5,710 matches
-
e sălaș mai sfânt ca poezia/ Să-și clatine eternul într-un vers,/ Prin veacuri și-a urmat călătoria// Și rănile din suflete a șters./ A încuibat în ochii noștri glia -/ Și-n templul ei întregul univers.” Iată cum se împletesc credința cu iubirea de patrie, cu năzuința și cu dragostea de neam. Și tot o definiție inefabilă a iubirii, în „Sonetul inimii”: „Iubirea e un înger care plânge/ Cu lacrime de rouă și de floare,/ Se-nalță în tăcere către
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
aproape ești și poate/ Prea târziu să îți mai fiu.” Alexandra Mihalache a cunoscut bucuria rostirii care e neasemuită: „Când inima îmi cântă la vioară/ Pulsează un fior dumnezeiesc,/ Lumini de aur care mă-nconjoară// O doină în priviri îmi împletesc,/ Apoi din ceruri îngerii coboară/ Și raiul meu la viață îl trezesc.” (Sonetul regăsirii). Sub auspiciile cuvântului, poeta aduce ofrandă propriile gânduri și simțăminte. Dar și tăcerile, durerile, rima, nevoia de lumină, de iubire, de taină. În sunete de clavir
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
din infinit,/ Romanțe care capătă culoare/ Rescriu durerea nopții în zenit.// Tulpini de dor se-nalță către soare,/ Luceferi de lumină fremătând,/ În pumni de rouă zace o scrisoare -/ Izvorul meu în matca unui gând.// Bujori de maci mi-au împletit cărarea/ În taine care nasc din primăveri,/ Necontenit mă strigă depărtarea/ Prin rama unei lacrime de ieri.” Această poezie este dedicată poetei Georgeta Resteman. Unele poeme sunt mici scenarii regizate perfect cu atmosferă, personaje, intrigă și deznodământ. Ninsoarea ocupă un
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Privesc cum doarme " Orașul de pe deal " Iar focul din cămin, încet, se stinge... Un ultim vers mocnește, ireal, Cerneala pe hârtie se prelinge. Mesteceni dalbi se rățoiesc spre cer, Își împletesc cununi din praf de soare... Un menestrel, aed, cuprins de ger Nu are somn...Tăcerea ta îl doare. Prăpăstii și genuni, în abisal... Telurice... Vremuri autumnale Ne-nlănțuie și ne cuprind veral, Împărățind amoruri ancestrale. Sunt treaz... Privesc la luna
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366215_a_367544]
-
scai, Ce poposește peste toți și toate, Te-aștept la ceas de ziuă la un ceai, Să ne întoarcem în singurătate. La geamul meu ești unic felinar, Peste păcate, idealuri, dogme... Mai ard în sobă urme, vagi, de jar, Se împletesc în ale tale forme. Tomnatec, anodin... În cartier, Placid și elegiac, privesc în noapte, Orașu-nconjurat e de mister... Mi-e dor de tine, de-ale tale șoapte. Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Știu c-o să vii... În asta penurie
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366215_a_367544]
-
chipul ei trec umbre tăcute și-ncâlcite, dar ea, râde sfioasă. Simt toamna! E aromă... Pe frunza-i ruginie culorile se-mbată cu gust de viață nouă. Simt toamna! E-așteptare... Sub bolta unui gând raze blânde de soare se împletesc în mare. Simt toamna! E mister... O geană de lumină aduce răsăritul pe colțul meu de cer. Simt toamna! E-o fereastră... In roua dimineții soarele cald sărută petalele din glastră. Referință Bibliografică: Simt toamna! Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN
SIMT TOAMNA! de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366262_a_367591]
-
înconjoară cele în care așteptarea e prelungă, iar ecoul ei se revarsă peste zile și nopți ce trec lent prin timp, acoperind șiragurile de clipe cu haina lor apăsătoare! Asemeni lor sunt gândurile, care uneori prind contur în jurul unor fire împletite din senin și frumos, din ele izvorând și înălțându-se vise plutitoare în voie printre nori albi traversând necontenit ceruri azurii, ce duc cu dânsele departe de tot emoții, povești și stări sublime, îmbrăcând adesea suflete în haine ușoare, sclipind
URCÂND PE TREPTE ÎNALTE ALE EXISTENŢEI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366258_a_367587]
-
anul confecționării vătalelor, iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă un colier făcut din țevi și ghemulețe de tort. A mai realizat un mozaic de peste 100 de metri pătrați și la
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
am promovat tinere talente și unde am publicat considerațiile mele despre apariția noului curent literar „Globmodernismul”, cel care a înlocuit postmodernismul care... a stâlcit limba română și care nu spunea nimic. Globmodernismul este fenomenul reîntoarcerii, pe jumătate, la un clasicism împletit cu mijloacele moderne de astăzi. La Cluj am înființat în anul 2006 cenaclul literar „Vasile Sav” ce funcționează în cadrul unei secții a primăriei Cluj-Napoca, iar în ianuarie 2011 am înființat și cenaclul „Artur Silvestri” al Ligi Scriitorilor Români, ședințele ținându
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu Crucea Învierii Domnului, psalmul ascetului, filocalia Cuvântului divin în mirajul grăirii de taină, serafica frumusețe a Liturghiei ortodoxe, armonia Duhului Sfânt și dăruirea supraîngerească a Fecioarei Maria. Apoi, împletindu-le în dumnezeiasca Sa rugăciune a inimii... făcu Cântecul popular românesc, din care a odrăslit deodată Măria Sa, Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
plăcut mirositor al cântecului ce ne cuminecă inimile și sufletele încântundu-ne de frumusețe, har, rugă, dor, poezie și dragoste. Maria s-a întrupat în cântec și dăruire, stăpânind zenitul cu mireasma chemării ei. Ne-a redat nouă înșine. Ne-a împletit în Noi. Vocea ei a țesut Marama frumuseții acestui Neam binecuvântat, brodându-i chipul ca într-o Icoană sfântă. Maria, continuă același trăitor de folclor, s-a născut neînfricată și și-a cântat viața după un cântec propriu-însuși cântecul românesc
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pasăre măiastră a milenarului cântec românesc, Maria Tănase!” (ibid. p. 65) „Fiecare mișcare, fiecare pas, fiecare privire, fiecare surâs, fiecare căutare, fiecare cântec, fiecare întâlnire, fiecare trăire, fiecare dor, fiecare doină, fiecare dăruire, fiecare rugă, fiecare bocet, fiecare cântare erau împletite în ființa ei ca niște mărgăritare ale miracolului. Cântatul ei la ceruri, la scenă, la crâșmă este nădejdea, permanenta ei înfrățire cu cântecul românesc, cu veacurile... Cu obârșia! Și mai ales cu dumnezeirea, care, încă ne mai ține!!!” (ibid. p.
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
veci necazul/ și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața/ Ce-a săvârșit a noastră nuntă,/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm unda căruntă.// În cetățuia ta de apă/ Dorm cântecele noastre toate/ Și fierbe tăinuita jale/ A visurilor sfărâmate./ Tu împletești în curcubeie/ Comoara lacrimilor noastre,/ Și cel mai scump nisip tu-l duci/ În vadul Dunării albastre.// La sânul tău vin în amurguri,/ Sfioase fetele fecioare,/ Și dimineața vin neveste/ Cu șorțul prins în cingătoare/ Și vin păstori cu glugă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității, primenind sinteza tuturor răzvrătirilor sfinte. În vers sau viers, în rugă ori poezie, în cântec și dans sau strigătură se împletește întreaga suflare și mărturisire a sufletului creștin. Arta populară este mărturisirea publică, permanentă și colectivă a Neamului nostru întreg. Ciudat duhovnic,-această artă populară! mărturisește Patriarhul pătimirii noastre, poetul Radu Gyr. Ea primește spovedania unui neam întreg, în tot ce
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
colectivă a Neamului nostru întreg. Ciudat duhovnic,-această artă populară! mărturisește Patriarhul pătimirii noastre, poetul Radu Gyr. Ea primește spovedania unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă, și primind-o, o împletește cu argint, o topește în flăcări mari de curcubeu, și o aruncă apoi în lume ca pe o pasăre măiastră, ieșită golașe dintr-un fund de suflet și suflată cu azur și pene de foc de către buzele cerești ale Artei
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
levitez...Ca atunci ân miez de iulie 1969 când un miros puternic de tămâie s-a revărsat peste casa părinților mei, prevestind venirea pe lume a unui copil plămădit și dorit din tristețe...argilă, lacrimi și suferință. În mine se împletește alchimia mirului cu esența florilor de iris. Trebuie să mă opresc din scris căci va veni doctorul! Trebuie...un cuvânt de o greutate nemăsurată! Ce surprins va fi când va vedea că-s înger!” Este ca în urma unei abluțiuni cu
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
singurul deținător al răspunsurilor absolute și de la care vine inspirația, cunoașterea și puterea de muncă:,, ... erudiția nu înlocuiește talentul. A te baza numai pe erudiție comportă în mod sigur riscul de a creea ceva insipid, sterp și anost. Numai talentul împletit cu inspirația, erudiția și experiența concură la crearea unor opere viabile.” (pag.88) Cu toată această filozofie dobândită în ani grei de muncă și luptă cu nenumăratele piedici de tot felul și cu toate aceste adevăruri revelate, scriitorul Al Florin
FILOSOFIA-PERSONAJ PRINCIPAL ÎN ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361709_a_363038]
-
absolvit Școala Generală, apoi Liceul Pedagogic la Craiova și Râmnicu Vâlcea. A urmat Facultatea de Științe la Universitatea din Craiova și a luat doctoratul în Matematică la Universitatea de Stat din Chișinău. În prefața volumului „Multireativitate”, domnul profesor afirmă: „interviurile împletesc cultura, știința, tehnica și viața într-un multi-eu”, iar titlul de „multirelativitate” exprimă „idei și metodologii privite din unghiuri cât mai diferite de propaganda oficială.”. Dânsul are opinia sa în ceea ce privește „libertatea de a gândi altfel ne creează probleme”, iar „cine
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
până la ofițeri, de la studenți arabi până la șomeri sau medici. Prietenele ei erau feministe înrăite, mai toate profesoare și doctorițe, sătule de compromisuri. Una din ele, care umbla numai cu bicicleta, nu-și tăia niciodată părul roșu strident și-l purta împletit în două cozi groase, ca funiile de vapor. Alta era profesoară de franceză și părea coborâtă dintr-un Caragiale reloaded („Voila de vezi, je mon fiș de tot și toate, ma șer!”). Conversau pe temele cele mai surpinzătoare. Acolo am
ARGENTINA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351878_a_353207]
-
pachețelul. Credeam că totul s-a terminat aici și ne putem întoarce la barca noastră, dar gazda ne-a poftit din nou să luăm loc. De data asta a luat de lângă palmierul din apropiere o frunză și a început să împletească făcând într-un timp record o plasă deasă pe care nu o străbate nici măcar ploaia. M-am lăudat că pot așa să împletesc și eu și nu mi s-a părut că acest lucru merită aplauzele pe care el le
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
luăm loc. De data asta a luat de lângă palmierul din apropiere o frunză și a început să împletească făcând într-un timp record o plasă deasă pe care nu o străbate nici măcar ploaia. M-am lăudat că pot așa să împletesc și eu și nu mi s-a părut că acest lucru merită aplauzele pe care el le aștepta. Fără vorbă multă, fără să mă contrazică, m-a invitat să îmi arăt perspicacitatea. Mi-a cam pierit graiul când nu m-
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
bolul de pe masă era plin. Pentru că i-am refuzat oferta, deși tentația de-a rămâne acolo a existat, a vrut totuși să mă răsplătească cu ceva și ne-a mai făcut un număr din spectacolul său, arătându/ne cum se împletesc funiile din ”păr” de nucă de cocos. Credeam că am ajuns la sfârșitul surprizelor de pe râu, că urma o călătorie în care să mai revedem o dată peisajul, dar nu a fost deloc așa. Pe o altă insulă am vizitat un
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
precum și poznele făcute, de cele mai multe ori cu fiul unui cioban, acolo, la poalele munților unde acesta își avea stâna, de unde furau caș dulce și-l vindeau, pe te miri ce, celorlați copii, pe prundișul gârlei. Urma apoi adolescența. Aici se împleteau harul povestitorului cu cel al scriitorului. Apăreau numele câtorva fete de care se îndrăgostise și de care legase jurăminte. Una dintre ele îi devenise soție, dar fiorul iubirii se rupsese în câteva luni. Gelozia acesteia îi stânjenea firul ascensiunii sale
PROMISIUNEA DE JOI (V) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351918_a_353247]
-
și înfloritor va fi și cel care l-a purtat. An de an, de 1 martie, ne recăpătăm speranța, optimismul, credința în mai bine și sporul în toate... chiar și în bunătatea personală, în actele de binefacere. Acum, gerul se împletește cu razele soarelui, lumina cu întunericul, ca într-o tandră îmbrățișare din care se naște Primăvara, acest triumf al renașterii și regenerării totale. Există o legendă frumoasă legată de mărțișor. Se spune că, în prima zi a lunii martie, zâna
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
elegant o-mbracă, fracu-i negru-albăstrui, coadă bifurcată. Azi trăiesc o reverie, plină de candoare, rândunica cuib își face, pentru oușoare. Rândunelul o ajută, cuibul să-și creeze, arhitecți ingenioși, sus pe metereze. Au cărat în ciocul mic iarbă și nuiele împletind un coșuleț trainic pentru ele. Au depus ouțe-n puf, apoi le-au clocit și-ntr-o bună zi, din ele, puii au ieșit. Casa cu a ei grădină, ce-i plină de floare, le oferă-n perspectivă hrană și
GRĂDINA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351977_a_353306]