2,071 matches
-
ceva de acolo. Erau două conserve de carne: una de vită, cealaltă de porc. Ea era atît de preocupată, că Întinse mîna să le ia, deschizînd geanta să le pună acolo. Apoi, Însă, ceva se frînse În ea și se Înfurie brusc. I le Împinse Îndărăt. — Nu le vreau! Ia-le. Dă-i-le nevesti-tii! Cutiile căzură și ricoșară În scaun. — Viv! spuse Reggie uimit și jignit. Nu fi rea! Ce-am făcut? Ce naiba ai? Viv! Ea coborî din mașină, Închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
flanelă de culoare Închisă și pantofi de pînză murdari. Îi zări fluierele picioarelor și exclamă: — N-ai ciorapi! — A trebuit să mă Îmbrac repede, zise el, clipind În continuare din cauza luminii, și apoi se așeză pe marginea patului. M-am Înfuriat și vroiam să-ți spun! Am fost la Franklin după-amiază și te-am căutat, dar nu erai acolo. Unde-ai fost? — La Franklin’s? Duncan se Încruntă. La ce oră ai fost? — Nu știu, În jur de patru. Duceam niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pui de focă. L-am dus În baie, l-am uscat - nu știu de ce, a Început să-i fie frică de halatul lui cu Piglet - și apoi l-am schimbat. Când i-am oferit un pahar cu apă, s-a Înfuriat. „Măl“, mi-a cerut el, „măl!“ De câte ori i-am zis Paulei că nu are voie suc? Îmi compun În minte reproșuri serioase pentru dădacă, dar Paula s-a plâns de „probleme femeiești“ În ultimul timp, deci ar putea să invoce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
când ajungea la partea În care Aurora, cu fața ei de păpușă proastă, urcă pe scările interminabile care duc la pod, urmărită de umbra unui corb și hohotitul unei vrăjitoare. Mult timp, nici eu, nici Richard nu Înțelegeam ce o Înfuria pe Emily așa de tare, apoi ne-am dat seama. Voia să derulăm caseta Înapoi, astfel Încât prințesa să nu se ducă În pod, să nu se Înțepe la deget În fusul bătrânei. Într-o zi, Emily a Încercat efectiv să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și pe toate. Accept propunerea lui cu glas răgușit și-i spun că termin la 2. Mă îndrept spre clasă complet răvășită de gânduri cețoase și apăsătoare. Am găsit-o pe Georgiana în bancă, de vorbă cu Leni. M-a înfuriat teribil s-o văd pe Leni în locul meu, e o ființă interesată numai de nimicuri, poate de asta are ticul de a vorbi cu dimi nutive. Vorbeau amândouă foarte aprins despre... pantofi. Mi-am dres glasul, demonstrativ, și Leni a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
acolo, nu aici, la masă! E încă vie acolo, până mâine, când tabloul va fi luat de mâini străine și viața fetei din tablou se va sfârși!“ Dar, în loc să le strige aceste gânduri dramatice care îi băteau ca niște talazuri înfuriate în frunte, le surâdea invitați lor, ciocnea șampanie cu ei și vorbea politicos, enunțând vorbe goale, după vorbe goale, după vorbe goale... — Ce zici, Clara, ești de acord? o întrebă Ionela cu un zâm bet șugubăț pe chip. Clara se
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
care veneau, pe malul Gegiei, în mantale ponosite, sprijinindu-se în cârje. Da' tot se cunoaște că e hapsân, fiindcă, de cumva, cineva, care era întreg și în putere, cerea un pepene a doua oară, în aceeași săptămână, Păun se înfuria, pe dată, răstindu-se la el: "Măi, tu, de ce nu vă puneți și voi, măi?! Ce, ești invalid de picioarele de dinainte, măi? Căruța cu roți de cauciuc, pe lângă care Petrea Păun mâna caii cei roibi, dispărea prin defileu, extrăgându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
scoarțe, anunțând: Trecem la pavazare! Pe urmă să raportăm cum desfășoară colectiviștii noștri muncă de partid! Vezâcă, să afle Tovarășului Popescu... Păpălăul cel de la oraș, care iar meșterise anapoda la geamantanul lui cu ochi verzi de pisică, reuși să-i înfurie și pe cei mai înțelegători meseni, întrerupând totdeauna abrupt melodia hârâită de megafon. Așezate temporar lângă Jana, cea mai hazoasă dintre vecine, care, studiindu-i pe ascuns dintărătul gras al orășeanului, se strica de râs, Cătălina și Berta cea sfioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
maron, folosind a doua plural. Ce chemare, omule? Sunt oamenii mei, colegii mei de muncă, bădie, nu pricepi? Nu vă supărați, rosti condescendent portarul, da' azi nu e zi de vizită! După logica dumitale simplă, încerc eu să nu mă înfurii, ai dreptate. Însă de ce nu interpretezi lucrurile printr-o logică având trei valori: adevărul, falsul și posibilul!? Da' nu mă luați așa, tov inginer! se oțărî 'telectualul de portar, vexat în pospaiul lui de instrucție. Că am și eu oleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lui, le zice lui Cornel Braiu și lui Ali Străilaș că: Greu o să lucrați voi cu sonda, aicea, că vine debit mare de apă Atunci, sondorul Cornel Braiu, care se poartă cu părul prea mare sub cască încât mereu îl înfurie pe secretarul de partid al minei (care și el se teme să nu vină prim-secretarul județului sau vreun ministru și să vadă că minerii nu respectă atitudinea muncitorească) însă, de-adevăratelea, el este băetan chipeș și Ali Străilaș s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Altfel zis: cum, oare, acel ins ar percepe, această rază de lumină? Pentru aceștia continuă Profesorul pentru animiști, obiectele constituie entități impregnate de vrednicie, în ele pulsând o stare nondefinită, dar nu ireală, răsfirată în veridicitate. Toate acestea.... Cuvântătorul se înfurie pe pipa lui năstrușnică, dominată de acel tors al arabului de argint, care-i tresărea între dinți. -...Toate acestea le par unora o prostie, fiindcă animismul e confundat cu oricare alt mit rudimentar, neevoluat, grosolan, sălbatic, cufundându-l în dispreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
aiurea, că până la urmă tot Între coapsele fetei primarului o să se ostenească el. Totuși, Încheindu-și lectura și privind buimac fețele roșii de hohot ale tovarășilor, a Înțeles. S-a rușinat, s-a necăjit și, peste câteva ceasuri, s-a Înfuriat de-a binelea. A adunat Încă doi gealați și l-a pândit pe Leac. Ăsta se Întorcea cu oile de la pășune. L-au băgat În cânepă, ăia doi Îl țineau de grumaz. Futu-ți soarele tău, mă batjocorești tu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de abțibilduri. De unde bani, din nou bani. Noi fuseserăm mai modești vizând cu textele noastre tramvaiele și anunțurile gratuite. Modești, modești, dar nu le făcuserăm nici pe alea. Așa că ne câcâiam. Florin ne-a răbdat o vreme, apoi s-a Înfuriat și, probabil pentru că era proiectul lui, a plusat. Bătând cu palma În masă, a așezat pe ea două hârtii de cinci sute. Era o sumă mare pentru el. Așa că, impresionați, nu ne-am lăsat mai prejos. Mai Întâi Leac, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
gest distincțiile tradiționale ale filozofiei (adevăr-fals, sens-semnificație, valoare-nonvaloare, intrinsesc-extrinsesc, interior-exterior, limbaj-realitate), de cealaltă parte, un pragmatic incorigibil, rutinat, blazat și aproape obosit, care se străduiește, sub masca unei morgi de seninătate colocvială, să-și ascundă disprețul față de adversar. Primul e înfuriat și mereu în ofensivă, al doilea e condescendent, plictisit și retras în matca unor convingeri pe care nu i le mai poate clinti nimeni. Primul e ca un spadasin care fandează mereu vrînd să-și înțepe măcar o dată adversarul, în timp ce
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
mă mulțumesc să fiu vesel fiindcă erau ei, să rămân adică un simplu figurant. Tăceam. Și atunci se observa și în mod stupid eram luat la vale, se râdea în mod neglijent de izolarea mea, care era opera lor... Mă înfuriam, nu mai țineam seama că erau și fete cu noi și le spuneam la toți că sânt niște imbecili; deveneam astfel de prisos și incomod. Desigur că nu mai așteptam să fiu evitat și renunțam dinainte să mai ies când
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că îmi spune: Chestia aia se va aranja rapid". Nici pomeneală că s-ar fi convins că eu o iubeam pe Matilda, vrusese doar să se aranjeze el însuși. Matilda nu se bucură când îi povestii, firește, nici nu se înfurie, avu doar un surâs înghețat și sarcastic: "Știam, zise ea, că asta aștepta". Dar nu zise că bine că găsise ceea ce căuta, ca și când n-ar fi avut nici acum încredere în el, după ce își bătuse joc de noi atâta vreme
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Brațele ei care mă strângeau făceau doar un exercițiu de gimnastică? Chiar așa, un timp atât de îndelungat? Și încă mai vroiam să-i povestesc, să râdem împreună... O să râzi singură de-aici înainte, gândii, simțind că încep să mă înfurii. Cum poți să uiți ceea ce până mai ieri însemna iubirea, dragostea însăși, expresia ei turburătoare care îți atinge și îți vrăjește sufletul? Ce mai rămâne atunci?... Simții că o luasem razna. Cine știe ce-o fi cu ea, ceea ce e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am avut timp să mă gândesc la tine, treci la locul tău și nu-mi vîrî paharul în nas că n-o să ciocnesc cu tine..." Dar mă și apucase de gât și mă pupase, lucru care mă scârbi și mă înfurie atât de tare că mă ridicai și îl împinsei cu violență. Dar nu-l dărâmai pe el cum ași fi dorit, ci scaunul pe care stăteam. Asta mă făcu să văd roșu. Îi înfipsei mâna în cravată, îl împinsei spre
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un dublu accent, evreiesc și în același timp rusesc. Dar dumneavoastră, când aveți de gând să învățați romînește?" răspunsese atunci Ion Micu, creând cu seninătate un moment penibil de tăcere, căci liderul nu avusese în primele clipe replică: apoi se înfuriase. "Cunosc eu acest gen de intelectuali foarte mândrii de drăcușorul mic-burghez care zace în ei și care își scoate cornițele ori de câte ori e vorba de lucruri serioase." Ion Micu îi replicase: "în orice caz văd că și dumneavoastră, gândiți prin sistemul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
grămadă de chinezi timp de ani de zile), de ce să nu le dăm o bombă în cap să-i saturăm? Și le-au dat, s-au săturat și au depus armele... Or, în ce fel s-ar putea acum americanii înfuria pe ruși și zeii să le dea dreptate? Fiindcă împotriva ideii de cucerire a lumii abia au luptat și n-au nici un chef să urmeze un Hitler-american, care nu există și acum nici nu e posibil. Bineînțeles că bomba pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
impuls fu să mă ridic și să mă duc peste ea în dormitor, dar în clipa aceea apăru chiar ea, adică apăruse mai demult, fără să facă zgomot, stătea în picioare înaintea biroului și se uita la mine. " Nu te înfuria, zise, nu ți-am distrus <opera>. Cu ironie, care i se lăbărțase peste chip ca o mască hidoasă. Mă holbai la ea câteva clipe lungi, nevenindu-mi să-mi cred ochilor. Masca se întinse spre urechi și-i desfăcu un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
N-am cerșit nimănui o favoare de care să-mi fie frică să nu zbor. Vă adresați poate ministrului învățămîntului, căruia lui îi e frică să nu zboare? Eu nu zbor, plec imediat dacă mă mai amenințați astfel." S-a înfuriat. <Da' carnet de partid ai?> "Am!" "Vezi să nu rămâi fără el." <Sînt medic,> i-am răspuns. Pot să-mi îngrijesc pacienții și fără carnet, n-cm intrat în partid să mă agăț de un carnet. Pot să am convingeri
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ei e prematură?!" zise Vasile. "Domnule inginer, răspunse Vaintrub, țin să vă răspund printr-o comparație. Se căsătoresc doi inși, se culcă împreună și bărbatul zice nevestei: hai, naști! Dragă, răspunde femeia, trebuie să treacă nouă luni! Și bărbatul se înfurie: ce nouă luni?. Mie să-mi naști acuma, n-am timp să aștept . După cum vedeți și aici ideea de a concepe un copil e bună, dar pretenția ca el să se nască imediat e absurdă. Orice-ai face, copilul tot
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mi se confirmară. " Ați pus în pericol Transilvania cu acțiunile voastre smintite, continuă el ridicând vocea. Și continuați să complotați, primiți și dați ordine de peste hotare, împotriva regimului, în timp ce ocupați posturi în universități, crezând că n-o să fiți demascați"... Se înfuriase, se făcuse roșu, dar ochii săi orbi, holbați asupra mea, îmi făcură în mod straniu impresia că, pentru o clipă, implorau dintr-ai mei, care îl măsurau neclintiți și cu aviditate, adevărul acestei lumi, care îl urcase atât de sus
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu-și arăta vârsta, părea mult mai tânăr, nici un fir de păr alb, voinic, figură de ins experimentat, cunoscător de oameni, cu gesturi puține, fizionomie care semăna cu a tatălui meu, reflexiv însă și greu de presupus că se putea înfuria vreodată. Am început eu. "Tovarășe prim-secretar, știți că am fost condamnat pe nedrept?", " Nu chiar, răspunse el cu o vagă ostilitate. Nu chiar pe nedrept." "V-aș ruga să-mi acordați două minute să vă explic ce era cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]