1,549 matches
-
biroul meu. Ghiță se oprește lîngă ușă, îmi arată tabla și-mi face semn să-l urmăresc cu atenție. Bagă tabla cu partea ascuțită între tocul ușii și ușă, în dreptul zăvorului de yală, o împinge cu podul palmei, apoi se îndeasă în ușă și ușa se deschide. Așa să faceți și dumneavoastră, îmi zice, întinzîndu-mi tabla. Mulțumesc, Ghiță! îi spun. Pun tabla în buzunar și intru în birou. E frig, ca de obicei, așa că nu-mi mai dezbrac scurta îmblănită. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
destul de furios, așa că intru la spălător și mă opresc în fața oglinzii. Bag dosarul în sîn, mă uit în oglindă, mă privesc cu ciudă și-mi zic: Dumnezeii tăi de laș! Apoi, jap-jap!, îmi ard două palme că răsună încăperea. Îmi îndes mai bine casca pe cap, îmi aranjez fularul la gît, scot dosarul din sîn și ies, dînd un picior ușii să se închidă în urmă mea. Bat de două ori la ușa pe care e afișat programul săptămînal de lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu trebe să aibă nic, niși-o boabă cît inu... Voi, se întoarce el spre trei mecanici, băgați peria... Mecanicii scot dintr-o ladă o perie rotundă, din sîrmă, de diametrul conductei, o montează pe tija mașinii de curățat și o îndeasă în conductă. Își trag ochelarii pe ochi, doi prind conducta, iar al treilea manevrează mașina de curățat, improvizată dintr-o bormașină electrică, portabilă, cu axul motorului prelungit, să se poată monta pe el peria. Dom' inginer, mă întîmpină Cornea fericit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
rîd, faptul că Ion mi-a împrumutat cincizeci de lei nu înseamnă că mi-a plătit băutura. Nu luasem bani destui la mine. Poftim, Ioane, banii, spun, scoțînd din portmoneu cinci hîrtii de cîte zece lei, pe care i le îndes lui Ion în mînă. Mulțumesc, Ioane! Soacra întinde mîna, iar Ion, galben tot, îi pune banii în palmă. Cumplită scenă! Și, te rog, mi se adresează soacra, nu-i mai zice Ion, că-l cheamă Nelu. "Paștele mă-ti de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
comision de livrare uriaș când stau chiar după colț. — N-o să intre. Taximetristul scoate capul pe geam și se uită la mine cu scepticism. — Ba da! Primele două picioare au intrat deja... Mai împing o dată, disperată. Dacă aș putea să îndes cumva celelalte două picioare! E ca atunci când îți duci câinele la veterinar. Plus că n-am asigurare, adaugă șoferul. Nu contează! Sunt doar câteva străzi. O țin eu în brațe tot drumul. O să fie bine. Taximetristul ridică din sprâncene și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
îndreptăm spre taxiul pornit, Suze se uită la bagajul meu absolut șocată. — Bex... de ce-ai cumpărat o canoe gonflabilă? — E pentru când stai pe-o parte. Sau așa ceva. — Și stropitoare? N-am găsit nicăieri spray de plante. Respirând greu, îndes sacoșele în grabă în taxi. — Și ce nevoie am de spray de plante? — Știi ceva, n-a fost ideea mea, da? zic defensiv. Hai! Grăbește-te! Printr-un miracol, reușim să băgăm toate astea în taxi. O vâslă scapă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să credem, pe bună dreptate, că „prețioasa indicație” venită de la „teoreticienii” de la „centrală” a rămas doar În stadiul de proiect. Dacă evreii nu s-au spetit la munca ogoarelor pe meleagurile noastre, ei au făcut-o cu vârf și Îndesat la construirea Statului Israel organizând cooperative agricole de producție sub numele de „Kibutzuri”. a.t. Situația reală a evreimii hușene La baza inter-titlului nostru stau două documente, unul Întocmit de conducerea CDE Huși și unul de „secția femenină”. După ce s-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ADA i se dăruise mai bine de douăzeci de ani, obsedat de cadența necruțătoare a versurilor lui Rilke: „...Și orice lucruri cărora mă dau Devin bogate și mă cheltuiesc.” Știam că va muri, dar, în buzunarele veșnic sparte ale sinelui, îndesasem bine gândul că asta se va întâmpla „mai încolo”, mai târziu, altădată... Mă descumpănea această dorință imperativă de a trece Dincolo înveșmântată în hainele unui personaj pe care îl întruchipase cu frenetică desăvârșire (Babakina din IVANOV de Cehov), ca un
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
În dimineața următoare, să-i aducem În dormitor și să scotocim acolo În ei, ca să asiste și ea la bucuria noastră. După ce m-am trezit, m-am consultat repede cu fratele meu, după care, am Început să pipăim nerăbdători ciorapii Îndesați cu mici daruri și foșnind foarte plăcut; le-am scos pe rând, cu precauție, am desfăcut panglicile, am tras puțin hârtiile de Împachetat, examinând totul În lumina firavă care se strecura printr-o crăpătură a jaluzelelor, apoi le-am Împachetat
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
căzând apoi greoi pe față. Despre evadarea noastră efectivă, nu prea am ce povesti. Memoria mea a reținut imaginea ei fugară În timp ce Își punea ascultătoare pantofii de pânză cu tălpi de sfoară, pe partea de cort expusă vântului, În timp ce eu Îndesam o plasă de fluturi pliantă Într-o pungă de hârtie maro. Următoarea imagine Înfățișează Încercarea noastră de evadare prin pătrunderea Într-un cinéma cufundat În beznă de lângă Cazino (aflat, desigur, dincolo de limitele admise). Am stat acolo, ținându-ne de mână
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
trăsături. Desfăcându-și Încet paltonul, Începu să tragă de ceva ce se afla la subțioară. I-am venit În ajutor și În cele din urmă am reușit să extragem din mânecă lungul meu fular de lână pe care fata Îl Îndesase În paltonul lui. Obiectul ieși centimetru cu centimetru; parcă despachetam o mumie Învârtindu-ne Încet unul În jurul celuilalt, spre marea veselie a trei târfe de pe trotuar. Apoi, după ce operațiunea a fost Încheiată, am mers fără să scoatem o vorbă până la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu aur, nu numai cu inimă vitează și sfinte binecuvântări. N-o fi vrut să te spurce, clipește hâtru Țamblac. Știi: "Banul, ochiul dracului"... Ba să mă spurce! Să mă spurce! "Spurcăciune" de aiasta, pohtesc! Din păcate, nu se prea îndeasă nimeni... Noi ne-am făcut datoria, am plătit scump în sânge! E rândul lor. Este acolo, în scrisoarea Veneției, o frază cu o corabie, ce mult mi-a plăcut... Țamblac desfășoară pergamentul și citește: "In eadem navi ut ojunt omnes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
auzeam trecând o mașină pe stradă. În această situație dificilă, iată că intră pe ușă Mișu. Văzuse mașina cu număr străin în fața primăriei. A năvălit în birou să vadă „nemții” în carne și oase. Maaamă, ce de bunătăți!, a strigat îndesând în geantă bomboanele și ciocolata de pe masă, după care a alergat să-și ajungă din urmă colegii de școală și să se laude cu cele obținute. Noi v-am adus toate acestea pentru ajutorul ce i ați dat mamei cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tras fusta și i-a răspuns cu tupeu: Nu plec când vrei mata! Plec atunci când spune primăreasa să plec. Ea e femeie bună! Mata nu ești! Dacă ești așa mare ghicitoare, spune-mi care e numele meu! 194 I-am îndesat în palmă niște bani și i-am șoptit la ureche în poartă: Ghiță, așa îl cheamă. Din drum, înainte de a porni căruța, Maria ghicitoarea a strigat: Ghiță! Așa te cheamă pă matale primăroiule, iacă te-am ghicit și pă mata
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
vocii, tună: «Lapidem quem reprobaverunt aedificantes, hic factus est in caput anguli» (Piatra pe care au aruncat-o zidarii, a ajuns în capul unghiului) (Ps 117,22). Și a coborât o tăcere respectuoasă în mijlocul acelei adunări de studioși, în timp ce Calabria, îndesat în tunica neagră, s-a îndepărtat cu chipul stânjenit. La alegerile administrative orășenești din 1904, au fost invitați să participe și catolicii. Don Calabria a avut șansa să constate stima și afecțiunea pe care și-a dobândit-o chiar și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să-l conving: — Mă rog, chiar dacă nu putem vorbi deocamdată de o adevărată cenzură economică, pe măsură ce societatea românească se îmbogățește, adică se normalizează în sens capitalist, această cenzură se va exercita tot mai puternic și va înlocui cu vârf și îndesat cenzura politică. Te-ai întrebat vreodată de ce guvernul Roman (sub Iliescu) a încurajat încă din 1990 apariția editurilor particulare, care s-au ivit ca ciupercile după ploaie? — Exagerezi... Pentru că lui Iliescu îi era frică de intelectuali, pe care nu putea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Soarta documentelor noastre istorice a fost aidoma celei a poporului român. Au suferit în egală măsură jafului, distrugerii, înstrăinării. Este de ajuns să amintim că tătarii își făceau încălțări din documentele scrise pe pergament iar turcii le îndesau în saci, conținutul acestora nefiind inventariat nici acum. Și mai adăugăm prezența documentelor noastre în arhivele din Rusia, Polonia, Austria, Ungaria, la muntele Atos, etc. Dar nu numai străinii au fost de vină. În vechime, nefiind duplicate, prin distrugerea unui
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93462]
-
ne aflăm în 1957, pe vremea socialismului biruitor la orașe și sate, ci în 2007, în România, Uniunea Europeană, prima uliță pe dreapta. Orice comentariu rezonabil pe această temă ar fi trebuit să înceapă cu un paragraf în care să fie îndesate de-a valma meritele edilului: că a făcut stadion apt să ia notă de trecere la inspecții, că a montat scaune, nocturnă, că a văruit vestiarele, a pus termopane și, la final, a vopsit totul în portocaliu, care, în cazul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
astfel. Altminteri, e o activitate care, de obicei, îi răsplătește pe cei corecți și-i amendează pe șmecheri sau pe cei care vor să bage imediat banii în buzunar, ca precupețele care au vîndut repede trei grămăjoare de pătrunjel și îndeasă banii în șorț, grăbite să nu piardă rata. octombrie 2006 Miorița și-a dat autogol Am căzut pradă fatalității, deși nu era cazul. O întîmplare nefericită ne-a făcut să ne socotim iarăși bătuți de soartă. Bănel a dat semne
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
curentul electric. Ce-ar fi putut face Daniela Silivaș în gimnastică? La lotul național îi era imposibil să ajungă, fiindcă locurile sînt ocupate. Și atunci, n-avea decît varianta unui club, unde, între două antrenamente, putea să-și umple timpul îndesînd cîlți în calul de sărituri, chemînd un tîmplar să pună la loc piciorul rupt al bîrnei sau astupînd găurile din covorul de la sol. Asta nu se mai numește meserie, ci apostolat, după cum nici leafa nu e leafă, ci o sumă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
îndreptățiți să-l socotim un fals. Dar și de ar fi autentic, memoriul necunoscutului doctor nu prezintă nici un interes și e numai un pretext pentru d. Potra, care poate nu înțelege o iotă din poezia lui Eminescu, de a se îndesa cu numele lui în bibliografia eminesciană sub cuvântul unei venerațiuni neinteligente și jignitoare. Remarcăm în treacăt asemănarea ciudată și a stilului d-lui Potra cu acela al lui Octav Minar, deși acesta din urmă este oarecum combătut. Sunt dar îndreptățit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Mulțumesc! Tipătescu: (privind țintă la Cațavencu și cu tonul mârâit) Poftim de!... Cațavencu: (care s-a retras puțin, cedează în sfârșit și cade pe fotoliu cam fără voie) Mulțumesc. Tipătescu: Așa. (șade aproape de el, Cațavencu se cam retrage. Tipătescu se îndeasă spre el, Cațavencu același joc, și iar.) Astfel dar, onorabile domn, d-ta, prin ce mijloace nu-mi pasă! posedezi o scrisoare a mea, care poate compromite onoarea unei familii... Cațavencu: (gest) A! Tipătescu: Mă iartă că te-am ofensat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sprijini candidatura... Tipătescu: (vrând să izbucnească) Candidatura d-tale! (stăpânindu-se.) Onorabile domn, nu ți se pare că ceri prea mult?... Cațavencu: Atuncea d-ta, care mi-ai propus schimbul, caremi faci întrebarea, trebuie să răspunzi... Tipătescu: (apropiindu-se și îndesându-se înspre Cațavencu, se repetă jocul de scenă de mai sus) Ba zău, spune, nu ți se pare prea mult? 'Ai? Ce zici? Cațavencu: (naiv) Nu. Tipătescu: (cu insinuare) Dacă s-ar retrage Comitetul permanent și am rezerva un loc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se plimbă impacientată în fund) dar dacă găsesc andrisantul, i-o dau andrisantului... Bunioară acuma... Eu am găsit alaltăieri, în învălmășeala de la primărie, o pălărie... Zoe: (coborând) O pălărie? Cațavencu: (aparte) Mizerabilul... Cetățeanul: O pălărie, da, asta... și astăzi tot îndesând-o pe capul meu s-o potrivesc că mi-era strâmtă am vrut să-i scot căptușeala s-o mai lărgesc... când colo în căptușeală peste ce dau? Zoe: O scrisoare! Cațavencu: O scrisoare Cetățeanul: O scrisoare, da, domnule Nae
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
bătrânească: paza bună trece primejdia rea chiar și pentru cel mai iubit fiu al poporului. Pavilionul de expoziție al Apimondiei, construcție impresionantă de forma unei calote sferice, cu motive arhitectonice ce-l făceau aidoma unui imens stup de albine, era îndesat cu toate viitoarele bunătăți ale hranei noastre zilnice. Prin cupola și pereții aproape compleți de sticlă, razele soarelui mângâiau trufandalele expuse și le scoteau și mai bine în evidență împreună cu uriașele fotografii ale bazelor de materie primă pășuni cu vaci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]