1,922 matches
-
încolțirea fieșcăria semințe, să căutăm cum le merge și să numărăm semințele încolțite. Dacă, de pildă, din 100 au încolțit 75 sau mai multe, apoi acea sămânță este bună; dacă au încolțit numai 50, apoi este de mijoc și dacă încolțesc numai 25, apoi este ră. În a doua și a tria întâmplare, trebuie câtimea seminței a se spori. Încă mai sus am arătat că pentru cultura crinului este potrivit un pământ alcătuit din lut, năsip și țărnă neagră, însă el
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ceea ce psihologii numesc eroare fundamentală de atribuire: neglijăm impactul situației asupra comportamentelor. În cazul unui interviu, fenomenul este de zece ori mai vizibil. Prin repartizarea rolurilor (cel care intervievează a pregătit întrebări „capcană”), persoana intervievată are toate șansele să fie încolțită, oricât de competentă ar fi într-un anumit domeniu. Dimpotrivă, jurnalistul are toate atuurile, pentru că el este cel care a gândit întrebările. Însă, cum noi avem tendința să raportăm totul la calitatea intrinsecă a unei persoane, avem reflexul de a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
polaritatea: "bărbat alb, bogat și arogant" vs. "femeie neagră, săracă și imigrantă". Hiperbola discriminării face ravagii pe ambele maluri ale Atlanticului; cine încearcă să ridice măcar semne de întrebare și să relativizeze vinovăția lui DSK în State, se vede imediat încolțit de o puzderie de asociații și organizații de apărare a obidiților. În schimb, în Franța, nu mai lipsea mult și DSK avea să devină un erou național, un model de virtute, sacrificat pe altarul ignoranței și primitivismului american... Oricum am
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
refractar, încăpățînat, ezitant al procesului de decodare, desigur, ci este un participant activ la deznodămînt, la tentativa de reducere la un adevăr monologic al unui vertij polifonic. Cioran joacă adesea cartea scrimerului care multiplică piruete și paradoxuri pentru a-l încolți pe cititor în impasul interpretativ: "E o adevărată nenorocire pentru un autor să fie înțeles" (EA), precizează el în mai multe rînduri. Maxime Roussy merge încă și mai departe, împingînd interactivitatea într-o extremă neatinsă încă, obligîndu-l practic pe cititor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dintr-o lumină mătăsoasă Ca și cum te-ar dezmierda ochii mulțimii prezente la dezastru Ca și cum m-ai apăra cu palme-solzi Ca și cum muntele ce-l urc îl duc pe umeri Ca și cum aș dormi într-un pat de struguri Ca și cum aș fi uscatul încolțit de ape Ca și cum urmele pașilor din "Dansul" lui Matisse ar fi anulate de vînt Ca și cum aș fi cuiul forțat să intre în ceață Ca și cum aș fi smulsă din mormînt Păsări Ele trăiau liber - trei găini și un cocoș - fără frică
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
morii era spuneau creștinii înfiorați întărit cu oasele acelora pe care îi ispitiseră comorile satanei", altele dinamizate de sugestii vizual-auditive: Se spunea însă că, atunci când Călifar ridica stăvilarul și slobozea pe scoc cimpoiul apei, apa fluiera cum fluieră un șarpe încolțit de flăcări; iar, de sub făcău, se scurgea în spumegai de sânge". Acum, este introdusă în scenă viitoarea victimă a necromantului: Stoicea, "[s]tejar în port, oțel în braț, isteț cât vrei; însă copil din flori". Neavând avere, flăcăul nu se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
-l în lovituri de pumni afară în văzul muncitorilor. Populația discută cu indignare despre acest lucru”. „Sindicatele agricole” creau pe atunci mari probleme sătenilor fără pământ sau cu pământ puțin, care voiau să muncească pentru un ban, dar care erau încolțiți din toate părțile pentru a se înscrie în ele pentru a plăti cuvenita cotizație dar și impozit pe câștig, cu care țăranul român nu era obișnuit. Așa a apărut, probabil, munca „la negru”. De exemplu: „...în comuna Valea Rea-Vaslui, sunt
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o acordase <<partidul>>. Nici măcar un sac de porumb sau grâu nu se putea măcina fără semnătura președintelui și ștampila sfatului popular, adică tot prin mâna acestor bestii erau nevoiți să treacă oamenii”. f. „În așa atmosferă de teroare, le-a încolțit în minte ideea înființării colhozului” Cu aceeași fervoare, Emanoil Busuioc își continuă tristele-i amintiri din acei ani ticăloși în care câțiva indivizi la fel de ticăloșiți, manevrau mase întregi de oameni, după cum le tuna celor de la „eșaloanele superioare ale partidului”, dar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu câștiga, în afara „statului” care lua de la gurile oamenilor ultima boabă de porumb, grâu, secară, orz etc. Iată ce a scris dl. doctor, referitor la problema colectivizării satului Ferești, ca martor ocular al acelor vremuri: „În așa atmosferă, le-a încolțit în minte și înființarea colhozului sau, mai pe românește spus, a gospodăriei agricole colective care, după spusele lor, ar fi trebuit să fie <<cea mai înaintată formă de organizare a agriculturii>>, ocazie cu care s-a lansat o campanie furibundă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
corespunzătoare pentru culturile anului viitor și în consecință lanuri de porumb mai reușite. O caracteristică generală comună a plantelor din majoritatea lanurilor de porumb, îndeosebi din nordul țării, era precocitatea și după informațiile primite de la țărani, sămânța din aceste plante, încolțea la temperaturi mai joase decât cele recomandate de +10°C, de unde concluzia că erau rezistente la temperaturi mai scăzute. De asemenea, tot ca o caracteristică comună era consistența tare a boabelor, făcând parte din convarietatea indurata. Acest tablou general al
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
a și întâmplat de fapt. Încă de la început, totuși, abordarea lui Heidegger în privința lui Nietzsche s-a orientat în mod esențial spre confruntarea filozofică, în raport cu care efortul filologic trebuia să aibă rolul de suport. Interesul lui Heidegger pentru Nietzsche a încolțit către jumătatea anilor '30, într-o perioadă în care se aprinsese o dezbatere semnificativă pro et contra Nietzsche. După monografiile lui Ernst Bertram (Nietzsche. Versuch einer Mythologie, Bondi, Berlin 1918), care stiliza personalitatea lui Nietzsche potrivit idealului estetic al Cercului
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lui Bogdan, ale preotului, ale unui tânăr), călcându-și în picioare demnitatea. De aceea merită a reflecta asupra titlului. O metaforă revelatorie. OroloJiul (primit în dar de Magda) va măsura clipele de zbucium nebun după o himeră. O himeră care încolțește în sufletul unei femei cultivate, dar care își lasă sufletul să plutească pe nisipul disperării, conturând un nisipos traiect erotic, la limita răbdării, „pe culmile disperării”, înclinând spre surpate și prăpăstioase maluri ale ilogicului. „Sufletul ei își cerea dreptul la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dar ea se amăgește clădind pentru sine, inconștient sau nu, „un castel de nisip”, o nisipire în mrejele unei iubiri iluzorii. Se agață, cu disperare, de un singur gest, de o simplă curtoazie din partea unui bărbat, și-n mintea ei încolțesc și înfloresc vise deșarte: „Ar fi vrut să poate sparge clepsidra universului..., să prelungească acea clipăși Vă o transforme în eternitate”. Magda se aruncă-n brațele hazardului și se pierde pe sine. Se dezechilibrează, uită de orgoliul, demnitatea și mândria
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
singure celule într-un organism complex. De altfel existența acestui corp energetic a și fo st dovedită științific. S-a reușit prin procedee speciale să se fotografieze aura energetică a unei plante, aură pe care ori ce sămânță bună de încolțit o conține în ea. Cei care au redescoperit acest fenomen sunt considerați soții Kirlian, sub numele cărora fenomenul este și în prezent cunoscut. Dar aceste cercetări sunt în general ținute secrete, motiv pentru care marele public nu ia cunoștință cu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
ulterior a fost canonizat și ridicat la cinste, așa încât astăzi se numește Sfântul Francisc - a venit la armata din Damietta și a făcut mult bine, rămânând până când orașul a fost cucerit. El a sesizat răul și păcatul care începeau să încolțească între oamenii din tabără, iar aceasta l-a întristat atât de mult, încât a părăsit locul și s-a oprit pentru un timp în Siria; apoi s-a întors în țara sa. 3. Alte mărturii A) Boncompagno din Signa Boncompagno
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu fața tot la mine, apoi scurt, s-a întors și a sărit gardul din plasă de sârmă. Iar de acolo, din curtea lui, m-a întrebat din ochi dacă totul e-n regulă. Eu, așa cum fac deobicei când sunt încolțit, i-am zâmbit amical și l-am salutat aproape militărește, spunându-i: “E-n regulă, amice!” “De data acesta - mi-am zis - este cel mai adevărat lucru din lume”. Apoi i-am întors spatele și mi-am văzut de țigara
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu vorbe de duh așteptările. Stăăă... și așteaptă. Pică pară mălăiață! Tăcu grăbit, privindu-l bănuitor pe fratele său mai mare. Se ridicară deodată și stolnicul începu să-i spună repede ceva pe grecește, dar spătarul nu-l auzea. Îi încolțise un gând: „Oare cine așteaptă, Brâncoveanu sau neica Dinu?” Se uită la fratele lui și amărăciunea îi pecetlui figura. Neica Dinu are pentru cine aștepta, îl are pe fiu său lofogătul Ștefan, care i-a și făcut un nepot. Brâncoveanu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Liniștea devenise densă și în nemișcarea clipei arcul sprâncenelor domnului se ridica în sus holbându-i globul ocular. Boierii, unii dintre ei îl priveau consternați, alții neputând să suporte spectacolul lăsară ochii în jos. Marele spătar Mihai simți cum îi încolțește o părere de rău față de domn..., față de sine. I se păru că nu îl urâse într-atât pe Constandinul Stancăi încât la cei șaptezeci și doi de ani ai săi să-i fie justificată participarea la o asemenea scenă în Săptămâna Patimilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în viața lui când spătarului îi păru bine că fiu-său, Mihai comisul, nu este om de domnie, ba chiar mai mult, se bucura și pentru sine, își făcu cruce cu limba în cerul gurii, recunoscând că cei trei erau încolțiți fără nici o ieșire care să le facă cinste - fiecare dintre ei se bucurase de aprecierea și dragostea Brâncovenilor, își petrecuseră viața în preajma lor, iar acum... — Tată socrule, spuneai că soarta lor este pecetluită la Ediculé, se auzi ca venind de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noile tehnici (...) dependente de calculatoare sunt hotărâtoare pentru dezvoltarea industrială și militară."136 Implicații ale informatizării în societățile actuale Autorii pe care i-am citat anterior ne avertizează asupra excesului informațional din societățile noastre. Ideea nu este tocmai nouă, ea încolțind probabil în mințile criticilor media o dată cu începuturile comunicării de masă. În schimb, este noua și lăudabila intenția de a contraargumenta lucid față de exaltarea pe care o induce ideea unei intensificări paroxistice a schimburilor informaționale din cadrul societăților contemporane. Iar cei care
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
paricid? Căci Feodor Pavlovici Karamazov era tatăl său, conceput cu o neroadă a orașului, într-o grădină, după o seară de beție. De ce înnebunea Ivan? Că sugerase "ideea" uciderii tatălui? Dar de ce să-l ucidă? Nebunia îl făcuse să-i încolțească gândul, sau gândul, după înfăptuirea lui, îi stârnise nebunia? Poemul lui cu Marele inchizitor, ca și conversațiile lui cu diavolul erau tulburătoare, ceva asemănător nu mai citisem, totuși mi-ar fi plăcut ca Ivan să fie sănătos și să nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
gustă o cireașă. Paznicul nu era la post și, profitând de acest fapt, pătrunse În livadă să culeagă ea câteva, de poftă. Dar nu apucă să culeagă decât o singură cireașă pe care o băgă În gură, și se văzu Încolțită de un câine mare și negru. Rămase Împietrită, cu cireașa Între dinți și, numadecât Începu să-i tremure picioarele de frică. Noroc cu paznicul care se ivi la fața locului și potoli câinele. - Ce faceți doamnă aici, știți că nu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
așa cum îți place ție, ci pentru că știi să-mi păstrezi așternutul cald... Prin prisma ochilor mei Te privesc prin prisma ochilor mei, pătrunzând în sufletul tău ca un laser. Semințele de iubire sădite de mine, nu demult, au început să încolțească, deși locul acela era sufocat de buruieni... Ai început încet, încet, să le stârpești. Numai una a rămas, înfigându-și ostentativ, rădăcina. Dar, nehrănind-o, în timp s-a uscat iar umbra ei este acum, firavă... Dacă ți-as împrumuta
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
revelionul. oare, a câta oară?! M-am resemnat cu Mozart: concerte la vioară! A doua zi, avui chef, să cos la gherghef! Firul de iarbă, vântul și păpădia (fabulă) A fost odată un fir de iarbă ce, în fiecare primăvară, încolțea. Soarele, din ochi voia săl soarbă, Când, firul de iarbă, ca un Făt-Frumos, creștea. Gâzele și fluturii se odihneau pe firul mlădios și-ademenitor; și, vai, din când în când mai chicoteau, făcându-l din ce în ce, cuceritor. Dar
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
în care i se scufunda toată viața. Își rezemă capul pe palme, privind liniile, punctele, unghiurile însemnate pe hartă. I se păreau niște semne cabalistice și se mira cum le-a putut înțelege până azi. Și, în același timp, îi încolți în minte o întrebare, ca un cîrlig: ce caută el aici? Pe urmă, împrejurul întrebării se adunară răspunsuri, lămuriri, alte întrebări și alte răspunsuri, care însă, cu cât se înmulțeau, cu atât îl nemulțumeau mai rău, fiindcă toate împreună nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]