1,683 matches
-
într-o parte, surprinzând pentru o fracțiune de secundă privirea lui Scout. Iat-o din nou, acea goliciune, acea plajă pustie. Și încă ceva; o altă emoție pe care n-o înțelegeam bine; ceva secret, ascuns în furia care-i încorda mușchii feței. Clipi și o reprimă, strângând încet mâna pe spatele pantalonilor mei și șoptind mai târziu, toate astea fără a-și abate atenția de la doctor. Bătrânul era pe cale să răbufnească la rândul lui, un baraj verbal schimonositor de sub masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mine. Asta e camera Primului Eric Sanderson. Un impuls de panică și un alt soi de instinct își făcură apariția - Fidorous spusese că întregul edificiu era blindat împotriva rechinilor, dar totuși - expresia lui Mark Richardson se așternu peste a mea, încordând mușchii, schimbându-mi fața. — Bine, mi-am spus. Am tras aer în piept să mă calmez, i-am dat drumul încet. Haide, nu poate să intre aici. Există sisteme de apărare. Dar ceva din scrisorile Primului Eric se ivi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ale paginilor. Clio. Ghidul lui Clio. Adevăratul scris de mână al lui Clio Aames chiar în fața mea. Cuvintele și urmele de pix se întrepătrunseră și se rostogoliră laolaltă pentru o secundă. Ceva lovi pagina cu un pleoscăit zgomotos. M-am încordat, gândindu-mă din nou la Nimeni și la capcanele din cartea lui, la luxofagi, franciscani și ludovicieni. Apoi am băgat de seamă că fața, obrajii mei erau uzi. Am coborât din nou ochii la constelațiile de notițe ale lui Clio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
trage, trage cușca, și eu strigând nu-l văd ca lumea. Butoaiele agitându-se prin spumă și vinciul scârțâind și apa și spuma și umbra, o coadă uriașă ieșind din apă. Fidorous, strigând ceva indescifrabil în zgomotul acela și vinciul încordându-se și eu strigând ceva și butoaiele și coada și apa agitată. Orpheus aplecându-se spre apa nestatornică și metalul și eu ținând sulița și strigând. Fidorous spunând s-a încâlcit și s-a încâlcit în cablu și butoaiele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
execuției tehnice, comparativ cu desenele copiilor cu dizabilități psihice care ar trece cu ușurință drept artiști autentici dacă s-ar lua în considerație faptul că “reacțiile artistice” ale acelor copii sunt emanații sincere și întâmplătoare pe când așa-zișii artiști își încordează în sforțări infernale toți “mușchii” creierului pentru a da naștere unor opere fade și de insignifiantă valoare și care sunt prosusul unor “căutări și frământări lăuntrice mistuitoare”. Caricaturizarea artei, ne avertizează Călinescu, este de asemenea o formă de kitsch: un
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Încaseze un cec? — Da, cred că da, zise el, simțind deodată că nu-i poate mărturisi că nu are nici un prieten. — Perfect... Atunci... rămîi ascuns mai departe, rosti ea, cu o voce atît de stinsă, Încît Rowe trebui să-și Încordeze auzul. — Bine, voi rămîne ascuns. Domnișoara Hilfe agățase receptorul În furcă. Rowe făcu la fel și se Întoarse În Holborn. În fața lui pășea un bibliofil, cu buzunarele burdușite cu cărțile cumpărate În sala de licitație. „N-ai vreun prieten?“ Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cât un balon cu aer cald. Pe chelie avea tatuate În spirală cuvintele Don’t fuck with my unconscious mind! Pe burtă, un marinar și o doamnă din Înalta societate dansau lipiți unul de celălalt, dar când The Sig Își Încorda Într-un anumit fel abdominalii, cei doi treceau la treburi mai serioase. În Purgatoriu devenise vegan, pentru a-și prelungi viața de după moarte, iar pe la colțuri se șoptea că era dependent de ceaiul de tei, pe care-l bea În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
claxon stins, un oftat din eșapament. Străduța pe care am ieșit era aproape pustie. Limuzina pe care o văzuserăm Înainte, de la etaj, fâșâia din pneuri pe pietriș. Simțindu-ne, s-a oprit și parcă, sub capota ei prelungă, s-a Încordat. — Ai grijă! am spus, Încercând s-o trag pe Anna Înapoi, dar ea făcuse deja un pas spre mașină, vorbindu-i blând, ca unui cățel. A trecut o secundă În care a părut că limuzina va țâșni Înainte, apoi portiera
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
copoiule, a rânjit Stepa. În cazul tirului, e chiar un avantaj să fii ciclop. Ți-ai spus rugăciunea? De ceva timp, am devenit ateu. Stepașa, știi totuși care e marea problemă când ai un singur ochi? — Care? a Întrebat dobitocul, Încordându-și degetul pe trăgaci. Vederea periferică proastă, am zis, ațintindu-mi privirea undeva În jumătatea de cameră pe care el, cu un sistem video mono neperformant, nu avea cum s-o acopere. Nătărăul a tresărit, sucindu-și fără să vrea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
păreau surprinși de soare în ascunziș; trupul ei îngenunchiat în iarbă lucea ca marmora iar linia pură a tricepșilor umflați urca spre pîntecul subțire și sînii viguroși de pădureancă. Gîngurind, copilul se lipise de ei cu capul dat pe spate; încordați, umerii femeii scînteiau în lumină; de pretutindeni, din frunze și din apă, izvora parcă o vrajă. Cu încîntare, nimfa născocea copilului porecle: Ni-cu Voi-ni cu, ru-pe bu-ri-cu!... Am țipat ca un nerod; rușinată, fata se acoperi și-și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de‑alea cu pac‑pac. O să‑și ia un aer aspru și rezervat, dar o să dea dovadă și de suficientă delicatețe, ca să nu‑l sperie. Se uită la mușchii tari care i se ghicesc lui Hans pe sub pulover. Mușchii se încordează. Prea mulți mușchi nu există în habitatul natural al Annei, aceștia se dezvoltă în altă parte. Îi place ideea că Hans, odată dezbrăcat, va fi doar trup și nimic altceva. E un sentiment nou, nu‑i ca altă dată, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ci să se străduiască și în viața personală, ca să îmbunătățească relația dintre ei doi. Ca un arc, corpul ei intră cu viteză în lichidul rece, verzui - care se numește și elementul lichid - și iese apoi la fel de repede. Când ceva se încordează, se spune că se încordează ca un arc, dar Sophie își încordează corpul așa cum nici un arc nu‑i în stare s‑o facă, ci numai ea, Sophie. Un ac de siguranță deschis, sclipitor, înfipt într‑o piele de plastic. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în viața personală, ca să îmbunătățească relația dintre ei doi. Ca un arc, corpul ei intră cu viteză în lichidul rece, verzui - care se numește și elementul lichid - și iese apoi la fel de repede. Când ceva se încordează, se spune că se încordează ca un arc, dar Sophie își încordează corpul așa cum nici un arc nu‑i în stare s‑o facă, ci numai ea, Sophie. Un ac de siguranță deschis, sclipitor, înfipt într‑o piele de plastic. Fără să lase în urmă vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ei doi. Ca un arc, corpul ei intră cu viteză în lichidul rece, verzui - care se numește și elementul lichid - și iese apoi la fel de repede. Când ceva se încordează, se spune că se încordează ca un arc, dar Sophie își încordează corpul așa cum nici un arc nu‑i în stare s‑o facă, ci numai ea, Sophie. Un ac de siguranță deschis, sclipitor, înfipt într‑o piele de plastic. Fără să lase în urmă vreo înțepătură. Sophie lasă urme doar în inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pielea foarte albă - va dirija totul de la cafenea, repezindu‑se întruna la telefon, cu emoție, dar și cu siguranța unei profesioniste. Va spune că are întâlnire cu Sophie la ceai. Supunerea șade înăuntrul Sophiei ca un arc spiralat care se încordează și se destinde fără durere. Ca un animal frumos și sprinten pe care‑l îndemni cu pintenii fără să‑i faci vreun rău sau să‑l distrugi. Hans o să rămână la Viena și o să meargă mai des cu bicicleta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o lampă de birou din oțel cromat, probabil fiindcă electricitatea e specialitatea lui și poate se găsește vreun aparat electric de reparat pe aici, ca să câștige și el teren cu ocazia asta. Prevăzător, scoate un biceps la înaintare și‑l încordează pentru ca Sophie să vadă și să recunoască forța brută care sălășluiește în mușchi. Hans e animalic și vrea să trezească și în Sophie animalul care, cu siguranță, se găsește înăuntrul ei. Abia au intrat în cameră, că Rainer și‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ochii ei caută mușchiul de sub acoperământul sărăcăcios al unei cămăși sport ieftine - o cămașă cu o croială ostentativ sportivă, cu multe buzunărele peste tot care o fac așa de țipătoare și imposibilă - îl caută și‑l găsesc. Ce s‑a încordat ieri în Sophie, se încordează azi din nou, dar altfel decât un mușchi, pentru că e mai degrabă o idee și se află în cap. De data asta, intelectualul a pierdut partida, deși a fost ideea lui; cu toate astea, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
acoperământul sărăcăcios al unei cămăși sport ieftine - o cămașă cu o croială ostentativ sportivă, cu multe buzunărele peste tot care o fac așa de țipătoare și imposibilă - îl caută și‑l găsesc. Ce s‑a încordat ieri în Sophie, se încordează azi din nou, dar altfel decât un mușchi, pentru că e mai degrabă o idee și se află în cap. De data asta, intelectualul a pierdut partida, deși a fost ideea lui; cu toate astea, el n‑are o mână care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
adunate cu grijă, știute pe de rost și oferite apoi împrumut tinerei ascultătoare. Ajungea însă, de fiecare dată, în cele din urmă, și la considerații asupra tablourilor și artei sale. Abia atunci, reproducând opinii cuminți și consacrate, glasul ei se încorda, dobândea energie și ritm. Vorbea despre panourile pregătite de Piero pentru carnavaluri și mascarade. Răscolea, dintr-odată, teancul de albume stivuite pe dușumeaua roșie, prăfuită. Găsea reproducerile, o soma pe studentă să întrerupă lucrul. Pregătea cafeaua pe un reșou vechi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a fost, înainte de a-i vorbi, bătut, speriat, umilit. Mi-e pur și simplu silă. Și frică, e drept. De mine. De ei ! De ceea ce mi s-ar putea, cândva, întâmpla și mie. Femeia deveni atentă, el sesizase. Deținuta se încorda. Simțea deja că la intervale relativ scurte trebuia să se aștepte la această expresie de neajutorare pe chipul lui, precedată sau însoțită, cum se întâmplase acum, de simulacrul confesiunii. „Știți, nu suport pitorescul“, începuse el întâlnirea. Chipul și glasul slujiseră
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bineînțeles, mult mai inventiv decât namilele despre care pomenise cu atâta scârbă ! De câteva ori, dincolo de apatia și timiditatea lui, reale sau trucate, lucise prelung o clipă de poftă și ură și plăcere. Ridică umerii, capul, coborî mâinile pe fotoliu. Încordă auzul. O respirație slabă și egală, de iepure adormit. Adormise, deci, și el. Caraghioasă complicitate devenea această întâlnire ! — Nu, nu dorm. Te-am lăsat să te odihnești puțin. Ești obosită, înțeleg, șopti el. Chiar în acea clipă săriseră deja, amândoi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cuvintele de la dânsul, cine știe, le-aș fi spus chiar eu.“ În spatele ei încetase orice mișcare. Adormise, cumva, pe masă ? Sau o urmărea, cu ochiul mort și fără să respire ? Nu se mai auzea nici cel mai slab zgomot. Își încordă auzul, nu prindea nimic. Trecuse timp. Deschisese fereastra, se odihnise, privise cerul orașului pustiu. Uitase de cel cu care împărțise noaptea. În definitiv, nu-i ordonase decât să deschidă fereastra. Se întoarse, încet, cu fața spre dânsul. Să-i stea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Formulare aparent întâmplătoare, diagnostic însă nu cu totul nepotrivit. Nu cu totul, nu cu totul și somnorosul sare în picioare, gol, în mijlocul patului. Gata să se lovească de tavan, s-ar fi trezit de-a binelea ! Clătinându-se, amețit, somnambulic. Încordează mușchii, pleoapele, genunchii, strânge pumnii jilavi. Discret ciocănit. Pauză. Călăul ezită ? Bătaia în ușă se repetă. Destinul insistă, iată, insistă. Vreo parteneră veche care n-a mai suportat plictisul duminical, dispusă brusc la joc și concesii ? O fi inventat strategii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
familiuțe, cvartete, cupluri, și vecinul A.P. proaspăt ras în cap, dublu triplu multiplu salt individual, personal, și țop ! la punct fix, stupefacția suporterilor. Nu în fiecare zi reușește căldura să spulbere puterile și concentrarea combatanților. Sunt ore când fibra se încordează : minte utilă în trup utilizat și cresc, una peste alta, schițele, profilurile, detaliile, ansamblurile, subansamblurile, traseele, cearceafurile de calc, notele, dosarele, mapele, agitația, fumul, țigările, scâncetele, tranzistoarele, cafelele, scâncetele, telefoanele, așa se naște Marele Monstru, prin conlucrare, inteligență și profesionalitate
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
am grăbit spre mal. Numai că atunci am simțit din nou mirosul acelui om. Nu mai era Înfricoșat. Mă urmărea, bun Înțeles. Cred că se trântise pe pământ și nu mă slăbea din ochi. Nu mai era Înfricoșat, dar era Încordat ca o capră care tocmai se pregătește să sară din stâncă În stâncă, pe deasupra celui mai adânc hău. Hău. Da. Cuvântul acela precum vuietul surd de la Început de tot. Am coborât pe mal și m-am apropiat de un copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]