1,835 matches
-
clopotniță. În patea vestică a pronaosului se află cafasul (balconul pentru cor). Catapeteasma actuală datează din 1978, cea veche fiind demontată și predată, spre păstrare, la Mănăstirea Golia. În patrimoniul bisericii se află 41 de icoane cu reprezentări ale Praznicelor Împărătești, care au fost donate de Zoița Aramă "„repaosată acolo la 1818 mai, în 14 zile...”".
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
Sava Slavici, născut în 1818. Sava rămâne orfan la o vârstă fragedă și este înfiat de Mihai Fercu, „tata bătrân”, cum avea să apară în amintirile de mai târziu ale scriitorului, care era un fruntaș în sat și fusese „cătană împărătească” împotriva lui Napoleon Bonaparte. „Tata bătrân” avea cunoștință de carte, deoarece rostea la biserică, în timpul slujbei, "Crezul" și "Tatăl nostru", iar scriitorul și-l amintește "păstrând cu sfințenie portul din tinerețele sale: păr lung împletit în coadă și prins în pieptăn
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
pictată la exterior nici la interior, a fost vopsit interiorul în anii 1895, 1904 și 1919 ,când a fost „înoită” după „chipul” ei vechi de preotul econom stavrofor Dumitru Furtună. Catapeteasma datează din 1794,după cum se află scris sub icoanele împărătești Stilul picturii catapetesmei este cel bizantin, în ulei având caracteristicile sfinților ortodocși cu fețele subțiate de post și trăire duhovnicească, a fost spălată și lăcuită în anul 1895, când s-a aflat și inscripția de mai sus. Între obiectele de
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
le fie întoarse negreșit inimile către dumnezei străini, Solomon a nesocotit porunca Domnului. „Cartea întâi a împăraților” relatează cum el s-a „alipit” de unele din aceste neamuri „târât de iubire”: a iubit, pe lângă fata lui Faraon, 700 de crăiese împărătești moabite, amonite, edomite, sidoniene și hetite și 300 țiitoare. La bătrânețe, femeile i-au abătut inima, i-au plecat inima spre alți dumnezei, după cuvântul Domnului, și, astfel, inima „nu i-a rămas în totul a lui Dumnezeu, cum fusese
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
cu lăsarea totuși a unei seminții fiului său. Cărțile istorice ale Vechiului Testament istorisesc că Dumnezeu îi „ridică vrăjmași” lui Solomon pe Hadad, Edomitul, pe Rezon, fiul lui Eliada, împărat al Siriei dar și pe Ieroboam. Hadad, edomitul, din neamul împărătesc al Edomului, fugise în Egipt și se încuscrise cu Faraon, căsătorindu-se cu sora împărătesei Tahpenses, și acum voia să se reîntoarcă în țara lui când aude că David și cu Ioab muriseră. Rezon îi era și el vrăjmaș în
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
stepa Oceacului, cu orașele Ananiev, Tiraspol și Odesa. În anul 1814 nemții strămutați în Basarabia întemiază prima lor colonie - Tarutino. Tot în acel an, la 2 martie are loc un cutremur de pământ. La 12 septembrie 1815 este emis manifestul împărătesc cu privire la încorporarea recruților (cîte o persoană de la fiecare 500 de suflete) și scutirea de serviciul militar a populației din Basarabia și Georgia. La sfîrșitul anului 1816 din poruncă împărătească este creată comisia pentru ridicare topografică a Basarabiei, sub conducerea lui
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
un cutremur de pământ. La 12 septembrie 1815 este emis manifestul împărătesc cu privire la încorporarea recruților (cîte o persoană de la fiecare 500 de suflete) și scutirea de serviciul militar a populației din Basarabia și Georgia. La sfîrșitul anului 1816 din poruncă împărătească este creată comisia pentru ridicare topografică a Basarabiei, sub conducerea lui A.O. Kornilovici. În 1817, guvernul țarist recunoaște drepturile mănăstirilor de peste hotare asupra moșiilor sale din Rusia. S-a dovedit că partea nouă a Chișinăului se construiește pe pămînturile
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
pre D(u)mnezeu pentru măntuirea pomeniților și săi erte, anul 1807, mai 14”". În anul 1821, pe aici au trecut turcii în drumul spre mănăstirile Slatina și Secu, unde se refugiaseră eteriștii. Turcii au împuns ochii sfinților din icoanele împărătești aflate pe catapeteasmă, urme care se mai păstrează și astăzi. Tudorache Ciurea s-a îngrijit de această biserică până la sfârșitul vieții sale. În ultimul deceniu de viață s-a îmbolnăvit "de dambla", iar jumătate in corp i-a fost paralizat
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
clopotniță, cameră mortuară cu răcire, săli de mese pentru 80 de persoane, bucătărie, birou parohial, bibliotecă și grupuri sanitare. În anul 2002 s-a renovat și vechea catapeteasmă a bisericii, care pare să fie cea originală, pentru că păstrează la icoanele împărătești semnul trecerii turcilor la 1821, în drumul lor spre mănăstirile Slatina și Secu, sub forma unor lovituri de sabie în dreptul gurii și ochilor. După anul 2003 s-au adus și alte îmbunătățiri: s-a introdus în biserică și casa de
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
secolului al XVIII-lea, mai exact de prin 1760 , având unele icoane vechi. Iconostasul este format din cinci mari registre, proporționate în mod armonios. Structura iconostasului conține segmente sculptate cu elemente ornamentale sobre, cu struguri și frunze stilizate. Pe icoanele împărătești se află inscripții cu numele pictorilor: ""Anton Zugrav 1760"" și ""Ioan Zugrav, 1760"". Specialiștii Stelian Onica și Georgeta Merișor Dominte, care au cercetat iconostasul bisericii în primul deceniu al secolului al XXI-lea, au constatat că acesta era într-o
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
Iași s-ar fi produs o fisură adâncă. Tot Miron Costin precizează că Vasile Lupu i-a adus trupul neînsuflețit în țară, fără a preciza unde l-a îngropat. După cum scrie în cronică, "trupul după perire au stătutŭ înaintea curții împărătești pănă îndesară. Apoi, au învățat veziriul să sloboadză un boier in, care va hi fostŭ chihaia lui, care slujbă să prinde la turci, cum este postelniciia cea mare la noi în țară. Deci, au slobodzit pre Costin postelnicul, care era
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Crișceatec în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . La începutul secolului al XIX-lea, a fost înființată în sat o fabrică de zahăr . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Crișceatec a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
500 florini . La acea dată, viețuiau acolo 5 călugări. În baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790) dispune să se reducă numărul mănăstirilor, pământurile și fondurile administrate de acestea să treacă "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri", iar din întreg fondul care se va forma pe această cale să se întrețină clerul ortodox și să se creeze cel puțin o școală la Cernăuți sau la Suceava, iar restul să se întrebuințeze pentru scopuri
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
femeilor la slujbă. Trecerea din naos în pronaos se face prin intermediul portalului interior, și acesta frumos decorat. Naosul are o boltă semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală, cât și arc-dublorile frumos sculptate și pictate. Iconostasul are trei intrări, ușile împărătești având șase casete pictate cu scena Bunei Vestiri, Arhanghelul Gavriil, precum și cu cei patru Evangheliști. Biserica are o clopotniță deasupra pronaosului, clopotnița având o galerie cu parapet de lemn și un coif octogonal. Pictura păstrată în naos ilustrează scene din
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
dintre naos și pronaos) între pereții din sud și din nord ai bisericii. Trecerea din naos în absida altarului se face prin două spații, unul mai mare (înălțimea de 1,45 m și lațimea de 0,80 m) - destinat ușilor împărătești și altul mai mic, destinat ușii diaconești (înălțimea de 1,55 m și lațimea de 0,5 m). Iconostasul nu este format dintr-un perete continuu ci are practicat un orificiu semicircular în zona centrală. În absidă, bolta altarului se
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
este împodobit cu picturi ce reprezintă cei 12 apostoli, în partea superioară a acestuia aflându-se o icoană de o formă mai puțin întâlnită, ovală, reprezentându-l pe Isus răstignit. Preotii slujitori intră din naos în altar fie prin ușile împărătești din centru, uși care înfățișează Buna Vestire (pe una din ușile împărătești e pictată Maicii Domnului, iar pe cealaltă Arhanghelului Gavriil), fie prin una dintre ușile diaconești, aflate de o parte și de alta a celor împărătești.
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
a acestuia aflându-se o icoană de o formă mai puțin întâlnită, ovală, reprezentându-l pe Isus răstignit. Preotii slujitori intră din naos în altar fie prin ușile împărătești din centru, uși care înfățișează Buna Vestire (pe una din ușile împărătești e pictată Maicii Domnului, iar pe cealaltă Arhanghelului Gavriil), fie prin una dintre ușile diaconești, aflate de o parte și de alta a celor împărătești.
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
fie prin ușile împărătești din centru, uși care înfățișează Buna Vestire (pe una din ușile împărătești e pictată Maicii Domnului, iar pe cealaltă Arhanghelului Gavriil), fie prin una dintre ușile diaconești, aflate de o parte și de alta a celor împărătești.
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
este executată odată cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin și bine conservate. Nu se cunoaște numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate în rame simple și poleite. Ușile împărătești sunt sculptate în frunze și ramuri poleite.
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
s-au sădit pomi fructiferi și vie. Stareți au fost, în ordine, Iuvenalie Cralnic, Chiril Șaramet, Martinian Rădulescu, Damian Tivig și Gherasim Manda. La școala de meserii din Vădeni s-a lucrat mobilierul din interiorul bisericii: ușile de la intrare, ușile împărătești, sfeșnice, strane, iconostas, jilțul arhieresc. Biserica se acoperă cu șiță. Pictorul Vasile Avramescu lucrează patru ani la restaurarea picturii în forma ei veche, după ce înlătură adăugirile inestetice ale restauratorilor anteriori. La 17 noiembrie 1940 Sfântul Schit este sfințit de Î
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
japoneză, etapă necesară în procesul de restaurare. Însă, cum fondurile se obțin mai greu, procesul de restaurare durează. Interesante sunt figurile reprezentate în naos, bărbați cu mustăți lungi, în straie de puternică inspirație din moda transilvăneană a vremii. La ușile împărătești, peste stratul de pictură s-a aplicat altul mai nou, care nu se ridică la nivelul picturii originale. Patrimoniul. Biserica mai deține în patrimoniul ei icoane pe sticlă din centrul de la Nicula, cât și icoane de la sfârșitul secolului al XVIII
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
Boldim, iar preot local Pop Antonie și s-au zugrăvit pe cheltuiala satului prin mâinile lui Mărincan Simion din cinstită varmeghie a Dăbâcii, 21 iulie 1841”. Nu se știe precis când s-a executat prima pictură, dar, după pictura ușilor împărătești este foarte probabil ca ea să se fi făcut în 1755. Pe ușile împărătești este reprezentată Buna Vestire. Sub această scenă este trecut următorul text cu litere chirilice: „Această sfântă zvere o plătit Rețe Marie cu soțul său Vasilie ficorator
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
mâinile lui Mărincan Simion din cinstită varmeghie a Dăbâcii, 21 iulie 1841”. Nu se știe precis când s-a executat prima pictură, dar, după pictura ușilor împărătești este foarte probabil ca ea să se fi făcut în 1755. Pe ușile împărătești este reprezentată Buna Vestire. Sub această scenă este trecut următorul text cu litere chirilice: „Această sfântă zvere o plătit Rețe Marie cu soțul său Vasilie ficorator ca să le fie pomană lor și la tot neamul lor. Amin 1755”.
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
daco-romane"". În conflict intervine chiar și guvernatorul civil și militar al Transilvaniei, principele Karl Borromäus Schwarzenberg, care deplasându-se personal la Năsăud ""a fost înfruntat direct de Moise Panga"". Situația devenind tot mai încordată, ecoul ei a ajuns până la Curtea împărătească de la Viena, care a trimis în anchetă pe ""inspectorul de școale"" dr. Carol Festi. Acesta propune ca învățătorii Moise Panga și Vasile Nașcu să fie suspendați din posturile pe care le dețin deoarece ""dau tineretului exemplu rău' în loc să-l educe
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Primărie, motiv pentru care racovicenii au numit această instituție așa până la jumătatea secolului al XX-lea. În 1834 sediul Primăriei a fost mutat în locuința căpitanului comandant de companie, construită special în acest scop în centrul satului, care prin rescript împărătesc în 1866 a fost donată bisericii. Clădirea Primăriei a fost folosită sporadic și drept cârciumă comunală, locuință pentru notar sau școală, iar în 1964 a fost supraetajată căpătând forma de astăzi. Între anii 1952 - 1956, Primăria Racovița a funcționat în
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]