
-
natura sau intensitatea și durata acesteia, reprezintă o stare deosebită, care, pe lângă procesul patologic în sine, exercită o influență și asupra stării de spirit a bolnavului, a stării sale de sănătate mintală. A. Păunescu-Podeanu remarcă faptul că „boala rezultă din îmbinarea variată de suferințe de ordin subiectiv, de manifestări funcționale, de alterări structurale, exprimate prin modificări obiective”. Pentru P. Le Gendre, atât boala, cât și bolnavul sunt în primul rând concepte medicale de tip operațional ale clinicii. Fiecare individ „face boala
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
același timp, nu trebuie să uităm probleme pe care le creează folosirea calculatorului în procesul de predare-învățare. Acesta îl ajută pe profesor să predea, dar nu poate asigura suplinirea integrală a efortului celor doi actori principali ai scenei școlii. 8. Îmbinarea activității frontale cu cea pe grupe și individuale 9. Realizarea diferențierii și personalizării activității de instruire se conturează ca o ultimă tendință de modernizare a strategiilor didactice. Aceste tendințe de perfecționare și modernizare actuale a strategiilor de predareînvățare au fost
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]