3,404 matches
-
I. Neculau, Const. Asiminei, Virgil Anghelovici ș.a. Proza - schițe, povestiri, scrisori - este în mare parte de inspirație rurală și aparține lui I. Dragomirescu, I. Neculau, Eugen Petit. G. Toma scrie despre simbolism, „cel mai nou curent și de aceea nu îndeajuns de cunoscut” (16/1915), despre critica impresionistă (17-18/1915), despre raportul dintre filosofie și literatură, afirmând că „intelectualizarea literaturii și înfrumusețarea filosofiei” sunt „două cerințe capitale ale vremii de azi”. Lui Ion Creangă i se consacră un articol comemorativ, iar
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
bun decât al doilea, de departe. Aș merge chiar mai Încolo spunând că Claustrofobul este mai bun decât al doilea volum din Orbitor, dintr-un motiv foarte simplu: are stil și este vorba de acel stil estetic care are complexitate Îndeajuns de puternică pentru a crea o lume credibilă, profundă, care nu este limpede la nivelul unei singure dimensiuni, cum ar putea fi cazul În Hidra. Iar spre deosebire de volumul doi din Orbitor, are coerență. Mihaela Ursa: Aici atingem un alt punct
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
putea comunica și pentru a exista instituțional. Opinia mea este să renunțăm la acest „trebuie” al discursului academic. Uneori chiar să vorbim din spatele acestei experiențe, așa cum se Întâmplă ea. Pentru că avem un orizont destul de larg, astfel Încât să intereseze pe cineva, Îndeajuns de preocupat de artă, literatură, cultură etc., Încât experiența noastră să-i spună ceva În plus. În cele din urmă, nu putem exista decât În această zonă a dialogului În care ne ducem spre o cunoaștere a celuilalt, fie că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-o anumită măsură, dar nu atât de mult cum se Întâmplă cu identitatea celuilalt, pe care niciodată nu o percep vertical, În acea verticalitate estetică de care vorbește Merleau-Ponty. Ceea ce eu trăiesc acum În preajma unei cărți cred că este Îndeajuns de profund ca să-l numesc viu. Când Îl trăiesc pe celălalt, foarte rar Îl trăiesc cu aceeași intensitate, alteritatea lui este mult mai construită din perspectiva mea, ficțional, decât propria mea alteritate care, devenind trecut, este modificată, Își pierde această
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
numi „lumi imaginare” sau „lumi posibile”) să coincidă. Soluția este oferită, crede Culianu, de gândirea magică. O foarte interesantă observație a lui Patapievici, din postfața cărții, pune În legătură mutația de imaginar cu modificarea epistemică: Nu s-a subliniat niciodată Îndeajuns faptul că suportul acestei teorii a schimbării istorice este nu atât schimbarea de imaginar ș...ț, cât Înlocuirea cunoașterii fantastice și a subiectului epistemic care a făcut-o posibilă (subiectul transcendental al magiei) cu o formă de cunoaștere bazată pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
humboldtiene, pe de o parte, și a teoriei sale privind alteritatea, pe de altă parte) face parte dintr-o carte 1 de o stufoșenie și o anvergură a gândirii/frazării care o fac, În tot, deosebit de grea sau cel puțin Îndeajuns de indigestă pentru privirea noastră de azi. Firește, el ține de un moment târziu al gândirii acestui filosof al limbajului, beneficiind așadar, tacit, de mai tot ceea ce autorul său reușise să descopere semnificativ, de-a lungul Întregii sale vieți, investigând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ruxandra, când te referi la capitalizarea unei memorii a istoriei și a unei experiențe politice. Ele nu pot fi părăsite, doar pentru că nu mai trăim În anii respectivi. Sunt niște pietre de hotar. Însă probabil această capitalizare nu a fost Îndeajuns de constructivă. E adevărat că ideea de continuitate nu se putea aplica Într-o lume a clivajului ideologic Întreținut de puterea comunistă, și de aici starea de anxietate privind rapiditatea cu care se putea trece la reformă. Toată lumea dorea reformă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
restrânsă, la fel cum studenții care audiază aceste cursuri despre comunism sunt doar un eșantion restrâns din marile mase, care Își trăiesc netulburate prezentul, participând masiv la euforia emigrării În Occident. Vorbim de niște elite, dar ele nu sunt niciodată Îndeajuns de bine fortificate În fața presiunilor unei perioade. Orbirea În fața istoriei, dezinteresul pentru reflecția și experiența istorică se propagă de jos În sus, poate fi observată la toate palierele. Romanele lui Marin Preda și D.R. Popescu devin din ce În ce mai greu de Înțeles
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anii ’50 - obsedantul deceniu -, dar nici generația aceasta, cea aparținând anilor ’80, nu a dus lucrurile până la capăt. S-au inventariat numai lucrurile, fără să se explice, și poate de aceasta le și refuzăm acum, pentru că nu ni se explică Îndeajuns. Cărțile seminale, care să facă din studiul trecutului un examen interpelant pentru fiecare și un prilej de autodefinire, sunt foarte puține. Mă refer la acele cărți care, prin racordarea lor la modele științifice de comprehensiune, să depășească un anume localism
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din Lisabona, Portugalia fiind neutră, că solicită „ziare, în special ziarul antiguvernamental Chicago Tribune, cu cât mai multe numere anterioare”. Deși neconcludent, acest lucru sugerează că autoritățile japoneze știau despre articolul din Tribune referitor la Midway și că le preocupa îndeajuns de mult posibila sa semnificație pentru a dori să-l citească. Prezentarea succintă a informațiilor secrete Magic (derivate din traficul telegramelor diplomatice japoneze interceptate), din 11 septembrie 1942, apud B. Nelson Macpherson, „The Compromise of US Navy Cryptanalysts after the
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
din Dumio în jurul anului 550; este episcop de Bracara între 556 și 580. Grigorie de Tours și Venantius Fortunatus îl prețuiau pentru cultura lui, ilustrată și de numeroasele sale opere care sunt dovada unor preocupări diverse, fără să fie însă îndeajuns de originale. Aceste scrieri, fără mare valoare literară, sunt centrate în special pe probleme de asceză și morală. În ce privește morala, e interesant faptul că Martin împrumută multe lucruri din scrierile lui Seneca, un scriitor prețuit, fără îndoială, de cultura creștină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
visător, smerit, ca un copac”. Interpretabil în paradigma Luceafărului eminescian, poemul dădea indicii despre fantasmele ce-l vizitau pe necunoscutul autor și de preferința lui pentru modul baladei - cu totul altul decât baladescul pedestru al versificatorilor epocii. Volumul Balade documenta îndeajuns apartenența poetului la generația lirică a războiului, „generația pierdută”, pornită în căutarea unei poezii și poetici menite să scoată lirismul românesc din criza ermetizantă și anemiantă postbarbiană și a „poeziei pure”. Fără a face parte din grupul poeților de la Cercul
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
de pastișă involuntară chiar, nu însă fără talent. Se pot presupune și influențe masive dinspre Alain Robbe-Grillet și, mai ales, dinspre Claude Simon. Primează impresia de experiment: patrimoniul propriu-zis narativ, diluat, captează anevoie interesul cititorului, iar patetismul implicit nu convinge îndeajuns. Romanul manifestă preocuparea pentru reconsiderarea injustițiilor istoriei (este vorba despre un proces regizat, intentat unui așa-zis „sabotor”, în atmosfera zilelor de după reforma monetară din 1947). O tematică asemănătoare - sunt evocate lagărele penitenciare din anii ’50 - e tratată și în
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale Augustei C. Rubenescu. Îndeajuns de consistente sunt și paginile rezervate criticii literare. Pe lângă cronicile și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul literar curent, se publică evocări, articole de sinteză, comentarii tematice despre scriitori clasici sau contemporani. O mențiune
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
a se îngriji (în acest scop face o călătorie la Adrianopol). Citește din romanticii francezi și începe să scrie. În 1834 publică oda Ruinelor Cetății Neamțu. Este singura poezie care i-a apărut în timpul vieții, dar care l-a făcut îndeajuns de cunoscut. Reintrând în armată, H. ajunge aghiotant domnesc. Boala nu-l cruță, deși se tratează la Viena și la băile din Ischia. Moare încă foarte tânăr, de tuberculoză osoasă. În 1837 C. Negruzzi i-a publicat traducerea dramei Antony
HRISOVERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
în Basarabia interbelică, Astra și Banatul sârbesc în perioada interbelică, Astra și românii din ținuturile Covasnei și Harghitei, iar rubrici precum „Breviar astrist” și „Revista revistelor noastre” oferă informații despre inițiativele despărțămintelor reînființate ale Astrei. Revista are însă și un îndeajuns de cuprinzător spațiu rezervat culturii și civilizației românești. Rubricile „Studii. Eseuri. Interpretări” și „Restituiri. Evaluări” conțin contribuții de Const. Ciopraga, Gavril Istrate, Al. Zub, Liviu Leonte, Stelian Dumistrăcel, Al. Husar, Florin Faifer, Bogdan Ulmu, Victor Durnea, Eugen Munteanu, Natalia Cantemir
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
de către partid”. E lăudat faptul că proza „a realizat progrese în oglindirea vieții clasei muncitoare”, trecându-se în revistă „împlinirile” din celelalte genuri literare. Cel mai frecvent atacată este critica, acuzată de scăzuta ei combativitate, de faptul că nu contribuie îndeajuns la „educația social-politică și estetică a maselor”. Raportul conține referiri concrete la scriitori și opere. Printre cei acuzați se află A.E. Baconsky, iar Scrinul negru, romanul lui G. Călinescu, e incriminat pentru o „vină” singulară: prea multe elogii aduse
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
vecini (În forum), prezintă întâmplări ale banalului de fiecare zi, cu situații caracteristice pentru anii ’80 (un funcționar, obligat să își petreacă niște ore în capitală până la trenul ce urma să îl ducă acasă, încearcă disperat să găsească vreun cunoscut îndeajuns de amabil încât să îi „găzduiască” cele cinci pachete cu pui de care făcuse rost în delegație - Time out), consemnează transformări comportamentale (nea Voicu Năstac, ajuns, după momentul „crucial” al existenței, reprezentat de nunta fiului său, flăcăul tomnatic Luluțu, din
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
România (1935). Pe când era la Sibiu, în 1940, participă la Cercul studențesc „Octavian Goga”, condus de Lucian Blaga. Atrasă de puternica personalitate a poetului, se detașează ulterior de el, ajungând să producă o aserțiune uimitoare: lirica blagiană nu ar fi „îndeajuns de convingătoare în structurile intime ale evoluției culturii noastre naționale”. În această perioadă publică broșura De ziua mamei (1943), un discurs rostit la Teatrul Municipal din Sibiu, care tratează, într-un stil patetic și abundent metaforic, tema maternității. SCRIERI: Spleen
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
viață rurală scoasă din făgașe în timpul demolărilor, în Nuntă cu garoafe mov (1990): Geta, îngrijitoarea serelor cooperativei, cultivatoare de splendide garoafe urmează a se căsători cu Vasile, șofer pe un buldozer, cu care a rămas însărcinată. Toată materia cărții, nu îndeajuns de structurată, are drept liant pregătirile pentru nuntă, apoi ziua cununiei, când mireasa refuză, inexplicabil, să meargă în fața altarului, iar mirele, furios, intră cu buldozerul în sere, călcând un lan de porumb, omorând câini etc., în timp ce altcineva provoacă un incendiu
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
cu o vocație pe măsură. Cu toate că nici unul dintre prietenii mei din „mișcare” nu ar fi Îndrăznit să o admită, aveau cu toții acea convingere tipic americană că În această țară totul poate fi realizat dacă vom crede suficient și vom fi Îndeajuns de hotărâți să schimbăm lucrurile. Tinerii din Europa erau mult mai puțin convinși că orice ar fi făcut putea duce la schimbare. Politica lor era motivată mai mult de sfidare decât de reformă. Acum, după mai mult de treizeci de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ideile, valorile) pe care le dorește depinde, după Skinner, în exclusivitate de configurația de condiționări, de reîntăriri pe care o oferă. Vidul axiologic, anomia și anormalitatea s-ar explica prin absența sau slaba operativitate a reîntăririlor: dacă oamenii nu lucrează îndeajuns nu este din cauză că sunt leneși sau că le-a scăzut simțul moral, ci pentru că bunăstarea la care au ajuns face reîntăririle (stimulările) economice mai puțin eficiente; și dacă studenții nu învață nu este pentru că nu sunt interesați, ci pentru că standardele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în considerare doar una, și nu întotdeauna pe cea mai relevantă. Explicația prin alte atitudini are o corespondență comportamentală: o atitudine dată se poate manifesta în mai multe comportamente, în timp ce în cercetare noi ne oprim doar la unul, și nu îndeajuns de semnificativ pentru atitudinea în cauză. Un mijloc eficient de a depăși această dificultate constă - așa cum remarcă I. Radu (1979) - în utilizarea tabelelor de analiză a comportamentului, prin care analistul (psiholog, diriginte, profesor etc.) evaluează apartenența unor acte de conduită
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Pentru a îmbunătăți eficiența comunicării verbalizate, Hybels și Weaver (1989) recomandă focalizarea atenției asupra următoarelor idei: • Ce dorim să comunicăm? Chiar dacă răspunsul pare simplu, nu trebuie să omitem faptul că, de multe ori, pornim o comunicare înainte de a fi reflectat îndeajuns la totalitatea ramificațiilor pe care comunicarea noastră le poate avea în percepția celuilalt; • Cum dorim să o facem? Mai precis, ce limbaj vom folosi, limbaj direct adaptat publicului-țintă; • Cui ne adresăm? Emițătorul va ține seama de experiența anterioară, directă a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu sferă de acțiune evidentă. În ceea ce-l privește pe emițător, elevii/studenții trebuie obișnuiți cu anumite aspecte legate de subiectul pe care vor să-l transmită (în ce măsură acesta întrunește necesitățile celor care vor recepționa mesajul, în ce măsură persoana emițătoare este îndeajuns de motivată și cunoaște subiectul, în ce măsură ocazia este potrivită pentru transmiterea acestui tip de mesaj etc.). Punctul nostru de vedere a căutat să surprindă liniile de forță ale comunicării prin modalitățile în care aceasta se poate situa pe un continuum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]