1,557 matches
-
VIII INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Nota autorului / 7 Uimirea creatoare a Irinei Mavrodin / 9 Eminescu și România de Est / 23 "Convorbiri literare". Ediția 200 / 45 Ion Barbu. Poezie și geometrie / 57 O trecere prin vămile văzduhului dantesc / 89 Tratat de îmblînzit postmodernitatea / 113 Eminescu și opiniile sale economice / 163 Ideile gingașe și actualitatea lor contondentă / 207 I.E. Torouțiu, istoricul literar / 235 Eugen Simion și dimineața poeziei / 255 Un occidental la gurile Dunării / 281 Vocația și proza democrației / 297 Nota autorului Vocația
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe care numai un poet cu știința și grandoarea lui Dante ar fi putut să le cuprindă. În călătoria noastră către creste avem ca primi îndrumători pe florentin și moștenirea ADN-ului său liric. ["Convorbiri literare", octombrie 2012] Tratat de îmblînzit postmodernitatea Cea mai recentă apariție editorială a profesorului de la Universitatea Catolică din Washington, Virgil Nemoianu, Postmodernism and cultural identities: conflicts and coexistence (The Catholic University of American Press, 2010) a fost tradusă de Laura Carmen Cuțitaru și publicată sub titlul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care se pot găsi insule de ordine ca, de exemplu, cosmosul din jur, grație Philiei unificatoare. "Postmodernitatea nu e nicidecum o condiție diabolică. E doar una periculoasă" (V.N.). Cu numai două propoziții, Virgil Nemoianu, spre liniștea noastră, a reușit să îmblînzească postmodernitatea. În fapt, întregul volum, un adevărat tratat, încearcă prin varii și subtile speculații culturale și filosofice să aplatizeze, să umanizeze fiara apocaliptică a postmodernității, prin aflarea insulelor de adevărată continuitate culturală și socio-istorică. Ne îndeamnă, cu întemeiere, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lumii laice aservită imanenței, lume ce se simțea amenințată de a fi astfel umilită, reacția a fost continua persecuție și încercarea de anihilare a creștinismului. Umanismul creștin a fost cel care, prin blîndețe și înțelepciunea sa a reușit să-i îmblînzească furia. Transcendența, deschiderea către Dumnezeu ține de natura umană. Izvorul prim al culturii este religia - adevăr valabil pe întreaga planetă locuită. "Arhitectura e legată de temple; teatrul de ritualul religios; universitățile de dobîndirea învățăturii sacre; muzica, sculptura și pictura de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de conducere minimală necesară bunei funcționări a unei comunități. Nu altceva propune subsidiaritatea, adevărata piatră de temelie în diverse teorii politice contemporane și în crearea instituțiilor. Virgil Nemoianu narează în cîteva fraze sintetice argumentul general al acestui necesar tratat de îmblînzit postmodernitatea: "Apariția formei estetice și atracția spre ea constituie deopotrivă o prezență constantă în istoria literară și culturală. La fel de permanentă e și ostilitatea față de ele: doar justificarea acestei ostilități variază de-a lungul secolelor, putînd fi de natură religioasă, filozofică
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu succes cum interacționează istoric schimbarea, transferul și continuitatea valorilor, înfățișîndu-ne cu originalitate un mod de a răspunde istoriei care a fost experimentat (în mereu alte feluri) de practic toți marii scriitori ai literaturii universale". Epilogul acestui mirabil tratat de îmblînzit postmodernitatea ne propune o grădină filosofică, care-l are ca locuitor privilegiat chiar pe autor; un spațiu securizat în contra agresiunii relativului și deconstructivismului puternic distructive. E o grădină la care încă de tînăr a început să lucreze, fortificînd zidurile unui
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
primordiale, comune fiecăruia în incantația tragică, se pot broda la nesfârșit kilimuri sonore unice, neobișnuite, dar consecvent armonice între ele, indiferent de structurile din care provin inițial? Dar că poți cânta la pian ca la o harpă - cu mâna stângă îmblânzind, stenic, fundalul ritmic, cu volute aspre în timp ce, în picioare fiind, mângâi cu buricele degetelor, tandru sau ciupit, repezit viril, corzile prelungi ale unui pian cu coadă disecat în văzul publicului, cu capacul ridicat? Cum e posibil să pui în dialog
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
peste crestele sparte ale spălătoriilor de nisipuri aurifere, râpele cu zgură și turnurile miniere prăbușite, care se profilau În depărtare. Faulques ridicase aparatul În fața ochilor, ca să prindă totul Într-o fotografie, iar Olvido renunțase să-și mai frece mâinile ca să Îmblânzească frigul, deschisese larg ochii pe sub căciula de lână, Își dăduse o palmă peste frunte și zisese: firește, Dumnezeule, tocmai asta se Întâmplă. Nu-i piramida de la Gizeh ori Sfinxul, ci ce-a mai rămas din ele după ce timpul, vântul, ploaia
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu mine În Italia. Când m-am Întors la Londra, n-a mai fost altă cale, iar acum trăiesc Într-un fel de iad nesfârșit și numai Dumnezeu știe ce fel de ceremonii ale vieții și dragostei ar mai putea Îmblânzi dezastrul produs. Am avut multă grijă, dar n-a fost destul, ca să nu fiu complet distrusă. Spuneai că, m-ai anunțat „brutal” că, odată cu Întoarcerea la Paris, vacanța ți s-a Încheiat. S-a Încheiat și a mea, tot brutal
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și-a pierdut originara misiune profetică. În consecință, romanele sale se structurează pe două mari planuri. Într-o primă instanță, ele materializează o capacitate de observație morală, socială și politică ieșită din comun. Cu suverană luciditate și severitate, nelăsându-se îmblânzit de nici o iluzie, ochiul prozatorului radiografiază societatea românească din epoca totalitarismului comunist și din cea posttotalitară, dar și lumea occidentală contemporană. Această frescă de amploare este prefigurată de primul roman și chiar de nuvelele fantastice din Eu și iadul (1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
la adresa acelei radicale sistematizări raționale a instituțiilor sociale, care, după părerea lui, avea loc în Franța revoluționară. Pentru a "masca defectele naturii noastre fragile", a fost necesară prezența unor "iluzii plăcute" care "implantau în politică acele sentimente care înfrumusețează și îmblînzesc societatea", iluzii care în Franța "aveau să fie dizolvate de acest nou imperiu al luminii și rațiunii". În ciuda atitudinii sale patriciene, Burke nu limitează aceste iluzii la un segment al societății, spre deosebire de teologul Reinhold Niebuhr (1932:221), care a adoptat
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din ceruri mă văzui silit a mă scoborî iarăși pe pământ; de astă dată însă drept în fundul desagilor mei..." (Calistrat Hogaș, Părintele Ghermănuță) (c) "Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare...mi se pare că m-a îmblânzit [...] Vulpea tăcu și se uită la micul prinț. Te rog... îmblânzește-mă, zise apoi. Bucuros aș vrea, răspunse micul prinț, numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut." (Antoine de Saint-Exupéry
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de astă dată însă drept în fundul desagilor mei..." (Calistrat Hogaș, Părintele Ghermănuță) (c) "Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare...mi se pare că m-a îmblânzit [...] Vulpea tăcu și se uită la micul prinț. Te rog... îmblânzește-mă, zise apoi. Bucuros aș vrea, răspunse micul prinț, numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Realizați analiza morfologică a locuțiunilor verbale din textele de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
În căsuța-mi de sidef / Nu mă ninge, nu mă plouă, / Nu m-atinge-un strop de rouă / Și de câte ori am chef, / Dacă vremea e frumoasă, / Îmi iau casa la plimbare, / Totdeauna sunt acasă..." (George Topârceanu, Melcul) (c) "Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă!" (Antoine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă!" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Exemplificați, în enunțuri, raportarea atributului la termeni regenți de tip nominal (substantiv, pronume, numeral). Formulați enunțuri în care să ilustrați raportarea complementului la termeni regenți de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Alcătuiți o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
țărancă bolnavă de cancer crede că a intrat în ea un șarpe (Șarpele Aliodor). Urcând în munți spre a încerca să filmeze fabuloșii cocoși în sezonul împerecherii, un cineast întâlnește un flăcău care le imită glasul și știe să îi îmblânzească (Misiune de încredere). Un țăran învățase să folosească limbajul lupilor, și într-o noapte el domolește cu privirea o haită în mijlocul căreia căzuse, dintr-un copac, un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva, într-un sat de munte, cineva strânge prund de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
să-i laude regimul și să i scrie discursurile; romancierul la rândul său trebuie să plătească pe loc catedra, pe care o revendică, precum și publicarea romanului care așteaptă de 11 ani. Conducătorul știe dinainte că criticul va fi până la urmă îmblânzit prin sistemul său de constrângere și represiune. Revolta va fi îngăduită pentru a simula libertatea, dar se iau măsuri ca nimeni să nu semneze memoriile de protest etc. Totul se desfă șoară conform programului: scriitorului i se taie, unul după
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a cuceri restul Europei, romanul e o poțiune magică ce arde pereții interni pe măsură ce coboară în tine. De la dezgust silențios la mîntuire furioasă, cele două protagoniste pe care nimic nu părea să le apropie, Zara și Aliide, sfîrșesc prin se îmblînzi reciproc și a-și împărtăși violențele cărora le-au fost victime și care le-au condus la o rușine dureroasă de propriul corp. Ne aflăm în Estonia, în 1992. Uniunea Sovietică nu mai există, iar rușii părăsesc rînd pe rînd
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și, mai mult, de cel al actorilor privați. Congresul are un rol decisiv atunci cînd este vorba de comerț și de ajutor internațional. Cînd Kissinger a încercat să folosească clauza națiunii celei mai favorizate ca monedă de schimb pentru a îmblînzi politica externă sovietică, el a fost lovit pe la spate de amendamentul lui Jackson, care lega această clauză de politica sovietică a emigrărilor. Kissinger a făcut din plin uz de proverbialul său sarcasm în legătură cu ceea ce pentru diplomații de talia sa trebuie
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
drepturile asociate democrației liberale, cu cetățenia socială, implicând o serie de drepturi statutului bunăstării sociale.13 Dar, în același timp, altă mișcare a pus, la modul serios, sub semnul întrebării viabilitatea statului-națiune și, într-adevăr, căuta, de asemenea, să-i "îmblânzească" trăsăturile din ce în ce mai agresive, care erau responsabile pentru cele două războaie europene. Această abordare a fost adoptată de către mișcarea federalistă europeană și, în particular, de către creștin-democrați ca Robert Schuman, Konrad Adenauer și Altiero De Gasperi cu participarea lui Jean Monnet. Chiar dacă
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sfera publică" și de importanța atotcuprinzătoare a "politicii", în timp ce cei din noua dreaptă tindeau să vadă întreaga politică ca pe un "lucru prost" și doreau să-i reducă importanța pentru a permite indivizilor libertatea de exprimare. Noua stângă dorea să îmblânzească piața prin intermediul statului (dar nu neapărat printr-un stat al bunăstării sociale birocratic și centralizat), în timp ce noua dreaptă își dorea să abolească sau cel puțin să reducă serios importanța statului și să se bazeze doar pe piețe. Aceste perceperi ale
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pentru receptarea adecvată a mesajului jurnalistic, Eminescu susține, de la tribuna publicațiilor la care scrie, adevărate prelecțiuni populare pe teme de istorie, economie, politică, demografie ș.a. Dascălul își sprijină demersul pe cultivarea cu obstinație a unei logici a exemplului, menită să îmblânzească caracterul abstract al unora dintre concepțiile și realitățile politice prezentate. Dimensiunea paideică a publicisticii eminesciene este întreținută de dialogul permanent cu cititorii și de comentariul didactic, cu funcție de explicitare: "Este oare un singur cititor care să crează cum că un
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și-a amestecat lacrimile cu ale mele până la sfârșit. O, de câte ori, protector nefericit al amarei mele vieți, mi-a oprit mâinile mele pregătite pentru un gest fatal (chiar împotriva mea însumi!). O, de câte ori nu mi-a spus: Va putea fi îmblânzită furia zeilor și nu spune că nu te poate ierta". Dar, mai ales, îmi repeta: "Gândește-te la cât de mult îți veni în ajutor Maximus; Maximus va acționa; cu zelul său de prieten, va cere ca mânia Cezarului să
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și-a exprimat încrederea că Pedo, în timp ce îl elogiază în versuri pe Tezeu, îl imită în viață pe eroul poemului său, rămânând fidel prietenului la necaz, așa cum făcuse și Tezeu cu Hercule, Ovidiu adaugă: "Eu nu-ți cer să-i îmblânzești cu buzduganul pe dușmanii care au pus stăpânire pe Istm, ci trebuie să mă iubești, lucru ușor, numai să vrei. Cât de dificil poate fi să-ți păstrezi loialitatea intactă? Se înțelege că tu, care persiști în a-mi rămâne
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu. Dacă, în intenția lui Ovidiu, Tezeu se poate compara cu Albinovanus, atunci se dă de înțeles, cu o anumită lipsă de modestie din partea poetului Ovidiu se compară cu Hercule la necaz: dușmanii lui Hercule (= Ovidiu) ar trebui să fie îmblânziți de către Tezeu (Albinovanus). Invitația preterețială la "exterminarea dușmanilor care obstacolau accesul în Istm" se naște din zbuciumul lăuntric al conștiinței sale. El este de-acum aproape disperat de lunga așteptare și de dorul chinuitor de Patrie: "să mi se dea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]