6,588 matches
-
3.525 lei stabilit prin testamentul răposatului Iordache Costache Boldur-Lățescu. Fiind în Lupeni 167 de copii de vârstă școlară, ar trebui al treilea învățător. La Bașeu(1 km. și 120 m) fiind 91 de copii de vârstă școlară ar trebui înființată o școală cu doi învățători. La Alba fiind 153 de copii de vârstă școlară ar trebui să se înființeze școală cu trei învățători. La Vatra (2 km. 400 m) fiind 123 de copii de școală ar trebui o școală cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Și înainte, dar mai ales după primul război mondial, viața satelor a înregistrat un spor de conștiință, lucru ce a făcut ca în jurul căminelor culturale să se strângă și numeroși țărani dornici de cultură, dornici de civilizație. La Hudești, școala înființată încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea ca principal factor de cultură și civilizație, a avut un rol important în mișcarea culturală de masă din comună. Primele manifestări cultural-artistice s-au desfășurat încă din 1882 când pe lângă Școala
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
parte din moșie a trecut în proprietatea locuitorilor din sat. Potrivit legii comunale din 1864 aprobată de domnitorul Al. I. Cuza, Mlenăuții a fost trecut în documente ca sat de sine stătător și a intrat în compunerea comunei Lișna nou înființată. Satul avea atunci trei părți: Mlenăuții din deal având ca proprietar pe Iorgu Manoliu, Mlenăuții din vale, proprietar fiind Mihail Gherghel și Mlenăuții răzeși denumit după boierii maziliți aici și care, cu timpul au sărăcit. Din 1874 satul Mlenăuți a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de Floreasca Nou, fiind vorba de aripa nouă, care se construise aici în 1940. Titulatura aceasta o vom găsi în documente câțiva ani. Clinica a II-a chirurgicală (așa o vom găsi în multe documente), venită la Floreasca (deci nu înființată aici) în 1943 își va desfășura activitatea până în anul 1948, la pensionarea titularului. Din 1948 până în 1970 clinica a fost condusă de prof. I. Țurai; în perioada 1970-1973 de Emil Papahagi (care a emigrat în Germania), în 1973 este numit
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
asistent la clinica de ortopedie de la I. C. Frimu - Floreasca, avându-l șef pe „maestru Dr. A. Cuper”, dar, în 1958, Ionescu Agrippa l-a luat, ca primul său colaborator - și asistent cu data de 15 martie 1958, la Clinica nou înființată. Aici dr. Isac s-a integrat practic în întreaga activitate chirurgicală a spitalului. Își amintea că la etajul I erau cazurile de chirurgie generală, la etajul II traumatismele membrelor și mâinii, la etajul III bolnavi cu arsuri. Își amintește, de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
medici din rețeaua MS și cercetători) a devenit competitivă cu cele mai performante clinici din București și din țară. Urmând un nou concept de dezvoltare al cardiologiei, compatibil cu normele europene unele compartimente s-au dezvoltat, altele au fost nou înființate. A. Evident că s-au modernizat în primul rând, printr-o amenajare și dotare corespunzătoare, secția și cele două terapii intensive coronariene care au fost dotate cu stații de monitorizare centrală plus monitoare performante unele având opțiuni pentru monitorizarea hemodinamică
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Gheorghe Constantinescu, prof. dr. Valeriu Horhoianu și în prezent de conf. dr. Alexandru Florin Anca, conf. dr. Cristina Vasiliu și șef lucrări dr. Monica Cîrstoiu);- oftalmologie (prof. dr. Doina Pop de Popa, prof. dr. Liliana Voinea). Secții și compartimente nou înființate:- chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă (prof. dr. Doina Dumitrescu);- ORL (dr. Daniela Vrînceanu);- chirurgie toracică (dr. Florin Chirculescu);- chirurgie vasculară (dr. Horia Mureșan). Activitatea cu profil chirurgical este una dintre cele mai complexe și intense din țară, operațiile fiind efectuate
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ca un dar al poporului polonez după cutremurul din 1977. Profesorul Alexandru Pesamosca, pe vremea aceea Șef de Lucrări la Spitalul Grigore Alexandrescu a decis să preia conducerea Clinicii de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică din acest spital nou construit. Spitalul înființat a avut menirea de a rezolva atât cazurile de urgență, cât și cazurile programate. Odată cu începerea activității în acest spital s-a decongestionat activitatea din Spitalul Grigore Alexandrescu, având în vedere că afluența copiilor cu afecțiuni chirurgicale și ortopedice era
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pacienți copii cu vârsta cuprinsă între câteva zile și 18 ani. Între anii 1994 și 2008 șef al Clinicii de Pediatrie a fost Prof. Dr. Florea Iordăchescu. În această perioadă a început dezvoltarea subspecialităților pediatrice, și au fost pe rând înființate, prin devotamentul și evoluția profesionala continua a celor 15-17 medici specialiști și primari pediatri, ce își desfășoară activitatea în Clinica de Pediatrie a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „M. S. Curie”, secțiile de oncologie și hematologie pediatrică, nefrologie și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
De asemenea, a organizat primul Cabinet de fizică, cu un fond de 30000 lei aur, pus la dispoziția Academiei Mihăilene de către domnitorul Mihail Sturza. Cabinetul avea și o bibliotecă cu 600 de volume, bibliotecă ce a trecut apoi la nou înființata Universitate din Iași. Urmașul lui Teodor Stamati a fost Ștefan Micle (1820-1879) care a predat la Academia Mihăileană între 1856 - anul absolvirii Școlii Politehnice din Viena - și 1879. 3. Perioada 1860-1962 La 26 octombrie 1860, își deschide porțile Universitatea din
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de studii. Cișman susține doctoratul sub conducerea prof. Petru Bogdan și construiește la Iași primul post de radioemisie din România. Devenind conferențiar, în 1929, i se încredințează Cursul de Fizică industrială. Predă și disciplina Fizică, până în 1939, când, la nou înființata Politehnică ieșeană, predă un curs de radiotehnică. Mai târziu se transferă la Timișoara unde își încheie activitatea. Perioada 1920-1940 este una de mare avânt pentru fizica universitară ieșeană. De la Paris se întorc tineri doctori: Theodor V. Ionescu (1920), Ștefan Procopiu
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
doctorat. Schimbările s-au produs înaintea adoptării Procesului Bologna. Studiile aprofundate au funcționat în domenii ”clasice”, existente în Facultate, cum ar fi, de exemplu, Optică și spectroscopie sau Fizica straturilor subțiri, dar și în domenii care rezonau cu specializările noi înființate. Astfel au apărut specializările: Tehnologii de procesare a materialelor și control nedistructiv, Neliniaritate și autoorganizare în sisteme complexe, Fizica plasmei, Proprietăți electrice și magnetice ale structurilor fine și ultrafine, Teoria fenomenelor neliniare. După micșorarea perioadei de școlarizare, de la 5 la
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Iași ales dintre fizicieni, a fost profesorul Ștefan Micle. Absolvent al Școlii Politehnice din Viena, în 1850, Ștefan Micle este invitat la Iași, de către August Treboniu Laurian, pentru a ocupa un post de profesor de fizică și chimie la nou înființata instituție de învățământ superior, Academia Mihăileană. La înființarea Universității din Iași (26 octombrie 1860), Ștefan Micle devine decan al Facultății de Științe, iar în perioada 1867-1875 a ocupat postul de rector al Universității. Era perioada de consolidare a primei instituții
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de Chimie, apoi la Facultatea de Fizică, -șef al catedrei de Electricitate (1966-1972), -decan al Facultății de Fizică, -cercetător în cadrul Filialei Iași a Academiei Române, în calitate de conducător al Secției de Fizica metalelor. Erau timpuri de început ale Facultății de Fizică, nou înființate. Nu erau timpuri ușoare pentru Facultate. Nu erau stabilite ierarhiile administrative și, poate, nici cele științifice nu erau consolidate. Profesorul Tutovan, în colaborare cu alți profesori de la Facultatea nou înființată, a reușit să pună bazele unei instituții - Facultatea de Fizică
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
metalelor. Erau timpuri de început ale Facultății de Fizică, nou înființate. Nu erau timpuri ușoare pentru Facultate. Nu erau stabilite ierarhiile administrative și, poate, nici cele științifice nu erau consolidate. Profesorul Tutovan, în colaborare cu alți profesori de la Facultatea nou înființată, a reușit să pună bazele unei instituții - Facultatea de Fizică, care s-a dovedit mai apoi solidă, viabilă, cu reale posibilități de dezvoltare. Și dacă azi Facultatea de Fizică ocupă un loc de frunte în rândul facultăților din Universitatea „Alexandru
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
dușmănoase din zona de frontieră” au participat peste 11. 000 militari. Victimele deportării (40. 320 persoaneă au fost locuitori din 12 raioane, situate la granița cu Iugoslavia, între care și Turnu Severin, Baia de Arama, Strehaia și Vânju Mare, ce aparțineau proaspăt înființatei regiuni Gorj. Instalați cu forța în Bărăgan, deportații au fost obligați să constriască așa numitele „sate noi” sau „localități speciale”. Timp de cinci ani, ele au funcționat după modelul lagărelor de muncă. Neavând voie să se deplaseze pe o rază
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
e delle pene, de la 1764), s-au modernizat codurile penale ale tuturor imperiilor. "Instrucțiunile" Ecaterinei a II-a a Rusiei au fost traduse în Moldova în 1773. Inspirat de Beccaria, Mihai Șuțu a organizat Departamentele Cremenalionului din cele două țări (înființate tot de Mavrocordat), solicitînd elaborarea de dosare cu probe pentru fiecare judecată. În "Carte către boierii judecători de la Departamentul de Cremenalion de la Craiova, cum să urmeze a judeca", el cere să primească săptămînal situația exactă a celor închiși: "s-a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Cernăuți). În felul acesta se capătă o organizare identică cu a celorlalte două politehnici, din București și Timișoara. În 1942 în Politehnica din Cernăuți s-a dat examen de admitere la facultățile de Electromecanică, Chimie industrială și de Construcții, ultima înființată chiar în 1941. Autorul acestor rânduri devine student al Facultății de Electromecanică în urma examenului de admitere din august 1943. Merită precizat faptul că, deși nou înființată, concurența la admitere a fost destul de mare. Nepromovarea examenului de admitere la facultățile militarizate
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
dat examen de admitere la facultățile de Electromecanică, Chimie industrială și de Construcții, ultima înființată chiar în 1941. Autorul acestor rânduri devine student al Facultății de Electromecanică în urma examenului de admitere din august 1943. Merită precizat faptul că, deși nou înființată, concurența la admitere a fost destul de mare. Nepromovarea examenului de admitere la facultățile militarizate (politehnica sau medicina) însemna pe atunci, pentru absolvenții de liceu, înrolarea direct în armată, cu șanse mari de participare la ostilitățile de pe front. Cei din Bucovina
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
o singură secție, ca o comasare a celor două, intitulată „Electrificarea industriei, agriculturii și transportului”. În anul școlar 1956-1957 reapare sub formă de secție, Electromecanica, care revine, deci, în actualitate, la care, în 1960, se adaugă secția de Electroenergetică, proaspăt înființată, ce va rămâne în continuare în cadrul Facultății de Electrotehnică. La cele două secții de specializare deja existente în anul școlar 1972/1973, este înființată specializarea de Electronică aplicată, care, peste un an, devine specializarea „Electronică și telecomunicații". În fine, în
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
probabil, a participat la lupta națională a românilor ardeleni împotriva asupririi maghiare și a fost unul din cei 237 de bărbați care în anul 1892 au pornit la Viena ca să înmâneze împăratului Memorandul. Înscăunat după Unirea din 1918 în nou înființata (reînființata) episcopie a Vadului și Feleacului, Nicolae Ivan și-a adus amicul alături de dânsul, numindu-l consilier eparhial. Vajnicului ierarh, care a fost un excelent administrator, i se datorează, ca încoronare a strădaniilor sale, impozanta catedrală ortodoxă din capitala Transilvaniei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mărșăluind ca militarii în formație, ziua pe străzile Sibiului, noaptea pe șoseaua ce duce de la Sibiu la Turnu-Roșu. Condeiul meu nu putea rămâne acum străin de această activitate înviorătoare. Am publicat vreo două articole fulminante în ziarul legionar local, atunci înființat, purtând - dacă nu mă înșel - titlul de Țara noastră și condus de Axente Sever Popovici (l-am cunoscut personal peste mulți ani, prin Ovidiu Cotruș, părând un om cult și rezonabil): blestemam pe unguri pentru masacrele de la - Ip și Trăznea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
este introdusă prin instituirea zonei aedificandi și a terenurilor afectate amenajărilor colective. Legea prevede principiul declarației de utilitate publică și face neindemnizabile obligațiile de urbanism. Artistul însărcinat să facă proiectele este desemnat de către un inspector general de urbanism, organism nou înființat care permite Direcției urbanismului și construcției imobiliare să urmărească operațiile desfășurate pe teren. Aprobarea definitivă a planurilor se face printr-un decret al Consiliului de Stat. Odată Planul aprobat, el se impune oricărei activități publice sau private. Autoritatea puterii centrale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
numai în zonele ce urmau a fi urbanizate cu prioritate, dar și în zonele ce urmau a fi renovate. Amenajarea și dotarea acestor zone puteau fi acum realizate de investitorii privați pe baza unei convenții stabilite cu puterea publică. Odată înființate, plecând de la POS, ZAC dispuneau de reguli proprii care se impuneau și POS. Ele legalizau derogările și permiteau, de exemplu, constructorilor să edifice imobile mai înalte 177, pe care, inițial, coeficientul solurilor prevăzut pentru acele zone nu le-ar fi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
încredere în acest domeniu se număra și nimeni altul decât contele Pavel D. Kisseleff, cel care cu câțiva ani mai devreme se remarcase în fruntea trupelor de ocupație din Principatele Române și care în 1837 fusese numit în fruntea proaspăt înființatului minister al domeniilor statului. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, imaginea Rusiei în răsăritul Europei nu era una dintre cele mai bune. Ignoranța față de această parte a Europei, precum și publicarea lucrării marchizului Astolph de Custine (1843) conturaseră un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]