129,052 matches
-
zestrea lingvistică vocabule precum iliescu, năstase, agathon, pesede, pașcu, rus și toate neamurile lor. Am să încerc să uit și numele unor intelectuali și jurnaliști de care democrația românească își lega mari speranțe și care azi tac mâlc. Am să încerc să uit că încă de pe vremea lui Heliade intelectualitatea românească era calificată drept „trădătoare”. Și, ca să revin în concretul cedărilor de ultim moment, am să încerc să-mi explic, de pildă, căderea în genunchi a unui Stelian Tănase în fața lui
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
care democrația românească își lega mari speranțe și care azi tac mâlc. Am să încerc să uit că încă de pe vremea lui Heliade intelectualitatea românească era calificată drept „trădătoare”. Și, ca să revin în concretul cedărilor de ultim moment, am să încerc să-mi explic, de pildă, căderea în genunchi a unui Stelian Tănase în fața lui Vadim doar prin diferența de ambitus și putere a coardelor vocale. Nimic din toate acestea n-are să mă facă mai fericit. Începusem, asemeni poporului meu, să
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
faustiană a celui ce, după ce a trecut prin felurite încercări, știe să devină mai înțelept, mai potolit, mai puțin orgolios, mai împăcat cu sine însuși - bob de sare, fir de iarbă, particulă aruncată în imensitatea Universului, la a cărui splendoare încearcă să participe cu modesta-i contribuție.
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
și în scriitură. Poveștile sunt atât de... clasice, încât pot fi luate drept banale și schematice, previzibile chiar de la un punct încolo. Multora le lipsește, până la urmă, exact aura unei mărci personale sau măcar puțin mai multă ambiție în a încerca ceva mai mult. Cornel Mihai Ungureanu scrie corect, dar prea alb, nerecognoscibil, fără pretenții stilistice nici atunci când încearcă un surplus de lirism. Dintre povestirile acestui volum, aș remarca proza Câinele care, prin bizarul ei, face cumva notă distinctă de celelalte
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
de la un punct încolo. Multora le lipsește, până la urmă, exact aura unei mărci personale sau măcar puțin mai multă ambiție în a încerca ceva mai mult. Cornel Mihai Ungureanu scrie corect, dar prea alb, nerecognoscibil, fără pretenții stilistice nici atunci când încearcă un surplus de lirism. Dintre povestirile acestui volum, aș remarca proza Câinele care, prin bizarul ei, face cumva notă distinctă de celelalte povestiri, deși prozatorului nu-i e străin filonul straniu-fantastic de care se apropie, de fiecare dată însă, destul de
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
straniu-fantastic de care se apropie, de fiecare dată însă, destul de timid. Un tânăr care visează să devină scriitor faimos este mușcat de un câine misterios și, când, în cele din urmă, se așază la masa de scris, câinele din el încearcă să-l atace de fiecare dată. Dar și această frumoasă metaforă cu iz sud-american este scrisă prea simplu și are un final explicit. În mare parte, cam aceleași obiecții se pot face și romanului. Capitolele, care urmăresc în paralel trei
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
unor mărci personale. Pentru a mai colora narațiunea, personajele au deseori reverii, numai că prea des (date fiind convențiile acestui tip de narațiune) și acestea destul de șterse. Iar prin straniul arhaic, în genul lui Eliade, de pildă, Cornel Mihai Ungureanu încearcă să mai salveze acest roman nu tocmai rău scris, dar cam anemic. Puțin mai mult curaj în această direcție n-ar fi stricat. Numai că și aici (revelarea sacrului în profan) autorul e mult prea prudent și, prin asta, neconvingător
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
bătrânilor de la țară arată disponibilități nu îndeajuns folosite. Deși debutează în forță, cu două cărți și cu o activitate susținută în revistele de literatură de pe net, Cornel Mihai Ungureanu deocamdată doar promite. N-ar strica să-și propună și să încerce mai mult(e). Să fii modest, undeva la mijloc, în afara provocărilor, asta n-are nici un rost! Cornel Mihai Ungureanu - Un fluture albastru, Prefață de Bogdan Suceavă, Editura Ramuri, Craiova, 2003. 110 p. Cornel Mihai Ungureanu - Pașii șarpelui, roman, Prefață de
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
căci, în poeme mai scurte de data aceasta, va uza larg de același imagism luxuriant, de culoare, acum, “franciscană”. Și nici când, după publicarea din nou amplelor desfășurări din Zodiac (1930) și înaintea celor, asemănătoare, din Petre Schlemihl (1932), va încerca tipare ceva mai închegate tehnic, în Incantații-le care vor deveni motiv de discordie cu camarazii avangardiști, care-l vor exclude de la “unu” pentru “trădare”: își publicase cartea la o editură “oficială”, Cultura Națională, dădea târcoale Societății Scriitorilor Români, de la
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
instabilitatea, agitația, ca să zicem așa, sintactică, a acestei poezii aflate mereu în căutarea comunicării cu lumea din afară, mereu problematică, precară, provizorie, conștientă de propria fragilitate. Faptul că și-a încheiat opera românească cu un ciclu de... sonete, după ce mai încercase, sporadic, această formă fixă e, poate, tot o probă a aspirației spre o anumită stabilitate și o mai bună articulare a expresiei de sine. Întâmpinat cu destule rezerve în epocă, scrisul lui Ilarie Voronca, n-a lăsat totuși indiferentă critica
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
cele mai recente manifestații antiguvernamentale și sînt comentate cele mai noi și inexplicabile demisii morale venite din partea unor scriitori care în perioada comunistă fuseseră intens mediatizați la postul de radio „Europa liberă”. La Paris, ambasador este Alexandru Paleologu, Mihnea Berindei încearcă să pună ordine în Opoziția din țară cu entuziasmul și eficiența probate înainte de 1989 (va ajunge să fie contestat de opozanții puri și duri sub acuzația aberantă că ar avea simpatii... troțkiste), Ionesco urmărește cu ironie bonomă situația de la București
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
Dinescu, Andrei Pleșu, Augustin Buzura, Nicolae Breban, Mihai Botez. Nici măcar un personaj devenit reper moral al tranziției precum Corneliu Coposu nu scapă de judecata aspră a Monicăi Lovinescu: „...Coposu, prin Herlea (o aflu în ajunul sosirii lui Liiceanu de la Mihnea), încearcă să-l convingă să candideze pentru Convenție pe... Pleșu. Va să zică Manolescu nu e eligibil drept candidat al Convenției pentru că l-a dus Mihnea la... socialiștii francezi, dar Pleșu, care a rămas pînă la capăt în guvernul Roman, da. Deodată tot
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
contrapunctat prompt de organul celălalt, evident ponderabil, care se smulge din ceața peliculei alb-negru și se odihnește molcom pe coapsă ori pe unde apucă. Schizoidia unei asemenea viziuni este doar aparentă. Ion Grigorescu, nițel narcisiac, nițel voluntarist în propozițiile plastice, încearcă să concilieze celestul și derizoriul, spiritul și carnea, atemporalul și efemerul în categoria unică a Creației. Corpul însuși, în nuditatea-i mai degrabă fertilă pentru sămînța păcatului, este recuperat ca arhitectură sacră și ca reflex al lui Dumnezeu, după cum sexul
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
această bătaie, Ino Ardelean nu mai poate vorbi cel puțin douăzeci de zile. Iar de mîncat, doar cu paiul. În locul unui mesaj de solidarizare cu ziaristul bătut sau măcar a unei simple păreri de rău oficial exprimate, PSD-ul local încearcă să inducă ideea că marșul ziariștilor a fost de fapt o afacere politică a PNL-ului și a PD-ului, nu un protest al unor oameni care nu-și mai pot face meseria de gazetari în orașul în care a
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
fiți ingrate, ci sărbătoriți neîncetat, aduceți laude Celui ce vă copleșește cu atâtea faceri de bine... (27 0ct. 2003, Paris) Unul din cele mai simple, mai sincere, mai frumoase texte citite de mine în viața mea și pe care acum încerc să-l învăț pe dinafară... Text copiat cu eforturi, la înghesuială, de pe o ușă interioară a bisericii Saint Germain des Prés, în prima zi când am vizitat-o... Text afișat pe ușă, special, fiind ziua catolică a tuturor sfinților, cum
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
exercițiu profund de căutare în sine, în interiorul artistului, al disponibilităților știute sau nu, în efortul de a scăpa de rutină și manierisme. Și asta la vedere, cu respirația spectatorilor pe obraji. Am admirație pentru trupa din Înșir’te pentru că a încercat un alt mod de a juca, la urma urmelor. Nu am cum să vorbesc, și nici nu vreau pînă la coadă, pentru că trebuie mers și văzut, despre valurile inepuizabile de situații comice, parodice care se revarsă frenetic din imaginația lui
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
chestiune interesantă faptul că cei mai mulți actori joacă mai multe personaje - în acțiunile de grup sau în partituri individuale, clare, distincte, susținute admirabil. E un spectacol solicitant și prin ritm, și prin performanța pe care o presupune nivelul actorilor. Ada Navrot încearcă alte tonalități, alte întruchipări ale propriului stil, deja detectabil și matur, în această Vraga tentantă și senzuală, într-un fel, cu o feminitate pe care nu am citit-o în viața mea în piesă. Am urmărit-o atent, o știu
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
Nu sunt sigur nici acum c-am înțeles corect pozițiile pe care, printre țipete, incriminări reciproce, insinuări, luări în tărbacă, vagi amenințări — ce mai, un triumf al stilului „hodoronc-tronc” — păreau să le susțină cei doi favoriți ai mei. Am să încerc, totuși, să deslușesc, dincolo de acutele dinesciene și de șarjele fonice popesciene niscaiva idei. În esență, Cristian Tudor Popescu se arăta profund nemulțumit de activitatea CNSAS (al cărui membru e și Mircea Dinescu), pentru că instituția n-ar fi doar „neproductivă”, ci
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
democrația - pe care nu o cunoști pînă nu o trăiești - și să vorbesc despre toate acestea celor care binevoiesc să te asculte. Nu vreau să înțelegi că am avut și că am un puseu de «mesianism», ci doar că am încercat să fac ceea ce credeam că este de datoria mea să fac”, i se confesează Gelu Ionescu lui Dan C. Mihăilescu. În condițiile democrației, spiritul d-sale critic se potențează, manifestîndu-se în multiple direcții. Spre deosebire de unii confrați al căror dezacord apare
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
cu mimetismul devine evidentă și irepresibilă. Episoadele acestei revolte, total diferite ca manifestare, sînt în număr de trei, iar ținta lor este una singură: ieșirea din captivitatea modelului realist și emanciparea de sub presiunea figurativului univoc. Într-un anumit fel, Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de transcendență pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm sui generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
concilieze sculptura cu un iconoclasm sui generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem în proiectul lui Paciurea ilustrarea cea mai fidelă a unei observații pe care Aristotel o făcuse de multă vreme în
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
la început. Exemple destule din lunile din urmă vin în sprijinul pesimismului nostru. N-am să le repet. Sînt bine știute. Am să semnalez doar unul, cel mai grav dintre toate. Purtătorul de cuvînt al PSD, un ins care a încercat să-și clădească faima de reformator plantînd palmieri la Mamaia și aducînd spiritul kitsch al lui Dracula în vecinătatea zidurilor medievale ale Sighișoarei, a transmis televiziunii de stat un protest al partidului său referitor la un talk-show în care participanții
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
cer să fie mai explicit. “Pentru că de fapt, moșule, ăsta e adevăratul președinte al României, cel pe care îl merită mulți din țara asta. Nu numai cei care oftează după el.” Dacă a văzut că m-a lăsat fără replică, încearcă să mă consoleze: “Despre cărți, numai bine!”
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
primit candidate din toate națiile de pe glob? N-o să fac așa ceva, unchiule Charlie. Pînă și Marie a ajuns să mă bată la cap cu povestea asta. Fir-ar să fie, unchiule Charlie, le-ai auzit vorbind pe fetele alea? - Am încercat prin diverse metode să mă sustrag, spuse unchiul Charlie. Băiete, există anumite lucruri în care poate c-o să reușești să-ți exerciți autoritatea regală, dar dacă te gîndești că poți fi rege al Franței fără să ai o amantă care
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]