1,513 matches
-
bisericească vor întâmpina problema obedienței față de cei doi papi. Adepții papalității de la Avignon erau Franța, până în 1398, Napoli, Scoția, Castillia , Aragon, Savoia și Cipru. Adepții papalității de la Roma erau Anglia, statele italiene din nord și centrul peninsulei, Imperiul Romano-German (tradițional, încoronarea împăratului trebuia să aibă loc la Roma), țările nordice și central-estice, și Portugalia. Schismă este prelungită, ceea ce a generat o criză de legitimate gravă și tentative de reforma. În Anglia, John Wyclif a negat rolul împărtășaniei și al bisericii prin
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
lui Carol al IV-lea de Luxemburg, a convocat conciliul de la Konstanz. Era regele Ungariei din 1386 și fratele împăratului german, ce avea să fie detronat de un bavarez. În 1410, este propus că rege german, dar a apărut problema încoronării. A discutat cu regii europeni și au căzut de acord că trebuia organizat un conciliu cu reprezentanții regilor care să-i controleze pe episcopi-procuratori pentru a putea cădea de acord. Conciliul s-a întrunit în 1414, în orașul Konstanz, unde
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
erau aproape identice cu planurile de cucerire efectuale de Japonia imperială în prima jumătate a secolului XX. Viceamiralul Marinei Regale Britanice, George Alexander Ballard (1862-1948) a complimentat victoria amiralului Yi din bătălia de la Hansando: ",Aceasta a fost o urmare a încoronării marelui amiral coreean. În timpul scurt de doar șase săptămâni (de fapt aproximativ nouă săptămâni; între 7 mai 1592 și 7 iulie 1592), el a obținut o serie de victorii de neegalat în istoria războiului maritim. A distrus flotele inamicului, i-
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
distruge moștenirea Revoluției personificată de figura împăratului francez care pune în primejdie puterea lor absolută. Se adaugă teama Angliei de concurența comercială și colonială a Franței. Acești factori au aruncat Europa în 15 ani de necontenite bătălii celebre. Napoleon la încoronare Armata lui Napoleon a obținut victorii strălucite în urma cărora autoritatea împăratului a ajuns până la granițele Rusiei. Francezii dispuneau de o forță redutabilă, nemaivăzută până atunci. Revoluția crease o armată de ostași-cetățeni înflăcărați de idealurile ”liberte egalite fraternite”. Napoleon știa cum
Napoleon, Imperiul napoleonian și Europa contemporană - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102295_a_103587]
-
țara lor a plecat, totuși, cu două premii, nu s-a sfiit să amintească amănuntul că nu este prima oară când la Veneția sunt multe filme bune, dar palmaresuri dezamăgitoare. Atenție la jurii, scria le Monde. Așadar, nici vorbă de încoronarea Francofoniei lui Sokurov. Spre surpriza generală, să nu zic stupoare, Leul de aur a revenit unui cineast venezuelan, Lorenzo Vigas, debutant în lung metraj cu Desde Alla (De departe, în traducere), reprezentant al unei țări pentru prima oară prezente în
Venetia 2015. Un palmares al surprizelor. Leii au luat drumul Americii Latine by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101829_a_103121]
-
acesta a fost invitat să depună jurământul. Când a semnat aghiotanul, Mihai încă dormea, iar când a pus mâna pe receptor i s-a comunicat: „Majestatea Voastră este chemată la orele zece în Sala Tronului, pentru a depune jurământul de încoronare". Spre după amiază, Mihai a depus jurământul prin care devenea din nou rege al României. După difuzarea Proclamației fostul monarh împreună cu Elena Lupescu și Ernest Urdăreanu și-au făcut în grabă bagajele. La un moment dat a apărut și Mihai
Abdicarea lui Carol al II-lea. Istoria trenului care l-a scos din țară și a tentativei de asasinat by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102829_a_104121]
-
Ferdinand emitea Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie. În cursul anului 1919, regele Ferdinand și regina Maria au întreprins un lung turneu prin Transilvania. La 15 octombrie 1922 la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria. Însemnele Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei au fost adăugate coroanei regale de oțel a regelui Carol I, ce amintea de Plevna, fapt ce a simbolizat actul unirii tuturor provinciilor istorice românești sub sceptrul aceluiași
1 Decembrie. 98 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102689_a_103981]
-
Ferdinand I și a reginei Maria. Însemnele Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei au fost adăugate coroanei regale de oțel a regelui Carol I, ce amintea de Plevna, fapt ce a simbolizat actul unirii tuturor provinciilor istorice românești sub sceptrul aceluiași monarh. Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922; în spate, Carol principele moștenitor și Elena principesa moștenitoare. Cu acest prilej, regele Ferdinand s-a adresat tuturor românilor cu o proclamație: ''mă închin cu evlavie celor cari, în
1 Decembrie. 98 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102689_a_103981]
-
coroana din stemă, altfel spus, una din căile de comunicare cu divinitatea. Nu poți vorbi despre democrație și libertate dacă nu-ți prețuiești valorile trecutului. Regele Carol I a adus România printre cele mai prospere și civilizate națiuni ale Europei. Încoronarea acvilei de aur evocă întreaga noastră istorie, trezește sentimentul național, mândria națională. Simbolismul coroanei îi conferă o semnificație eminentă: ea include nu numai valorile capului, culme a trupului omenesc, ci și valorile a ceea ce se află mai presus de cap
Stema României cu Acvila de aur încoronată reprezintă independența, suveranitatea și legătura țării cu Dumnezeu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103594_a_104886]
-
titlul de împărat. Constituirea unui al doilea imperiu al Europei ( după cel din răsărit) a fost favorizat și de un context extern extrem de favorabil. Puterea lui Carol cel Mare crescuse considerabil, iar Bizanțul și-a pierdut din prestigiul creștinătății odată cu încoronarea împărătesei Irina, care l-a destituit pe fiul său, poruncind sa i se scoată ochii și și-a luat titlul de basileus, un titlu neobișnuit pentru o femeie. Cum constituirea unui imperiu creștin nu se putea realiza fără încuviințarea papei
Carol cel Mare: asasin, creștin, învingător - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102096_a_103388]
-
la Roma pentru a-i demonstra papei nevinovăția. La 23 decembrie 800 s-a convocat o adunare, iar peste 2 zile papa a fost repus în fruncție. În aceeași zi, Carol cel Mare a fost declarat împărat. Potrivit izvoarelor, această încoronare l-ar fi surprins pe Carol, chiar Eginhard afirmă că lui Carol nu i-a fost pe plac încoronarea„spunea că n-ar fi intrat în biserică în acea zi, deși era zi de mare sărbătoare, dacă ar fi putut
Carol cel Mare: asasin, creștin, învingător - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102096_a_103388]
-
2 zile papa a fost repus în fruncție. În aceeași zi, Carol cel Mare a fost declarat împărat. Potrivit izvoarelor, această încoronare l-ar fi surprins pe Carol, chiar Eginhard afirmă că lui Carol nu i-a fost pe plac încoronarea„spunea că n-ar fi intrat în biserică în acea zi, deși era zi de mare sărbătoare, dacă ar fi putut cunoaște dinainte intențiile pontificului". Însă, personal, sunt de părere că întreaga ceremonie a fost stabilită de timpuriu, încă din
Carol cel Mare: asasin, creștin, învingător - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102096_a_103388]
-
dinainte intențiile pontificului". Însă, personal, sunt de părere că întreaga ceremonie a fost stabilită de timpuriu, încă din timpul venirii papei Leon al III-lea la curtea regelui franc, iar Carol cel Mare și-a dorit acordarea titlului de împărat. Încoronarea lui Carol cel Mare - Părinte al Europei Apusene Încoronarea lui Carol a provocat reacția împăratului din Bizanț, care se considera adevăratul moștenitor al Romei. Cronica de la Saint-Denis amintește de negocierile purtate cu împăratul Constantinopolului, Nikephoros, de refuzul acestuia și în
Carol cel Mare: asasin, creștin, învingător - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102096_a_103388]
-
întreaga ceremonie a fost stabilită de timpuriu, încă din timpul venirii papei Leon al III-lea la curtea regelui franc, iar Carol cel Mare și-a dorit acordarea titlului de împărat. Încoronarea lui Carol cel Mare - Părinte al Europei Apusene Încoronarea lui Carol a provocat reacția împăratului din Bizanț, care se considera adevăratul moștenitor al Romei. Cronica de la Saint-Denis amintește de negocierile purtate cu împăratul Constantinopolului, Nikephoros, de refuzul acestuia și în final de acceptul noului împărat din Imperiul Bizantin, Mihail
Carol cel Mare: asasin, creștin, învingător - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102096_a_103388]
-
acesta a fost invitat să depună jurământul. Când a semnat aghiotanul, Mihai încă dormea, iar când a pus mâna pe receptor i s-a comunicat: „Majestatea Voastră este chemată la orele zece în Sala Tronului, pentru a depune jurământul de încoronare”. Spre după amiază, Mihai a depus jurământul prin care devenea din nou rege al României. Elena Lupescu După difuzarea Proclamației fostul monarh împreună cu Elena Lupescu și Ernest Urdăreanu și-au făcut în grabă bagajele. La un moment dat a apărut
Cum a plecat din țară Carol al II-lea. Tentativa de asasinat asupra sa - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102240_a_103532]
-
Sfântului Imperiu Roman, Sfânta Lance, crucea imperială și sabia imperială. Vreme de secole acestea s-au găsit în Spitalul Spiritului Sfânt din Nürnberg, iar astăzi se găsesc în camera tezaurului imperial din Palatul Hofburg, la Viena. "" sunt singurul tezaur de încoronare din Evul Mediu care s-a păstrat aproape intact.
Însemnele imperiale () [Corola-website/Science/337568_a_338897]
-
anului 1832 existau „nemulțumiri ce mocneau puternic mai ales în rândul republicanilor, care simțeau că și-au vărsat sângele pe baricade în 1830 doar pentru ca revoluția lor să fie „furată” de către un grup de oportuniști care a reușit să obțină încoronarea lui Ludovic-Filip ca rege”. Pe de altă parte, bonapartiștii deplângeau pierderea imperiului lui Napoleon, iar legitimiștii susțineau dinastia Bourbonilor ce fusese detronată și încercau să-l aducă pe tron pe cel pe care-l considerau adevăratul rege, contele Henri de
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]
-
a fi una dintre cele mai importante fortificații medievale din Europa. El simboliza puterea și importanța Sfântului Imperiu Roman, precum și rolul important pe care-l avea orașul imperial Nürnberg. În Evul Mediu, regii germani (respectiv împărații Sfântului Imperiu Roman după încoronarea lor de către papă) nu aveau o capitală și călătoreau de la un castel (Kaiserpfalz sau castel imperial) la altul. Astfel, castelul de la Nürnberg a devenit o reședință imperială importantă, iar în secolele următoare toți regii și împărații germani au locuit pentru
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
să participe la Sfânta Liturghie în aceeași catedrală. După căsătoria cu Elisabeta de Wied, în 1869, întorcându-se în țară, primul drum cu soția sa l-a făcut, de asemenea, tot la Mitropolie. Iar în 1881, cu prilejul festivităților de încoronare a Regelui, deși unii politicieni au dorit ca acestea să aibă loc „la Șosea”, Carol însuși a hotărât ca festivitățile să se desfășoare în două etape, cea dintâi la Catedrala Mitropolitană, pentru sfințirea coroanei și slujba prorpiu-zisă de Te-Deum, apoi
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
ca acestea să aibă loc „la Șosea”, Carol însuși a hotărât ca festivitățile să se desfășoare în două etape, cea dintâi la Catedrala Mitropolitană, pentru sfințirea coroanei și slujba prorpiu-zisă de Te-Deum, apoi în „Sala Tronului” prin actul efectiv al încoronării, în prezența oficialităților statului, ierarhiei Bisericii Ortodoxe și a reprezentanților corpului diplomatic. Însemnările personale ale Regelui din Jurnalul său personal, mărturisesc dorința sa de apropiere sinceră de sufletul, de credința și de valorile profunde ale poporului român, vorbesc despre relațiile
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
în Cetatea Pragăi. Complexul regal a fost abandonat după 1485. Până astăzi s-a mai păstrat din Palatul Regal doar numele străzii adiacente "Královodvorská" și un pasaj de trecere între Casa Municipală și Turnul Pulberăriei către strada Celetná. Procesiunea de încoronare a regilor cehi pornea de la Palatul Regal, iar zona în care se află astăzi Casa Municipală era, de fapt, începutul așa-numitului Drum Regal. Complexul a fost folosit mai târziu în diferite scopuri, fiind transformat în seminar teologic, iar în
Casa Municipală din Praga () [Corola-website/Science/336069_a_337398]
-
a proiectat clădirea la jumătatea anului 1911, pe când avea vârsta de 31 de ani, pentru comerciantul en-gros František Josef Herbst. Herbst l-a ales pe Gočár pentru a-i construi magazinul din Orașul Vechi, de-a lungul vechiului drum de încoronare a regilor Boemiei, ca urmare a succesului anterior al arhitectului în construirea unui magazin similar la Jaroměř, în perioada 1909-1911. Datorită amplasării sale proeminente în centrul orașului, clădirea lui Gočár a fost supusă unor reguli de armonizare stricte care impuneau
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
întors, în 1920, în Cehoslovacia ca erou. După întoarcerea în Europa a stat în concediu până la începutul lunii ianuarie 1921, vacanța de repatriere fiindu-i prelungită repetat. În luna octombrie 1920, ca delegat al Președinției Cehoslovace, a participat la festivitățile încoronării din România. La 1 ianuarie 1921 a fost numit comandant al "Diviziei 10 Infanterie" din Banská Bystrica, poziție pe care a preluat-o de la generalul francez Pierre-Victor Fournier, după care acesta a devenit comandant al regiunii militare cu sediul la
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
Sigismund al III-lea. Mătușa ei a repetat invitația pentru Anna și de data asta tatăl ei și-a dat acordul de dragul lui Sigismund. Anna a plecat cu Sigismund în Polonia la 12 septembrie 1587 și a fost prezentă la încoronare. În timpul șederii la curtea poloneză a fost privită negativ prin celebrarea maselor luterane la curtea ei. În 1589 Anna l-a însoțit pe Sigismund la întâlnirea cu tatăl lor la Reval, în Estonia suedeză. Ea a fost prezentă în timpul sesiunilor
Anna Vasa a Suediei () [Corola-website/Science/337344_a_338673]
-
favorită a bunicilor ei, Höjentorp, care era de asemenea și reședința să favorită, precum și un venit mare. În 1653, Magnus Gabriel a picat în dizgrație și a fost expulzat de la curte. Maria Eufrosina a încercat să acționeze ca mediator. La încoronarea fratelui ei, regele Carol al X-lea, în 1654, Mariei Eufrosina i s-a garantat rangul și statutul de Prințesa Regală a Suediei. O parte din nobilime s-a opus acestui lucru. Maria Eufrosina nu a folosit titlul de contesă
Maria Eufrosina de Zweibrücken () [Corola-website/Science/337346_a_338675]