1,838 matches
-
fiare. Ripley se învârti cu scaunul și se uită în culoarul central. ― Newt. Unde-i Newt? Cineva o trăgea de pantaloni; erau mișcări ușoare, așa că nu tresări. Copila era ghemuită în spațiul îngust dintre scaunul conductorului și blindajul mașinii. Tremura, îngrozită, dar cu toate simțurile la pândă. Ripley consideră acum că era aproape normal: fetița asistase la scene și mai înspăimântătoare, atunci când creaturile invadaseră colonia. Privea oare ecranele postului de operații când soldații pătrunseseră în sala cu coconi? Văzuse fața femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
simțise la cealaltă extremitate a tunelului se dovedi a fi cea a unei forme amenințătoare. Hicks avu impresia că zdrobise butonul de plastic. Ușile ascensorului se închiseră... dar prea încet. Creatura întinse o labă enormă printre acestea și în fața oamenilor îngroziți, sistemul de securitate bâzâi și comandă deschiderea lor. Mașina nu făcea deosebire între brațul unei ființe umane și laba unui extraterestru. Grozăvenia pe care se prelingea o umoare vâscoasă se năpusti și Hicks declanșă vibratorul de aproape, provocând explozia. Prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de artropod care apărură în afara oului. Se iveau unul câte unul. Știind prea bine ceea ce urma să se întâmple cât de curând, fetița urlă. Ripley auzi strigătul și se lansă spre punctul său de origine. Fascinată și în același timp îngrozită, Newt privea monstrul ieșind din ou. Făcu un scurt popas în vârf, cât să-și recupereze forțele și de a se orienta, apoi se răsuci spre copil. Urma să sară pe ea când Ripley dădu buzna în sală și apăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
un piston și niște gheare tăioase ca briciul izbiră în podea și pătrunseră în metal, la câțiva centimetri de picioarele ei. Și acum încotro? Nu-i mai era frică. Nu avea timp să cedeze panicii. Era prea preocupată ca să fie îngrozită. Acolo: o scară spre nivele superioare ale stației. Treptele se ondulau și vibrau. Instalațiile începeau să se prăbușească. În urma ei, o matahală se izbi de peretele metalic și podeaua se afundă. Prin plăcile groase de aliaj trecură colții și ghearele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în direcția basculantei de la abator. Te întâmpinau apoi actorii dramatici, jucând scene sângeroase pe trotuar (prinsesem și eu odată un happening cu Moș Crăciun asasinat, învelit într-un pled alb pătat cu roșu și rulat pe stradă, în văzul trecătorilor îngroziți). Mai numărai și vânzătorii de baloane colorate, scoțând din manșetă căței și girafe de latex pentru copilașii uimiți. Lângă ei, își făceau veacul coșarii cu peruci fumigene și arlechinii drapați în romburi de ruj portocaliu și pudră albă de talc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de aceste calități aproape nimeni nu știuse nimic ani la rând, fiind descoperite de-abia în ultimul timp, absolut întâmplător. Într-un cuvânt, despre ele se vorbeau foarte multe lucruri de toată lauda. Dar existau și răuvoitori. Unii se arătau îngroziți când pomeneau de numărul imens al cărților citite de fete. Cu măritișul nu se grăbeau; prețuiau cercurile pe care le frecventau, dar nu peste măsură. Faptul apare cu atât mai demn de relevat, cu cât toți știau orientarea, caracterul, țelurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și cu țigănci luate de-a dreptul din șatră. În ceea ce-l privea pe Rogojin, acesta stătea în picioare și se uita în jur, cu fața strâmbată într-un zâmbet imobil, nedumerit. — Prințe, dragule, vino-ți în fire! îi șopti îngrozit generalul, apropiindu-se dintr-o parte și trăgându-l pe prinț de mânecă. Nastasia Filippovna observă și izbucni în râs. — Nu, generale! De-acum sunt și eu prințesă, doar ați auzit că prințul mă va ocroti! Afanasi Ivanovici, măcar dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de mine a scornit povestea... Și încă nu știi ce figuri mi-a făcut la Moscova! Iar bani, bani câți am cheltuit eu... — Dar... cum o să te mai însori acum cu ea?... Cum o să trăiești după aceea? îl întrebă prințul, îngrozit. Rogojin îi aruncă o privire grea și teribilă și nu-i răspunse nimic. — Asta e a cincea zi de când n-am fost la ea, continuă el după ce tăcu cam un minut. Mă tem că o să mă alunge. „Eu, zice, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cineva). Ah, ce bucuroasă sunt că în sfârșit te-am găsit! Ți-am trimis în oraș un curier, doi! Te-au căutat toată ziua! Pe treptele scării, Evgheni Pavlovici încremeni ca trăsnit. Și Lizaveta Prokofievna se oprise în loc, dar nu îngrozită și împietrită ca Evgheni Pavlovici: o privea pe ființa aceea impertinentă la fel de mândră și cu același dispreț rece pe care și-l manifestase mai înainte față de „omuleți“; imediat, își mută privirea sfredelitoare asupra lui Evgheni Pavlovici. — O noutate! continuă vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu lacrimi amare, își acoperi fața cu batista și se prăbuși pe scaun. — Păi nici nu te-a ce... — Nu te-am cerut de soție, Aglaia Ivanovna, rosti prințul fără voie. — Ce-e? strigă deodată Lizaveta Prokofievna, mirată, înfuriată și îngrozită. Ce-i asta-a-a? Nu-i venea să-și creadă urechilor. — Am vrut să spun... vreau să spun, bâigui prințul, n-am vrut decât să-i explic Aglaiei Ivanovna... să am onoarea de a o lămuri că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
secretul? Vietatea se ascundea sub comodă, sub dulap, se târa prin unghere. M-am așezat pe un scaun și mi-am tras picioarele sub mine. Ea traversă iute camera în diagonală și dispăru undeva, în apropierea scaunului meu. Mă uitam îngrozit împrejur, însă ședeam cu picioarele strânse sub mine, speriat și sperând că n-o să se cațere pe scaun. Deodată am auzit din spate un foșnet uniform aproape de capul meu; m-am întors și am văzut că reptila se cațără pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să ți-o spun și ți-am și spus deja, dar... e prea puțin, pentru că nu m-ai crezut. Totuși, între noi există o ființă... — Taci, taci, taci! îl întrerupse deodată Aglaia, strângându-i tare mâna și privindu-l aproape îngrozită. În acel moment o strigă cineva. Ca și cum s-ar fi bucurat, ea îl părăsi și plecă în fugă. Prințul a avut febră toată noaptea. Ciudat, avea febră deja de câteva nopți la rând. De data aceasta, delirând pe jumătate, avu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și să devină iezuit, ba încă o face aproape fățiș, cu un fel de entuziasm. A murit la timp, zău așa... da... toți vorbeau pe atunci... Prințul se zăpăcise. — Pavlișcev... Pavlișcev a trecut la catolicism? Nu se poate! strigă el îngrozit. — Ba bine că „nu se poate“! mormăi plin de importanță Ivan Petrovici. E prea mult spus și, fiți și dumneavoastră de acord, dragă prințe... De altminteri, îl prețuiți atât de mult pe răposat... într-adevăr, a fost un om bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
împinse cu umărul și... se auzi un strigăt general! Vaza se clătină, mai întâi păru să ezite dacă n-ar fi bine cumva să cadă în capul vreunuia dintre bătrânei, însă deodată se aplecă în direcția opusă, spre nemțotei, care, îngrozit, de-abia apucă să sară în lături, și se prăbuși pe parchet. Bubuitul, țipetele, cioburile scumpe împrăștiate pe covor, sperietura, uimirea - o, e dificil și aproape inutil de descris ce era în sufletul prințului! Însă nu putem să nu pomenim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
imediat și rămâne cu mine pentru totdeauna, se căsătorește cu mine, iar tu ai s-o zbughești singură acasă! Vrei, vrei? strigă ea ca smintită, poate nevenindu-i nici ei să creadă că e în stare să rostească asemenea vorbe. Îngrozită, Aglaia se repezi spre ușă, dar se opri ca țintuită în prag și asculta. Vrei să-l alung pe Rogojin? Credeai că m-am și cununat cu Rogojin, ca să-ți fac ție o plăcere? Uite, strig acum, fiindcă ești de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
încleștate. Se spera că unii vor mai fi în viață și s-au pus a-i duce de aci. Speranța că e vorba numai de răniți și leșinați nu se împlini din nenorocire. Era icoana morții ce se prezenta privirei îngrozite, în forma ei cea mai oribilă. Condeiul nu e în stare a descrie, și mulți bărbați cari au mai văzut focuri teribile au îngălbenit la vederea acestor nenorociți, cari câteva minute mai 'nainte erau încă veseli și au intrat în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cold War, începe cu relatarea unei anecdote semnificative pentru anul 1951. Un periculos mafiot italo-american arestat pentru fapte comise în cadrul notoriei organizații Murder, Inc. primește vizita surorii sale, care află că frățiorul poartă discuții regulate cu deținuți de orientare marxist-leninistă. Îngrozită, aceasta exclamă, "My God, Bob, you'll get into trouble" (Whitfield: 2). Pentru sora mafiotului, pericolul îndoctrinării comuniste putea să fie un necaz mai mare decât o simplă condamnare pentru banditism și crimă. În crearea acestei culturi a Războiului Rece
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
că emoțiile ei s] între în joc - îi pas] dac] f]tul moare? Cât de mult conteaz] pentru ea viață mai ușoar] pe care ar putea s] o aib]? Dac] își imagineaz] situația recurgerii la avort, este ea liniștit] sau îngrozit] la gîndul acesta? Hume concluzioneaz] c], în stadiul final al analizei, „morală este determinat] de sentiment”. Oamenii au preferat aceast] perspectiv] din diferite motive, unele dintre ele bune, altele mai puțin bune. Uneori, oamenii îmbr]țișeaz] subiectivismul etic deoarece îl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
piese este un ascet intransigent și un misogin feroce, care clamează împotriva desfrânatei dansatoare Chimena ca Ioan Botezătorul împotriva Herodiadei, dar îi cade victimă. Cuprins de remușcări, indignat, Apollonius blestemă lumea decăzută și, drept urmare, cetățenii Alexandriei încep subit să moară. Îngroziți, cei rămași în viață încearcă și prin implorări, și prin violență să-l determine să ridice afurisenia. Făcătorul de minuni rezistă, însă în cele din urmă se lasă înduplecat de Chimena, care îi declară public iubire, apoi dansează frenetic, înnebunind
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
poalele veșmântului i s-au desprins, nu se știe cum, În prezența Împăratului. Acest lucru era considerat În China antică o totală lipsă de respect față de Fiul Cerului. Din fericire, Împăratul l-a iertat, pentru că era prima oară. Prim-ministrul, Îngrozit, nu mai contenea cu mulțumirile pentru generozitatea imperială. Ajuns acasă, i-a povestit nevestei cele Întâmplate. Amândoi au hotărât ca el să-și cerceteze de trei ori poalele veșmântului dimineața, Înainte de a pleca la curte. Și a făcut Întocmai, uitându
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
avusese loc cu o zi Înainte. De data aceasta Maiestatea Sa s-a mâniat. Nu a zis nimic, dar s-a ridicat și a părăsit Încăperea. Sfatul s-a Întrerupt brusc, iar toată lumea era tulburată. Primul-ministru s-a dus acasă Îngrozit, tremurând, cu mintea aproape rătăcită. După o ploaie de consolări și Încurajări din partea nevestei, a hotărât să Îmbrace a doua zi un veșmânt nou-nouț și să se uite un ceas În oglindă Înainte de a merge la Împărat să-și ceară
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
lucrări a scriitorului și de asemenea este un titlu mult prea lung pentru o lucrare oficială. Bătălia de la Lucerna este descrisă cu detașare, însă putem remarca dramatismul situației: „Trebuie să mărturisesc că nu am fost niciodată în viața mea mai îngrozit [...] în cele din urmă, traversând un izlaz, am ajuns pe o potecă. Unul dintre căpitanii noștri, un saxon și un domn, și-a împușcat plin de curaj calul și și-a chemat oamenii să i se alăture și să apere
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu violență face obiectul corectării - de reținut termenul, care presupune greșeli făcute de realizatorul filmului respectiv în raport cu un model românesc necunoscut lui - filmului Călugărița din Monza : - Se va scoate partea a 2-a a secvenței violului (picioarele din ce în ce mai dezgolite, fețele îngrozite ale femeilor care asistă la viol). - Se va scurta scena din pat în care se insistă cu aparatul de filmat. - Se va scurta scena omorului servitoarei și al transportării corpului (va lovi doar o dată). - Se va scurta secvența fugii de la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ochii limpezi, neștiutori, plini de curiozitate, necunos‑ cutul. Însă sensul fantasticei istorii a dramei omenești se desfășoară în conti‑ nuare: Adam și Eva, ființe frumoase, puternice, fericite, sunt părinții unei rase care se zbate între foc și apă, cutezătoare și îngrozită, gigantică și mică toto‑ dată. Toată creația lui Michelangelo este închinată acestei dileme istorice ni‑ ciodată rezolvată de lumea împărțită în clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
totuși or‑ dinea rațional‑artistică: numărul mare de personaje distribuite în douăspreze‑ ce grupe compoziționale sunt antrenate într‑o trombă vertiginoasă de la viziunea dreapta spre stânga, înconjurând figura Mântuitorului. La gestul implacabil al lui Cristos, nenumăratele trupuri gigantice se înconvoaie îngrozite, se prăvă‑lesc în neant; contrastul dintre vigoarea formidabilă și groaza acestor oameni dezvăluie răul și justifică pedeapsa. Judecata de Apoi nu are nimic comun cu manierismul celor care crezând în valabilitatea universală a unor pedepse mai ușoare, l‑au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]