8,238 matches
-
gândit la eroul acela comun care este obștea satului și care include toate sufletele care au hălăduit pe aceste pământuri, care își trăiesc sau își vor trăi destinul pe aceste locuri. Lor. acestor oameni modești, acestui erou colectiv le sunt închinate aceste pagini. Pentru că, îmbrăcați sau nu în uniformele stăpânirilor, ei sunt cei din Oarba, Rogojeni, sau Stoborăni, sau din alte sate românești, care au căzut la Rahova și Grivița, au îngrășat cu sângele lor pământurile de la Podul înalt, Stănilești sau
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
oaie și cresc bogate turme de vite pe malurile mănoase”. Așadar, sunt pomeniți sciții, geții și dacii, toți ocupând aceleași regiuni. A ocupat scaunul episcopal între 366-414. În 389 și 402 a călătorit la Roma și Campania pentru a se închina moaștelor sfântului Felix. Într-un plan mai larg, activitatea sa misionară trebuie privită ca având loc atât în Dacia Ripensis cât și în Dacia Mediterranea, în mijlocul unuia și aceluiași popor creștin. Scrierile sale sunt în limba latină și anume:,,Despre
NICETA DE REMESIANA de ION UNTARU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364026_a_365355]
-
poartă, lăcrimând și frământându-și mâinile de emoție... - Sărut-mâna, mămică! - Draga mamii...! Îmbrățișarea lor nu avea nevoie de cuvinte. Era trăită cu aceeași intensitate ca de fiecare dată. Pentru Emanuela, părinții reprezentau marea ei slăbiciune. Reprezentau icoanele cărora li se închina. Deși, în concepția ei, nu-și putea imagina ca acel moment final, al despărțirii, să fie posibil, să se întâmple vreodată, se temea că prin dispariția lor lumea ei s-ar prăbuși. O îmbrățișă din nou pe mama ei și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
ceea ce se cunoaște cu certitudine până în prezent. Ioan Casian s-a născut la Casimcea, în Scythia Minor, în anul 360 și a fost unul din cei mai de seamă reprezentanți ai monahismului apusean și părinte al bisericii. Doritor să-și închine viața lui Hristos, Ioan Casian pleacă la vârsta de 17 ani împreună cu prietenul său Gherman în Palestina. Ei au fost însoțiți și de sora lui Ioan care îmbracă haină monahală și se stabilește aici defintiv. După o perioadă de circa
SFINŢII CASIAN ŞI GHERMAN DIN DOBROGEA de ION UNTARU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362826_a_364155]
-
felul dar cu ajutorul lui Dumnezeu le petrece pe toate cu bine. Înființează în Provence, la Marsilia, în jurul anului 415 o mănăstire de bărbați pe mormântul unui mucenic din sec.III-lea, pentru pomenirea Sfântului Victor, iar pentru femei o mănăstire închinată Mântuitorului. Folosindu-se de experiența câștigată în peregrinările sale, se îngrijește de buna lor rânduială și la rugămintea Sfântului Castor, episcop de Apt, întocmește lucrarea „Instituții cenobitice” în care stabilește normele așezămintelor adaptate la specificul locului. A fost un factor
SFINŢII CASIAN ŞI GHERMAN DIN DOBROGEA de ION UNTARU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362826_a_364155]
-
Pietriș din seva zilei și lebede ce tac. Din roșii orhidee pe buzele-i se scurge Ca dintr-un taler miere - dulceață de grădină. Ființa ei e murmur de nuferi albi pe frunze, Tulpini ce la picioare, adânc i se închină. Înlănțuită-n flori - captivă-n răsărit, Pe -o scoică satinată ea tălpile-și așează. În licăr de smaralde, în adieri de-argilă, Zeița frumuseții din mare se-ntrupează. Corina Diamanta Lupu București 23 august 2013 Referință Bibliografică: NAȘTEREA LUI VENUS
NAŞTEREA LUI VENUS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362869_a_364198]
-
aceste epistole a văzut lumina tiparului în diferite periodice, altele așteaptă să devină adevărate opere literare. Multe dintre evocările Părintelui Timotei au devenit deja pietre scumpe, sipet de mare preț, odor ales, toată activitatea publicistică și sacerdotală fiind un psalm închinat cu smerenie Domnului. A reprezentat Biserica Ortodoxă Română în țară și peste hotare la numeroase evenimente ce țin de Viața Bisericii ori la diferite manifestări culturale. Este iubit și prețuit de mulți ierarhi atât din țară cât mai ales de peste
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
stele parfumat. Mai strigă-mă o clipă când noaptea-n mine plouă Când primăveri stau bete de roze și de crini Și m-oi întoarce iară cu inima cea nouă Să salt din praf de umbră tot dorul ce-l închini. Și miezul primăverii purta-va steaua vieții Și noii ei lăstari rămași vor fi-ntre vise Pe un tărâm de basm în pragul dimineții Prinzând cerul în suflet cu brațele deschise. Și-atunci cu luna nouă ne-om încălzi la
MAI STRIGĂ-MĂ O CLIPĂ de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362898_a_364227]
-
fapt pentru care noaptea îmi devenise zi, iar ziua mi se părea foarte scurtă, deoarece trebuia să predau operativ schițele. Dar tu? Neîncrezătoare în munca mea și nerăbdătoare din fire, nu ai știut atunci să aștepți. Și normal, deoarece te închinai Zeului Ban și fiului său, Confortul Imediat. ELA: Ai dorit mult, ai visat, iar când te-ai trezit ai rămas cu cenușa viselor, adică singur. EL: Te înșeli, pentru că atunci îl aveam pe Bob. ( Lumina scade în intensitate, iar povestitorul
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
pe care, din păcate, nu o mai pot percepe? De ce oare mă mai agăț de viață? Poate pentru că Erosul nu a fost înghițit definitiv de Thanatos. Oricum, fără Bob, de azi începe ieri, iar mâine se transformă în alaltăieri. Mă închin Zeului Niciodată. În timp ce face o plecăciune, se face întuneric). PARTEA A II-A Acțiunea se petrece într-o cabană. POVESTITORUL: Dar, oare, era singur?! Singuri suntem atunci când ne mor și amintirile. Însă, cât timp amintirile ne însoțesc nu putem fii
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
te-ntina cu-eresuri, învață cu ardoare a lumii chintesența în eul tău șăgalnic privește că în Ceruri, în adâncimea-ți dulce te scalda cu prisos înoată în credința, înoată-n adevăruri, ca libertății sfinte să-i mai aduci prinos închină-ți frumusețea din chipul tău de zeu și dă-i a inimii-ncântare căci pe pământu’-acesta doar unu-i Dumnezeu, iar tu, ființa, tu, nu ești nemuritoare! SONNET IV Shakespeare Unthrifty loveliness, why dost thou spend Upon thy self
NEPRIHĂNITĂ FRUMUSEȚE-N FLOARE, DE CE A RISIPIRII FIRE EȘTI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362960_a_364289]
-
său pe cătușă, cu puritatea sufletului dalb de copil, iar în bruma de pe pereți, de pe ușă, și-a înfășurat sufletul-înger tiptil. A-ncrustat slove sublime în lanțuri și-a cântat Dorul Iubirilor pe strune ș-adunând țărâna sfântă de pe șanțuri, a închinat-o Neamului în rugăciune. Cu fiecare strop și picături de sânge a pus doinita Doină pe strunele de liră, în lăcașul inimii cu sufletul său plânge, suferințe caste, pe trupul-frânt se-nșiră... Cu degetele zdrobite a ctitorit poeme, în răni
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
până ce vă veți îmbrăca cu putere de sus. Și i-a dus afară până spre Betania și, ridicându-Și mâinile, i-a binecuvântat. Și pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de ei și S-a înălțat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Și erau în toată vremea în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin!... Înălțarea Domnului nostru Iisus Hristos - înălțarea firii omenești la cer Înălțarea Domnului nostru Iisus Hristos cu trupul
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
încât văile și localitățile din jur deja fumegau de focuri răzlețe ici și colo. De la bulgării de lavă azvârliți cu putere în jur, se aprindeau pădurile, lanurile de grâu, chiar și casele din satele de sub munte. Atunci, credincioșii care se închinau, văzând răbufnirea vulcanului, începură să înalțe rugăciuni solemne către Isus Hristos, să-i apere de necaz. Hotărâră să coboare cât mai repede de pe munte, să vadă ce se întâmplă cu locuințele lor și cu cele ale vecinilor. Înaintarea era din ce în ce mai grea
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
dascăli ai vremii. Iubea foarte mult rugăciunea și înfrânarea pornirilor trupești, lua parte la slujbele bisericești al căror ritual l-a deprins de mic. După moartea părinților a împărțit averea la săraci și a făcut un pelerinaj la locurile sfinte, închinându-se Sfântului Mormânt al Domnului și adunând mierea mântuitoare de suflet din învățătura marilor pustnici. A mai vizitat Palestina și Egiptul. A fost întemnițat pentru credința sa în timpul persecuțiilor declanșate de împăratul Dioclețian dar a fost eliberat împreună cu alți mulți
SFÂNTUL IERARH NICOLAE de ION UNTARU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363047_a_364376]
-
în orice caz înmormântarea să fie anunțată cu o zi mai tarziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascaradă. Să nu mi se facă părăstas decât la șase săptămâni. Să-mi care apă cu cofa și să se închine cineva la cimitir în fiecare zi timp de șase săptămâni. Să nu vină la slujba mea religioasă niciun popa afară de preotul și părintele Bejenaru Vasile din suburbia Cărămidarii de Jos, raion Nicular Bălcescu, căruia îi sărut mâinile pr ultima dată
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
și pe dinăuntru. Se auzeau voci din bucătărie, așa că porni cu pas șovăitor în direcția lor. Bătu scurt în ușa semideschisă și făcu câțiva pași în față. Îngheță, cu ochii măriți. Părintele, preoteasa și încă doi oameni stăteau în jurul mesei, închinând cupe cu vin și cinstind din pomana unui porc. Preoteasa sări în picioare, ca și când ar fi văzut o nălucă: - Mătușă Saveta! Femeia se întoarse anevoios pe călcâie și ieși cu sufletul greu. Erau în Postul Mare, era Ajunul Crăciunului! Părintele
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
-l așează pe Alexandru Bolache în compania unor valoroși barzi basarabeni, cum ar fi Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolaie Dabija ș.a., făcându-ne să îi iubim, ireversibil și necondiționat, stihul. Tot ca poeții amintiți mai sus, și buzoianul nostru a închinat versuri memorabile mamei și satului, satului din amintirile sale, fără a deveni idilic, însă și a celui contemporan, cu metehnele și dramele lui (fiii plecați la oraș ori la muncă în străinătate, depopularea, emanciparea cu orice chip...). Despre aceeași emancipare
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
Impact > Scrieri > UN „EROU” AL MINERIADELOR Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1075 din 10 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pe Zugravu, președintele Ligii studenților, nu l-am uitat. Persoana lui m-a fascinat întratât încât i-aș închina întreg romanul. El a murit și s-a născut ca un Făt-Frumos din propriile lui îngemănări. Nu-l mai văzusem de atuncă din Piața Universității când veniseră minerii și l-au înhățat ca pe un borfaș de rând și se
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
când bătea vântul și ploua se ducea la fereastră și se uita pe geam la zbaterea naturii. îi plăceau zvârcolirile naturii, vântul și ploaia, furtunile și grindina, încordările naturii când îndoia vântul vârfurile plopilor din fața lui. Atunci privea și se închina. Atât. Și era mut. Și rar zicea: Plopule, plopule,/ De te-ndoi și te dezdoi,/ Parc-am fi noi amândoi/ În bătaia vântului/ Roși de dorul gândului... Trei luni cică ar fi stat el în spital după care a ieșit
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
În „Cum receptăm poezia”, Ovidiu Papadima oferă un scurt îndrumar de degustare a metaforei, cu referire directă la lirica nichitastănesciană. Personalitatea aceluiași nemuritor Nichita este evocată de Dan Ciachir într-un succint interviu, iar Eugen Barbu și Mircea Micu îi închină sensibile rânduri mărturisind iubirea frățească fără început și fără sfârșit. Cele trei decenii scurse de la trecerea Poetului în lumea umbrelor au fost marcate de redacție prin reproducerea câtorva dintre cele mai îndrăgite poeme ale lui. Eugen Bughelea ne adresează o
PREZENTAREA REVISTEI AGORA LITERARĂ,, DECEMBRIE 2013 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363359_a_364688]
-
Mândruță. Numărul hibernal al „Agorei literare” din 2013 conține numeroase recenzii de carte, invitând cititorii la lectură. Astfel, în „Mirajul tinereții”, Georgeta Popa vorbește despre cartea Rodicăi Jeican, „Îngerașul lui Fănel”. Doctorița Maria-Dorina Pașca vine în fața publicului cu cărțile sale închinate copiilor. Gavril Moisa, anticipând data de 15 ianuarie, semnalează lucrarea „Dulcea mea doamnă, Eminul meu iubit”, un volum conținând corespondența dintre Eminescu și Veronica Micle, ce a văzut lumina tiparului grație nepoatei acesteia din urmă. Antonia Bodea pune sub lupă
PREZENTAREA REVISTEI AGORA LITERARĂ,, DECEMBRIE 2013 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363359_a_364688]
-
ei amândoi în mijlocul artiștilor de la teatru. Din păcate Eminescu n-a ascultat-o și și-a grăbit moartea. Curios că exact în noaptea când a murit el, a avut un vis urât, s-a sculat și Veronica Micle i-ă închinat o poezie, prevestind marea catastrofă:,, Raze de lună-Lui” ,, Ce n-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună! Ai zis tu și eu atuncia, când pe-a dorului aripe, Duși de al iubirii farmec,- privind cerul împreună-
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
Ajută-mă Doamne la teza aceasta că nu m-am pregătit suficient” Ei bine! Copii familiei Bodnariu făceau la școala asemenea sacrilegii în văzul colegilor ceea ce este un exemplu rău chiar dacă în sine, potrivit culturii părintești, este firesc. Musulmanii se închină în direcția Meca, dese ori chiar îngenunchind, spre ași arăta unii altora credința. În lumea civilizat creștina o asemenea expunere publică pare ca rufele puse la uscat. Curate, vezi Doamne, dar tot pișate au fost că doar nu le-ai
CREDE ŞI NU CERCETA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363400_a_364729]
-
în bordei și s-a băgat sub pat și imediat și eu după ea. Când trosnea de te asurzea, plângeam de frică ca un apucat. Nici bunica nu era mai liniștită. Stătea în vârful patului ghemuită într-un colț, se închina și se ruga la Dumnezeu să ne ocolească și să ne ocrotească de acele trăsnete și fulgere. Încerca să mă încurajeze și pe mine dar ți-ai găsit. Eu boceam într-un spațiu sub pat, cățelușa urla la fiecare trăsnet
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]