2,289 matches
-
o fericire nemaipomenită, nouă încă, apoi ea mai * era rușinoasă, încît actul amorului o făcea să tremure, să țipe, să leșine, ceea ce-i adăuga și mai mult fericirea *. {EminescuOpVII 327} EXERCIȚII et MOLOZ 2257 Și vântul are fantazie bogată și-nflorită - visurile lui le realizează în aerul albastru și zidește din nisip portice, palate, geamii sure care se ridică pe-un minut, se schimbă dintr-o formă-ntr-alta și se risipesc într-un moment. Jucăriile vântului personificat - (în floarea Romanticei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
grijă pe lada pusă acum lângă fereastră. Apoi adormise buștean. În zorii zilei, când deja curtea forfotea de glasuri și mișcare, odaia grajdului era pustie. Pampu se trezise ca omul care-a dormit bine. Mai întâi plecase să privească livada înflorită. Apoi coborâse la râu, atras de focurile de pe prund. Erau acolo câteva zeci de fete, cu polovece argintate ori cu ciubere de lemn, care răscoleau apa, strigând numele morților. Trecuse apoi pe la bucătărie și mâncase un blid mare de linte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
fața. Câțiva pași mai înainte stătea drept, și parcă întinerit, Mașcatu. Iar în fața lui se afla spătarul, așezat pe scaunul din strană. În noaptea aceea, după ce venise de la denie, stătuse un timp în grădină, trăgând în plămâni mirosul de zarzăr înflorit. Apoi urcase tiptil scările numeroase care duceau spre prispa mare a casei boierești. De cele mai multe ori intra prin dos, pe la bucătărie, și de-acolo o lua pe scările de lemn care duceau direct spre odăile cele mari. Acum urcase prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
iar câțiva pași mai încolo îi ieșise în cale Ioniță. Întâlnirea cu el îi luminase creierul și îl umpluse de bucurie. Ioniță îl trăsese zâmbind într-o curte și de acolo, peste un pârleaz mic, într-o livadă de pruni înfloriți, unde încetiniseră pasul printre copaci. - Ce-ai pățit, fratele meu? începuse Ioniță, privindu-l cu ochi frățești, dar stând la oarecare distanță de el. Zogru îi istorisise despre ciung. - Păi, și până la ciung unde ai fost? Ei, asta era altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de la frunte și pe după ureche, până la bărbie. Avea privirea insolentă a lui Ioniță Bubosu și aroganța visătoare a Zugravului. Se mișca lent și povestea ceva, ținând țigara la distanță, în mâna stângă, sprijinită pe cot. Giulia îl privea cu ochii înfloriți, iar Zogru se uita peste umărul ei, strecurat într-un băiat subțirel, care în mod normal nu și-ar fi pierdut timpul cu Giulia: - Îl cunosc pe individul ăsta, începuse el. E Andrei Ionescu. - Da, el este. De unde îl știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de fapt, un roman întreg, căci Josh scrisese un istoric detaliat al casei. Imediat sub fotografia care înfățișa clădirea, așa cum arată ea acum, cu tencuiala albă, crăpată și umflată ca o coajă de cartof copt, cu cerdacul străjuit de coloane înflorite și curtea năpădită de buruieni, urma un istoric, scris cu „Times“, la un rând: Imobilul din Calea Victoriei, 144 a fost construit cu aproximație la începutul secolului al XVI-lea, de când datează prima lui atestare, într-o plângere juridică, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Iubiri... voi trecătoarelor iubiri Ca și Crizantemele-nfloriți Și-apoi vă ofiliți Și-apoi vă ofiliți Trec ani și parcă-n amintirea lor Mai rămân petale ce nu mor Rămân și-mi amintesc Că tot te mai iubesc. De aceea eu, voi spune-așa Că tot ce-a
101 Romanțe emblematice ale genului și cîntece de dragoste intitulate: "Iubiri ce dor" by Denisa Goldbach () [Corola-publishinghouse/Imaginative/526_a_852]
-
ne‑am deșteptat pe o dimineață tropicală cristalină, cu șopârle și cocoși. Pe ocean, chiar În fața noastră, iahturile Își remorcau bărcile de cauciuc. Avioanele decolau și aterizau pe aeroport. Dar plaja era frumoasă, netedă, largă, mărginită de copaci și tufișuri Înflorite și survolată de nori de musculițe gălbui. În spatele casei era un pom cu ramurile Încărcate de lămâi. Și Îndărătul lui, un deal povârnit. Ne luam cafeaua de dimineață la capătul străzii principale. În bistrouri și patiserii se vorbea un soi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
zi splendidă de primăvară, Narcis conduce relaxat, asfaltul este ca în palmă, așa că eu pot să-mi las privirea să alerge peste câmpurile înverzite de prospețimea grâului, care se pare că anul acesta este mai frumos ca niciodată, la pomii înfloriți, la sălciile pletoase care zâmbesc parcă soarelui, fiind printre primele cărora le-au dat frunzele, la berzele care deja și-au reluat locurile în cuiburile părăsite anul trecut. La Ivănești este zi de târg, lume multă, căruțe, țărani cu găini
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
am trezit foarte indispus, ca și cum s-ar fi întâmplat ceva ireparabil. Întreaga dimineață s-a muncit pe brânci la moșie. S-a făcut curățenie în case, s-a măturat curtea, și turnul a fost împodobit cu iederă și cu hamei înflorit, împletite cu ramuri de arin și de dafin. La bucătărie nu mai făceau față cu jumulitul de fulgi și de piele, cu tăiatul cărnii, datul în clocot și rumenirea ei la proțap; aerul era pătruns de mirodeniile obișnuite la sărbători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
urmă lumea se conformează spuselor sale, Mare figură! Nu l-am mai văzut de mult! Și sufletul meu nu s-a scuturat încă de starea aceea confuză, de acel sentiment pe care-l încerci atunci când privind cu bucurie o pajiște înflorită năvălește deodată o turmă de porci lăsând în urma ei cadavrele de flori, nu atât cuvintele urâte ale acelui bătrân m-au întristat cât mai ales, acum îmi dau seama, mi-era rușine de emoția reală pe care am trăit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
manevre, și după câțiva metri s-a dat toată lumea jos din tren, trebuiau să schimbe locomotiva, sau ceva asemănător, Aida și femeia bătrână dispăruseră, privirile mele sunt atrase undeva într-o grădină, nu departe de linia ferată, de un copac înflorit, semăna cu un magnoliu uriaș, dar florile lui erau mult mai mari decât cele de magnoliu, și dispuse pe fiecare bucățică de creangă, erau albe florile, m-am apropiat fericit de copac să rup o creangă superbă ce se legăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
uriașului cearceaf alb, cântă badea-i om de omenie, trei sferturi din tablou îl ocupă așternutul alb strălucitor, fluturând și-n colțul din dreapta sus mâna delicată ce pune clama de lemn, o bucată de cer alburiu, o creangă de prun înflorit, mi-amintesc sârmele pentru rufe, atârnate între pruni, de la un prun la altul, Așternuturi în soare, soarele nu-i, darul lui Theo de a face prezente lucruri care sunt absente din tablou, pe fereastra ce dă spre grădină, văd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să-mi dau seama de unde vine cântecul și deodată izbucnește limpede foarte aproape de noi, Badea-i om de omenie, șialalalalalala, dar sărutul nu-l prea știe, șialalalalalala, și mă roagă ziua toată, dau colțul gardului de nuiele, printre prunii albi înfloriți rufe albe întinse la soare, Io-l sărut de nu mai pot, el îndată uită tot, o ghicesc în spatele rufelor, așternuturi mari de pat, albe, i se văd doar picioarele goale în iarba de sub pruni și umbra prin albeața strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
numai picioarele goale de la genunchi în jos în iarba tânără și, din când în când, degetele ridicate peste frânghie fixează în clame de lemn rufele, nu-i destul de înaltă dacă privirea nu-i trece peste frânghia bine întinsă între prunii înfloriți, cântecul vrăjit încă o dată și-ncă o dată, bade pălărie nouă, mâna dreaptă îmi umblă grăbită pe coala albă, desenul începe să prindă contur și în momentul acela soarele trecut de amiază se lasă brusc în florile de prun, printre crengi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nouă, șiadiradirara, tu mi-ai rupt inima-n două, șiadiradirara, tu mi-ai rupt-o tu mi-o coase cu fir roșu de mătase, Ochii mei atrași magnetic de colțul acela, umbra feminină văzută prin cearceaful ud, creanga de prun înflorit, soarele bătând în albul cearceafului și ochii mei se apropie tot mai mult, ca un aparat de fotografiat care își reglează distanța, decupez din realitate doar colțul acela pe care-l măresc la adevărata lui dimensiune în raport cu privitorul, o hiper-realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
venit la călugăr și i-a spus că pomul este tot uscat. Călugărul l-a îndemnat să-și continue misiunea. Și nu mică i-a fost mirarea când, după vreo trei ani, într-o dimineață, tânărul ucenic a găsit pomul înflorit. Acesta este un îndemn spre tenacitate. Să „udăm” zilnic o idee, un țel care ne călăuzește pașii, cu speranța că acestea vor „rodi” cândva. Cred că profesorii noștri de liceu, direct sau indirect, ne-au transmis acest mod tenace de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
starea asta? Privindu-l În ochi, Oyu simți că o năpădea durerea. Oare fratele ei Îi ascundea ceva? Clopotul Templului Nanzen anunță ora amiezei. Deși țara se afla Încă În stare de război civil, puteau fi văzuți oameni admirând prunii Înfloriți, iar, printre petalele care se scuturau, răsunau cântecele privighetorilor. Primăvara aceea se arăta plăcută, dar abia Începuse Luna a Doua. La căderea serii, când lămpile Începeau să licărească rece, pe Hanbei Îl apuca, din nou, tusea. În timpul nopții, Oyu trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
călător care a stat aici toată după-amiaza? — Întocmai. Omul care stă acolo, ghemuit de unul singur, privind petuniile din grădină. Pare cam plictisit. De ce nu-l chemi Încoace? Tânărul se retrase, apoi privi În spatele clădirii. În fața petuniilor Închise la culoare, Înflorite luxuriant, Yusho stătea așezat cu privirea În gol, ținându-și genunchii. Curând, când Toshimitsu ieși pe poartă, tânărul și Yusho plecaseră. Toshimitsu era temător. Își spunea că Mitsuhide Întârzia prea mult cu Întoarcerea. Chiar dacă era pe deplin conștient că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de obicei și vedeți ca ajutoarele mele să stea pregătite, ordonă el, În timp ce se ștergea pe față. Hideyoshi porni călare, sub o umbrelă mare și roșie, cu stindardul Înainte. Legănându-se ușor În șa, trecea pe sub frunzele proaspete ale cireșilor Înfloriți, care creșteau pe drumul dintre poarta templului și poalele muntelui. Hideyoshi nu-și făcea niciodată rondul zilnic al taberei la oră fixă, dar rareori pornea atât de devreme dimineața. În ziua aceea, părea mai bine dispus și, din când În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
volutele sale imprevizibile, o semnificație mai mult sau mai puțin obscură: „Să mă scutur de simțuri cum/ evadatul adormit în zăpadă/ sub seara prinsă în gușă de/ pelican ca de cârja aortică,/ port sufletul, urmă/ cu fulgi/ Mânătarcă duioasă, burete-nflorit,/ căruia-i cânt să adoarmă.// Sprijinit de Porțile/ Orientului. Mă aștept” (Odă), sau: „peisajul ca un tablou/ electric fără fire/ aprins de un nerv/ deodată inima ta șterge geamul cu/ optzeci de gesturi pe minut/ deodată plămânii tăi/ mișcă frunzele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
însoțită de scăderea intensității biocâmpului, adică − pentru plante − a corpului eteric, ce poate fi comentată ca transferul de informație de ordin superior, obținută prin “transmutarea” parțială a corpului eteric, altui corp, de subtilitate mai mare, legată de o activizare, în timpul înfloritului, a acestuia sau, mai degrabă, a desfășurării unei activități specifice acestuia. Cu alte cuvinte, planta și desigur și regnul paralel, al animalului inferior, produce, pe lângă fluidul specific, eteric, și o oarecare cantitate din fluidul de subtilitate imediat superioară, menit a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
locală. Iașul cultural, vechi și nou, a fost o preocupare permanentă a noastră. Nu numai Iașul istoric, ci și Iașul literaturii. Ne-am plimbat pe urmele lui Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Topârceanu, Ibrăileanu, la Convorbiri literare, la Viața Românească, la căsuța înflorită a Otiliei Cazimir, la vânătoare în împrejurimi cu Sadoveanu, și peste tot în dulcele târg al Ieșilor cu Ionel Teodoreanu. Pe acesta din urmă l-am regăsit, împreună cu personajele sale, la Medeleni, da, chiar la Medeleni în sat, nu în
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
idei, în afară de satisfacțiile aduse de participarea la acest festival, Alexandru Șipa a fost impresionat de "liniștea pe care ți-o conferă peisajul, land fin cu swing lent, unduiri molcome cu păduri dese, cu grâu încă verde crud și tei încă înfloriți, bunăstarea, ordinea și curățenia, lucrul bine făcut și, nu în ultimul rând, miracolul nopților albe savurate de noi în plimbările din jurul hotelului Rantasipi sau a lacului Aulanko"442. În finalul articolului se menționează că pentru festivalul din anul 2008 s-
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
își răsfăța risipa, că m-am gândit un înger c-a trecut și-n ramura lui și-a frânt aripa. Dar poate nu-i caisul, m-am gândit, și-atuncea, supărat că tac astfel, obrazul mi-a lovit cu ramul înflorit și-ndată l-am recunoscut că este el, prietenul copilăriei, mult iubit.” (Magda Isanos, Caisul) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie două cuvinte cu înțeles asemănător pentru cuvintele: răsfăța, iubit. 2. Alcătuiește o propoziție în care
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]