5,200 matches
-
să mă duc cu tine la Partid să-i întreb dacă cineva te-a autorizat pe tine să mă chinuiești. De unde știi tu că eu împărtășesc aceleași idei politice ca tatăl meu? Poate că sunt mai comunistă decât tine...!”. A înghețat. A devenit livid și, din ziua aceea, nu a mai îndrăznit să se ia de mine. Era o aberație să spun că sunt comunistă, dar UTM-istă am fost, până la arestarea tatei, când m-au exclus cu specificația: „O fiică
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
imobilă. Percepția timpului ca dimensiune se supunematricei culturale, este diferită în funcție de civilizație, de mentalitate și de dominanta religioasă. Dacă în America time is money, dacă aici el are o latură galopantă, amestecând cu repeziciune prezentul în viitor, în India timpul îngheață, este static și greu, păstrând spațiul spiritual intact de mii de ani, putem vorbi mai degrabă, de calitatea lui de păstra și a salva istoric și cultural tradiții, credințe, un mod de viață instaurat, definind poate cel mai bine o
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
a vinete coapte. Sunt cuvinte care ne definesc .Cuvinte asociate cu trăiri,oameni, amintiri... Și sunt cuvinte care ne-au frânt zborul ciuntindu-ne aripile. Dar cuvintele cele mai greu de ignorat sunt cuvintele nerostite. Acele cuvinte care i-au înghețat pe buze pentru că nu a avut putere să-ți spună că te iubește sau că te uraste.Cuvintele acelea necuvinte care sunt însoțite de privirea tristă și întrebătoare sau cea furioasă și tăioasa. Ți-ai părăsit vreodată un părinte care
NE-CUVINTELE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356120_a_357449]
-
Publicat în: Ediția nr. 498 din 12 mai 2012 Toate Articolele Autorului http://www.poezie.ro/index.php/poetry/220314/Perle din lacrimi Prima zăpadă m-a găsit cu lacrimi pe obraz. Fulgul curat pe-o lacrimă s-a așezat și-a înghețat. Perle izvorau din privire, se rostogoleau prin omăt și creșteau cât un om de zăpadă. Referință Bibliografică: PERLE DIN LACRIMI / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 498, Anul II, 12 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PERLE DIN LACRIMI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356231_a_357560]
-
Acasa > Poezie > Amprente > IARNĂ ÎN NOI Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ne-ngheață iarna sufletele deja împietrite, Și ninge peste noi cu grijile lumii întregi, Pe geamurile inimii deseneaza flori aurite Iar fulgii sărută mâinile cu care-i culegi. Ne spulberă crivățul iubirii de multe, Ne îndoim ca și nucii când i-acoperă
IARNĂ ÎN NOI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368837_a_370166]
-
trecem prin viață urmărindu-ne steaua... Ne ninge iar iarna cu albe fantasme Din sfântul trecut ce s- a pierdut printre stele, În juru-mi câmpia se transformă ca-n basme Într-o albă bezea cu flori mici de-acadele. Ne-ngheață iarna orgoliile de oameni mari, Și ne transformă în veseli oameni de zăpadă, Iar râsul copiilor pe dealuri fugari, Ne cheamă la joacă cu bulgări în stradă. Ne ninge pe tâmple cu flori mici de gheață, Ne cerne zăpada în
IARNĂ ÎN NOI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368837_a_370166]
-
scuturat zgribulit de frig, ninsese, totul era alb, mi-am băgat un deget în zăpadă și amintindu-mi de tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368845_a_370174]
-
minute de pauză. Mă ridic agale de pe bancă și mă îndrept către spatele colinei de deasupra fântânii. Abia fac câțiva pași că mă trezește brusc din momentul de reverie un țipăt atât de puternic și sfâșietor, că am simțit că îngheț de groază, însă mi-am zis: ”Iată Ingrid că tocmai te supune la probe, madam ,,Einstein”, așa că păstrează-ți cumpătul,dragă!” Din acest moment încep să devin atentă, să nu mai fiu luată pe nepregătite. Nu aștept prea mult, când
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1649 din 07 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-a Lumii veche față lacrimi curg șiroaie Cruzimea-ntinde gheara peste Univers. Cerul poartă doliu-n portale ruinate Omenirea-i mută, durerea o-ncovoaie. Epidemii, teroare, îngheață sânge-n vene. Suflete-omorâte de-o mână ucigașă Spre Infinit se-nalță pe brațele divine. Cutremurat de rele, Pământul, mereu, geme... Dar, Doamne, ce se-ntâmplă, la mine, Acasă? Tristețea mă doboară, gându-mi poartă doliu Imi văd glia mamă
NICI LACRIMA, NICI VERSUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368913_a_370242]
-
oprești să-ți tragi sufletul, te întreabă daca ai nevoie să te ajute cu ceva! Moș Crăciun e cel care din puținul lui adunat cu trudă, oferă și altora ceva! Moș Crăciun e cel care nu lasă pe nimeni să înghețe în frig! Moș Crăciun este cel care ți-a răspuns la mesajul tău sincer. Încercați să fiți și voi cât de cât un Moș Crăciun. Referință Bibliografică: CINE E MOȘ CRĂCIUN? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454
CINE E MOŞ CRĂCIUN? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368903_a_370232]
-
împotriva Ta; Mânia Ta ai azvârlit-o asupra lor, ca pe un pai i-a ars ea. La răsuflarea Ta apele s-au înălțat, Ca un zid, talazuri s-au ridicat, În mijlocul mării, valurile au încremenit, s-au închegat, au înghețat. Vrăjmașul a spus: <<Îi voi urmări, Din urmă îi voi ajunge, prada o voi împărți, Cu ei voi făcea orice voi dori, Voi scoate sabia, îi voi distruge, îi voi căsăpi>>. Dar cu Spiritul Tău ai răsuflat, iar marea i-
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
umplut de teamă, Simțind că-n fața Ta or să dea seamă, Spaima și teama au căzut asupra lor, Venite parcă dintr-un zbor. Atunci când Mâna Ta a făcut fapte mărețe Ei au amuțit ca piatra, trupurile lor păreau să înghețe. Până a trecut poporul Tău, Doamne, neamul ce ai mântuit. Tu îi vei aduce și așeza în Țara lui Israel ce le-ai dat-o, la Templul pe care Ți l-ai pregătit. Dumnezeule, Casa care Ți-ai pregătit-o
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
numai istoricii de meserie o pot avea. Când politicul se substituie istoriei, România nu mai e o țară independentă. Nici măcar atât cât a fost sub comunism în ultima lui perioadă, de tristă amintire, independentă să moară de foame,independentă să înghețe de frig, dar independentă. Domnule președinte. Negoțul dumneavostră cu istoria e același negoț (relegat în idee) pe care Ceaușescu îl făcea vânzând sașii. Am avut contacte umane și amicale cu sașii în copilărie. Sunt oameni minunați și adorabili. Dar de ce
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
Tăcere sădită în crăpăturile inimii mele, Plec inima prin glasul tău, care tace, Peste tot e numai tăcere, tăcere fără vibrație. Tăcere e și în mintea mea, în glasul meu, Care nu poate să mai rezoneze, Cu întunericul care mă îngheață. Visul tu mi l-ai furat, Căci iubirea din mine ai călcat, Zdrobind liniștea. În celula aceasta, unde toată lumea tace, Nu găsești decât o tăcere. O tăcere muribundă, ucigătoare, Pentru că moartea calcă și desface, Iubirea din mine, ce nu-mi
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
le cerne, Prin închisorile inimii mele. Culorile glasului Tău mă duc prin ploi, Ploi de lumină, Cu picături de iubire, ce alină inima mea, Când suntem numai noi doi. Tu ești suflare desprinsă cu viață, Chiar și când viața mă îngheață. Dă-mi mâna să traversăm pragul Unde pământul sărută cerul, Iar tăcerile prefac zorile, În fascicole multicolore. LASĂ INIMA SĂ SPUNĂ... Lasă inima să spună, Tu ești cea mai bună. Lasă inima să zboare, Tu ești cel mai tare. Lasă
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
sub lovituri. Pe cozile lopeților încremenise un strat confortabil de gheață. Se lucra circa 12 ore pe zi, cu cele 30 de minute pauza pentru poșirca în care erau fierte murături stricate, varză împuțită și cartofii mucegăiți. Pentru a nu îngheța poșirca care se împărțea cu mărinimie se renunța la lingură, sorbindu-se direct din gamelă. Pe pieptul deținuților acoperit cu zdrențe, stropii ce cădeau din gamelă deveneau în câteva secunde țurțuri ce se zgâlțâiau aprig sub asaltul necruțător al crivățului
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
fiu batjocora "căprarului comandant "în Șorogari pe variantă (loc de instrucție) unde curgea Calcaina, o apă murdară de sudoarea instrucțiilor fără rost și care năvălea lin de parcă ar fi stat pe loc. Fiind toamnă sufla un vânt rece de-ți înghețau oasele iar un căprar cu nume de erou de roman mă "simpatiza". Când eram pe câmpul de instrucție mă lua separat și bătându-se cu palma aproape tot timpul peste picior lângă fesă îmi zicea "pas aici "si mă alerga
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
a așternut în ultimul timp se abate de la poteca pe care o știa și alunecă într-o râpă adâncă, de unde oricât se chinuie, nu reușește să iasă afară. „Dumnezeule, ce mă fac?! Dacă nu trece nimeni să mă ajute voi îngheța aici de frig”, își spune ea și simte o durere puternică în piciorul drept. Norocul vine însă de la fularul care în cădere a rămas agățat de o creangă aflată la marginea râpei și pe care Nelu îl recunoaște că este
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
urma pe care te-am pierdut, mă-nvăluiesc în cămașa ta, să-mi vorbească în tăcerea ta, să-mi șoptească numele în visul nostru pasional când eu eram moneda ce-o aruncai în fântâna dorințelor tale. Azi sunt o frază înghețată între buze și lacrimi curgând pe perna ce mă dezbracă de gânduri. Mă voi însoți cu marea, voi veni la tine, azi, pe-un val, să-ți alung tristețea. De nu poți veni tu, voi veni eu pe nisipul auriu
FÂNTÂNA DORINŢELOR de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369877_a_371206]
-
Patul se coboară sub greutatea mea, dar îl simt prietenos și încăpător. Dacă stăm la taclale, atunci să ne bucurăm de o cană de lapte cald. Afară e ger curat și limpede, se aud săniile în depărtare, iar pamântul e înghețat de o săptămână. Aș fi putut pleca cu vreo două zile înainte, atunci când pădurea dădea semne de curaj, dar am preferat să întârzii chemarea și să tânjesc după ea. „E ger ca la Polul Nord!”, răspunse la o întrebare probabilă Toma
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
Mia?”, gândea femeia necăjită. „Dar așa era felul lui Gică. Îi plăcea schimbarea!” Săraca Lina, a stat tremurând în iarba înaltă din curtea femeii, să-și aștepte bărbatul ieșind din casa Miei. A stat toată noaptea, în aerul rece, tăios. Înghețase toată! Dar Gică merita tot sacrificiul! Bărbat ca al ei, mai rar de găsit! Îi era frică să nu-l piardă de tot! Să-l fure Mia. Când zorii zilei s-au ivit timizi, a deschis ușa casei și Gică
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NUIAUA FERMECATĂ-5 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În acest moment vă mărturisesc că mi-a înghețat pasta în pix de atâta frică. Degeaba mă implorați să fac ceva ca să-l salvez pe Tudorel. Vă jur că nu pot să fac nimic! Mi-a înghețat și imaginația. Nici Lunișoara...nici stelele...nici copacii...nici măcar îngerul său păzitor
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
2015 Toate Articolele Autorului În acest moment vă mărturisesc că mi-a înghețat pasta în pix de atâta frică. Degeaba mă implorați să fac ceva ca să-l salvez pe Tudorel. Vă jur că nu pot să fac nimic! Mi-a înghețat și imaginația. Nici Lunișoara...nici stelele...nici copacii...nici măcar îngerul său păzitor... Nimeni nu-l poate salva pe Tudorel de lupul cel înfometat. Uff! Nici măcar o sanie nu trece pe aici cu cineva... cu ceva...o pușcă acolo...Nimeni! Nimeni
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
enervez? Cum adică, mint? A, da! Aveți dreptate. Angajații domnului Ionescu știu că el a plecat acasă. Dar pe șosea, trecând prin sate cu oameni și copii pe ulițe. Unde lupul nu îndrăznește să vină. De aceea, vă propun să înghețăm povestea în momentul când cumătrul lup face saltul său fatal asupra lui Tudorel cel fericit. Ca pe o peliculă de film ruptă sau oprită-n loc de niște butoane sau șurubele. Apoi, să dăm timpul înapoi. Priviți cum se derulează
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
ca să-i treacă. Eu vreau să fac om din el, că d-aia ți l-am dat ucenic la moară. -Și eu vreau să fac om din el, Iancule! Dar nu așa cum...mă ții tu aici în uliță, să-mi înghețe caii. -Aoleu! Să mă ierți, domnu’ Ionescu! Să vă aduc două pături. Sau...vreți să poftiți în curte? Deshămăm caii și...luați ceva, acolo! Un păhărel, ceva șorici, jumări și... -Bolindeți, râse Anton. -Nu! i-a retezat-o domnul Ionescu
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]