5,366 matches
-
nimica toată mi-am dorit și pedepsit am fost cu prea multul” „Eu sunt Singurătatea devenită om”, zice Nietsche iar bunul taumaturg Rainer Maria Rilke continuă: „O, spune-mi, poete, ce faci. - Preamăresc. Dar ce-i muritor și monstruos cum înduri, cum primești? - Preamăresc. Dar pe cel fără nume, pe cel anonim, cum îl invoci tu oare, poete? - Preamăresc. De unde îți iei dreptul de a fi adevărat în orice veșmînt, sub orice mască? - Preamăresc. Și cum de te cunoaște tăcerea și
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
ți amintești, un colț de pâine; Pe geam poți să-l arunci, făr-o privire Și, bucuros, știind că-i de la tine, Nu-mi va păsa de-a morții otrăvire. Să nu-mi dai apă, nicio picătură! Căci cerul s-o-ndura, măcar, o noapte, Să-mi stingă-n ploaie-a buzelor arsură Ori arșița din trup, când vântul bate. De n-oi primi nimic, din toate cele, Tu leagă-mă pe rug și-aprinde focul! În fumul albăstrui să urc spre
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
Ca un fir de trandafir . Prichi, prichi revărsat, Nici cocoșii n-au cântat, Nici noi n-am întârziat, Sus în poarta Raiului, Șade Maica Domnului Și-l mângâie pe Hristos, Ca pe-un trandafir frumos. Raiule, grădină dulce, Nu te-ndura de te duce, De mirosul florilor, De dulceața pomilor. Să trăiți, să înfloriți Ca merii, ca perii, În mijlocul primăverii! Tare ca piatra, iute ca săgeata, Tare ca fierul,iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sărbători fericite! Referință
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
care n-a ținut cont de Sine, dăruindu-Se fără regrete pentru salvarea lumii înstrăinată de Creatorul ei. Iubirea e înlăcrimată, deoarece lacrimile sunt rodul suferinței, iar omul care întâlnește Iubirea Divină trebuie să nu uite niciodată tot ce a îndurat Isus pentru el. Titlul volumului este de altfel, titlul poeziei cu care se deschide cartea. - Ce mesaj ai dorit să transmiți prin această carte? - Cele mai multe poezii din volum vorbesc despre dragostea dumnezeiască pentru ființa umană. Cititorul să își amintească întotdeauna
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
emis ipoteza, potrivit căreea "La steaua care a răsărit e o cale atât de lungă că mii de ani i-au trebuit luminii să ne ajungă,, oare câte mii de ani, câte mii de vorbe câte mii de lacrimi să îndure acest pământ spre a-și regăsi fii plecați în alte oști Codrii Cosminului să-i poată străbate mândrii pe caii lor alergând, la umbra fagilor înnobilați în numele lor nestingheriți, jocuri și cântec să poarte, lumii, să arate vorbele lor păstrate
NORDUL BUCOVINEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350884_a_352213]
-
Și-am să spun oamenilor: - Vai, Mai bine nebun Mă nășteam și-ncai Le strigam amare Vorbele spășit Tragică eroare Mitul s-a sfârșit! Ori așa, întruna Nopțile, cu toate Că le știe luna Îmi sunt numărate Una numai lipsă Aș putea să-ndur Și dacă nu-i chip să O obțin, o fur! Dă-mi din nopți atâta: Una care-ți cer Rugăminți, a câta Ultima, Prier Mi-o va da. Și darul Cade-mi rău. Sau nu-mi, Ca din calendarul Unei
O SINGURĂ NOAPTE de ION UNTARU în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350907_a_352236]
-
Pastor acel gând al meu, încât toată predica sa, numai în Ștefan „a bătut”, deși el nu avea de unde să știe pe cine vizasem eu. ...La, pecare, în drum spre Autogară, ...după o foarte lungă tăcere pe care eu am îndurat-o cu stoicism, Ștefan îmi spune într-un târziu: Am mai luat eu „sub centură”, dar azi a fost parcă prea de tot! Nu-i nimica Ștefane: Bucură-te! Să mă mai și bucur? Da: Bineînteles că da! Sări în
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
frământa cele douăzeci și patru de kilograme de cozonaci. Și toate acestea, fără ca noi, copiii, să realizăm povara tuturor acestor griji! JOS CEAUȘESCU! Stau și mă întreb, pentru cineva ca tata, născut pe 4 iunie 1934, trecut printr-un război, de pe urma căruia îndurase multă foame și mizerie, trăitor în regimul dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu Dej și în regimul Ceaușescu, care ar fi fost speranțele sale, vis-a -vis de „revoluția” din decembrie '89? Cu siguranță, la cei 55 de ani pe care
GHEORGHE A. STROIA – A FOST ODATĂ ... 22 DECEMBRIE, ZIUA SPERANŢEI FĂRĂ CHIP de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350944_a_352273]
-
parteneriat pentru construirea unui așezământ pentru bătrâni, care se va încadra într-un Centru Social și Cultural și va mai cuprinde o capelă închinată Sfântului Nicolae și mai multe cabinete medicale pentru desfășurarea activităților sanitare. Ca răsplată, parcă, pentru suferințele îndurate în închisoare, părintele Bordașiu îl întâlnește pe Părintele Profesor Constantin Galeriu acest duhovnic, părinte și paroh al întregii țări - la Biserica „Sfântul Silvestru“ din București. Cu Părintele Constantin Galeriu am avut o activitate deosebit de fructuoasă în parohia Sfântul Silvestru . Era
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
avut cu Părintele Ioanichie Bălan, publicat în cunoscutele "Convorbiri duhovnicești", și a tezei de licență: Concepția creștină despre martiriu în primele trei secole", notată cu 9,00, adică mențiunea "cum laudae". Mărturiile sale, atâtea câte s-au păstrat, despre suferințele îndurate în temnițele comuniste, sunt, însă, foarte importante. Iată doar câteva: Se mutaseră în aceste lagăre și temnițe - spunea părintele - mii și zeci și sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea țara. Toate instituțiile de
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
martiri, iar Sfântul Ciprian îi numește ca atare pe cei condamnați la muncă silnică pe viață în minele de metale. În același context, Sfântul Metodie de Olimp, vorbind despre fecioarele creștine, spune: Ele sunt adevărate martire, nu pentru că ar fi îndurat într-un timp scurt căznirile trupului, ci pentru că toată viața lor au luptat și nu s-au îngrozit de lupta lor olimpică, susținută cu râvnă pentru curăția lor (Convivium 7, 3). Și, în sfârșit, Sfântul Ciprian al Cartaginei amintește undeva
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
Dumnezeu prin Sfânta Cruce Încă nu ne-a părăsit Deși noi, demoni și fiare, L-am trădat și l-am rănit Și l-am pus la încercare, Ne-am stricat, ne-am păgânit... Cu răbdarea Lui pioasă Ne suportă, ne îndură Deși lumea-i păcătoasă Minte, preacurvește, fură, Face crime să subjuge, Își încalcă jurământul, În războaie se distruge, Dar distruge și pământul. Toate-n lume câte-s rele Omul păcătos le face, Și tot răul pentru el e Satisfacție rapace
1. ÎN NOAPTEA DE CRĂCIUN 2. DUMNEZEU SURGHIUNIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351571_a_352900]
-
lângă casă”, la fel ca și „Sonetul felinelor în rut”: Din capul uriaș mugește marea/ Cătând în aer scâncetul femeii ” sau bacovianul sunet din „Sonetul galben”: Se prăbușește frunza obosită/ De friguri adunate în nervură,/ Covorul galben parcă nu se-ndură/ să fie haină pentru noua pită. Poemele care au haină de haiku, aflate sub capitolul „Stampe” , devin uneori mini poeme ca în Șatra sau Triptic: Fulger sângeriu/ taie ultima rază/ un nou început. O temă interesantă este cea a pescarului
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
POPOR, CEL MAI UMILIT, CEL MAI JEFUIT, CEL MAI NEFERICIT POPOR, DEȘI SUNTEM CEL MAI BĂTRÂN POPOR EUROPEAN? DE CE SUNTEM UN POPOR SLAB, LAȘ, VICLEAN, UȘOR DE PROSTIT, FĂRĂ REACȚIE LA TOT CE NI SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ISTORIE, ACCEPTÂND SĂ ÎNDURĂM TOTUL? • DE CE POPORUL ROMÂN A AVUT ȘI ARE CEA MAI VICLEANĂ, NERUȘINATĂ ȘI TICĂLOASĂ CLASĂ POLITICĂ? EXISTĂ UN BLESTEM AL POPORULUI DACO-ROMÂN? SUPRAVIEȚUIREA NOASTRĂ ÎN ISTORIE ESTE UN MISTER? • CE ESTE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” SAU „TRAGEDIA ISTORICĂ A POPORULUI DACO-ROMÂN” ? POATE
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
Dragă Moș Crăciun, Ai trecut, bezmeticule, pe la toți pe-acasă, da’ la mine nu te-ai îndurat să lași măcar o măslină, o dudă ceva... Care va să zică, de sărbători, la toată lumea a venit „Moșul” cu prima de Crăciun, numai pe mine m-a pocnit c-o avansare. Am avansat, adică, de la depozit - unde eram șef - taman la poartă
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351660_a_352989]
-
-i adulmeci, ba, la unii mai dubioși, le pui și fiola. Păi da! Uite-așa m-am trezit că strigă unu’ după mine-ntr-o zi „băi, nea Fiolă!”, de-am rămas sidefat când l-am auzit. Eh! Câte nu-ndură omul ca să pună ceva sub brad la copii! Că-n nădejdea ta, Moșule, am rămâne și fără ultima minciună frumoasă în care doar proștii mai cred. Da’, dacă te prind pe-aici, îți rup picioarele, n-avea grijă! Cu patul
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351660_a_352989]
-
se-ntorsese după ele. Ce bezmetic, dom’le! Cum să pleci de-acasă fără cătușe?! Și să le lași pe mâna unei muieri care nu știe vorbi românește! Ei, greu, Moș Crăciun! D-aia zic, dacă tot nu te-ai îndurat anul ăsta să-mi lași vreo bomboană, cată măcar să-mi găsești vreun job mai acătări, ce bradu’ meu! Hai, și nu mă mai ține atâta de vorbă, că mi se termină tura și tre’ să scriu ceva și-n raport
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351660_a_352989]
-
peșcheș mai rău decât pe vremea fanariotă, să fim părtași corupției și să nu mai ridicăm capul în lume, ca și cum am fi falși creștini alcătuind o gloată guvernată de impostori, lipsită de moralitate și Dumnezeu. Dar până când? Cât să mai îndurăm strâmbul mers al vieții noastre nici măcar de martiri și voluntari, căci de am ști că ceea ce suferim de 23 de ani ar fi doar prețul pentru înălțarea noastră ca națiune și al propășirii de mâine, am mai suporta dureri și
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
pilule făcute din ierburi. Baba le descânta cu cărbuni stinși într-o oală de pământ cu puțină apă, își făcea ritualul pe îndelete, îi scuipa între ochi de sănătate și le ura "leac și babii colac". Mi-amintesc de suferințele îndurate de tanti Mița, fiindcă, refuzând categoric să se opereze de cataractă, în ultima parte a vieții ei, a fost foarte chinuită, singură în casă și complet fără vedere. Ea făcea parte din rândul micii burghezii, pe atunci aflată în plină
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
dar ultimul cuvânt îl avea domnul. Când pornea la luptă, el apăra pământul dăruit de Dumnezeu poporului care i-a fost încredințat. În luptă participau și trimișii lui Dumnezeu, îngeri și arhangheli. Dacă ieșea victorios, însemna că Dumnezeu S-a îndurat de neamul acela și i-a dat victoria. Nu era victoria domnului sau a poporului, ci victoria lui Dumnezeu, a Binelui asupra Răului. Dumnezeu agrea războaiele de apărare, nu pe cele de cucerire. În cazul în care era atacat un
ALUNGAREA LUI DUMNEZEU de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351735_a_353064]
-
Toate Articolele Autorului ninge ca dintr-o fântână cu rigoarea ei celestă că zăpada manifestă tirania ei de zână posesiva ei iubire diafane straie albe bogăția ei de salbe trece dincolo de fire frig de crapă pietrele fără lemne nu se-ndură sobele să dea căldură să-ncălzească vetrele ninge ca o condamnare toate diminețile să ne spele viețile de păcatele murdare gerul alb ne dă de știre că pătrunde frigu-n oase, că mor oamenii prin case și n-ajung în cimitire
NINGE de ION UNTARU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346558_a_347887]
-
vre-o două rânduri. . . Ce se-ntâmplă? Potolită, foamea este mai blânduță, Unii, alții se agită și privesc spre: ca-fe-lu-ță. . . Iar surpriză. . .apă este, s-a adus și zăhărelul, E și lapte, sunt de toate dar lipsește:pa-che-țe-lul. . . IS-PITARU, se îndură și îl scoate din dulap: -, Ia să mai tăceți din gură, că vă dau cu el în cap”!. . . . . .Ei, dar s-o pornim la treabă că, aricii se-ntorc iară, Până ce se face seară, eu sunt ,, rob” și tu ești
DRUMUL ROBILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346550_a_347879]
-
Dumnezeu Dând Rugii măreție și României sfinte. Sunt doar un sol al graiului străbun Pe care îl versific uneori în fugă Învrednicit de Dumnezeu cel Bun Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă. Sunt devastat de-atâtea triste toamne Câte să-ndur, să duc, m-ai blestemat Sau m-ai blagoslovit, Tu, Doamne, Să înfrunzesc murind neîncetat ... Sunt iată, cerurile ca de puf deschise, Si din a lor lăptoasă pernă zboară fulgii, Iar cei cei mai dulci se-aștern în rime, pare
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
mamă, undeva, departe, Uitată și de viață și de moarte; Ca ea atâtea sunt prin sate, Exemple de... singurătate! Spatele i se-ncovoaie Și pașii-s grei prin bătătură. Obraji-s uzi, dar nu de ploaie Ci că sfântul nu se-ndură Să-i mai aducă în ogradă Feciorii rătăciți prin lume. Închide ochii că să-i vadă Cum se jucau și făceau tumbe... Și-i zboară gândul călător Când le cosea la toți cămașă... Mai știu ei de măicuța lor? Cum
O MAMĂ, UNDEVA, DEPARTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346592_a_347921]
-
puțin în aparență.. O familie cu mulți copii, majoritatea băieți. Tatăl autoritar se purta aspru și dur cu ei. Îl știau de frică. Puștiul slăbuț, cel mai mic dintre frați, îl înfrunta, aruncând în el cu obiectele aflate la îndemână. Înduraseră, destul, bătăile. În sufletul lui de copil știa, că nu e drept. Fugea din calea tatălui, mai ales că îi anunțase hotărârea, de-a merge la școala de muzica. Bărbatul se răstea la el, spunându-i, că numai femeile cântă
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]