1,859 matches
-
Don vărsase o picătură de ceai pe ziarul lui Eddie. Eddie insista ca Don să-i plătească ziarul, iar Don insista cu încăpățânare că nu-i dă banii. Eu știam cât de inofensivă era cearta celor doi, dar Angela părea îngrozită. Prin urmare, Mike și cu mine am încercat s-o liniștim. Eddie e furios, am râs eu. Urlă gras, dar... ăăăă... n-o să-i folosească la nimic! Când am pronunțat cuvântul „gras“, mi-am dat seama că mă uitasem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sunt ăștia? am izbucnit eu și Helen. Sunt niște oameni pe care mamu și tatu voștri îi știu, ne-a lămurit tata. De unde îi știți? De la clubul de golf, a zis mama. Doamne, apără și păzește! Sunt de-a dreptul îngrozită. —Căm, nu așa ne-am întâlnit, a pocit iar tata vocalele. A foșl așa. Câinele lor... adecă... cainele lor fugise și cu toții am găsit creatura și... — Doamne, vin încoace, l-a întrerupt mama. Arăta de parcă era pe cale să leșine. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
simțurile. Și până la salariu nu mai aveam nici un ban ca să-mi refac stocul. Toată ziua mă simțisem așa de deprimată că nici nu fusesem în stare să mă duc la lucru. N-avusesem forță decât să zac pe canapea, vag îngrozită, conștientizând cât de rar îmi bătea inima și dorindu-mi să fi avut destulă energie ca să-mi tai venele. Carlos dispăruse din nou, după ce la petrecere reușise să afle - nu se știe cum - că Brigit îl cunoscuse pe Joey în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
eram teribil de excitată. Nu voiam să-i ating penisul, nu voiam să-i mângâi erecția prin blugi. Pun pariu că Daryl n-avea așa ceva, mi-a spus el cu răutate, continuând să-mi miște mâna peste pantalonii lui. Eram îngrozită. Uitasem că Luke mă văzuse cu Daryl. Mi-am dat seama că probabil gândea că eram o curvă, așa că am încercat să mă trag de lângă el. A, nu, a spus el râzând într-un fel neplăcut. S-a terminat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cărți de Dostoievski. Luke mi-a zâmbit admirativ. Nu ești o idioată, nu-i așa, păpușo? Mă întrebam dacă era sarcastic și nu reușeam să mă decid asupra răspunsului. Așa că n-am făcut decât să ridic ușor din umeri. Eram îngrozită, în special, din cauza cărților de Dostoievski. Da’ John Grisham ce-are? mă întreba Brigit de fiecare dată când mă prindea cu ele. De ce citești toate rahaturile alea? Nu știam de ce. Dar mă făceau să mă simt foarte bine. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
era în starea aia, trebuia să strigi ca să te audă. înseamnă doar femeie albă. A urmat o tăcere uluită. Și-atunci cum se spune în cubaneză la prostituată? —Nu știu. Tu ai luat lecții de spaniolă. Știi, Brigit arăta cam îngrozită. Mi s-a părut mie că tipa era cam nedumerită când i-am spus că eu nu sunt o gringa și că singura gringa din zonă era ea. — Deci s-a terminat cu Carlos? am întrebat-o. — în orice caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
adevărat pe Daryl. —MAMA Mia, a zis ea întunecându-se, după care a scos un chicot ciudat. MAMA Mia. MAMA MAMA Mia. Ha! Ha! N-ar fi trebuit să-i povestesc despre noaptea petrecută cu Daryl, mi-am dat seama îngrozită. Acum c-o luase razna pe câmpii, amănuntele alea ar fi putut deveni foarte periculoase. Brigit și-a băgat degetul mare în gură și și-a apropiat fața - mult prea mult - de Daryl. După care a repetat, cu subînțeles: —Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Helen, că metoda lui Josephine era ochește și nu nimeri mai curând decât jocul de-a personajul atotștiutor. Deci n-ai ciupit-o pe Anna? Și nici n-ai încercat s-o faci să plângă? M-am holbat la ea îngrozită. De unde Dumnezeu știa? Și de ce trebuia să le-o spună tuturor celor aflați în cameră? Toată lumea s-a îndreptat în scaune. Până și Mike și-a sistat încercările de a-mi vedea chiloții. — Presupun c-ai urât-o pe Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ca pacienți. Majoritatea oamenilor se tem de ace! Ha, ha, ha! Vrei să-ți faci tu injecția? HA, ha, ha! Ți-ai adus garoul tău? Ha, ha, ha! Cel puțin n-o să trebuiască să împarți acul cu nimeni, ahahahahaha! Asudam îngrozită. Individul se înșela amarnic. Aveam oroare de ace. Și eram terifiată de grozăviile care aveau să vină. Tot corpul mi-a înțepenit atunci când doctorul mi-a ridicat buza și mi-a înfipt vârful ascuțit al acului în pielea sensibilă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Era doar o chestiune de timp. Brigit făcea chestia asta de fiecare dată când se întâlnea cu Luke. —1972, normal, a răspuns Luke. Să știi că nu-i adevărat, a sărit repede Brigit. De fapt, suntem în 1997. Luke părea îngrozit. —Ce prostii spui tu acolo, femeie? Rachel, dă-mi ziarul, mi-a ordonat el. Ia uită-te aici, retardato, ia uite ce scrie la dată... Luke clătina din cap ca de obicei, iar eu am decis că mă săturasem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am bolborosit. Și oricum, am adăugat într-o dispoziție războinică, am făcut chestia asta numai pentru că noi ne certaserăm. O ceartă pe care ai iscat-o tu după ce ai pus ochii pe tipul ăla, mi-a replicat rece Luke. Eram îngrozită. Crezusem că reușisem să-l îmbrobodesc. Era de-a dreptul catastrofal să descopăr că Luke știuse exact ce avusesem de gând. — Ceea ce ne aduce, numai bine, la următoarea întrebare, a intervenit Josephine, care este „Comportamentul lui Rachel a devenit anormal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și asta în secret. în mod constant, trebuia să-mi ascund marfa de Brigit și de Luke. La serviciu trebuia să încerc să mă prefac că nu sunt drogată, să încerc să-mi fac treaba când capul meu era țăndări. îngrozită, mi-am adus aminte ce spusese Luke în chestionar - care au fost exact cuvintele lui? - „Nu există drog pe care Rachel să nu-l fi încercat. Probabil că a luat și droguri care nu s-au inventat încă.“. M-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fericită. Nu vreau să fiu așa. Am simțit că ceilalți se uitau la mine. Mi-aș fi dorit ca nici unul dintre ei să nu fie acolo. Mai ales Chris. Nu voiam să fie martorul slăbiciunii mele, dar eram mult prea îngrozită ca să mă mai ascund. M-am uitat la Nola cu o privire imploratoare. Voiam, cu disperare, să mi se spună că totul o să fie bine. Ca să fiu sinceră, Nola a încercat. —Uită-te la mine acum, mi-a spus ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
toți cei din jurul meu se comportau ca niște adulți. Un șoc de proporții, mult mai violent, m-a făcut să-mi pierd complet echilibrul. —într-un fel, consumul de droguri m-a fosilizat. Trăiam într-o stare de hibernare. Complet îngrozită, am început să-mi dau seama că de data asta cutremurul nu avea să se mai oprească până în clipa teribilei concluzii. —Și cel mai ciudat e..., Jeanie ne-a zâmbit tuturor în timp ce spunea asta, ... că mi-am închipuit că viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
atrage dorința de și mai multe droguri etc. Tu ești dependentă de droguri nu numai fizic, dar și psihic. Iar dependența fizică e ireversibilă, a adăugat Josephine de parcă n-ar fi fost mare lucru. Nu te cred, am șuierat eu îngrozită. O porție proaspăt coaptă de furie mi-a fost servită pe tavă. Era abia scoasă din cuptor. Mi-am amintit cum, înainte să plece, lui Clarence i se spusese că nu mai putea bea niciodată și că atunci chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dar niciodată atât de rău încât s-o termine cu mine. S-a sfârșit, mi-a zis Luke. Ești un dezastru și aș vrea din tot sufletul să te pui la loc pe picioare. —Ai pe altcineva? m-am bâlbâit îngrozită. Nu fi proastă, mi-a șuierat Luke. Atunci de ce? l-am întrebat nevenindu-mi să cred că discutam așa ceva. Pentru că nu ești omul care credeam eu că ești. Pentru că am luat droguri duminică noaptea? mi-am luat eu inima-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
drumul acolo se putea transforma într-o realitate, porțile barajului numit Luke s-au deschis. Spre groaza mea, mi-am dat seama de un lucru pe care-l bănuiam de ceva vreme. Că eram încă nebună după el. Dar eram îngrozită de ideea că poate Luke mă ura sau mă uitase sau poate se căsătorise cu altcineva. Nu contează, a insistat Nola. Indiferent de situație, ție îți va face bine să iei legătura cu el. Drăguțul de el, a adăugat ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că absorb fiece rază de lumină se scurgeau dinăuntru, coborând spre locul unde se aflase el cu câteva clipe mai devreme. Semăna cu un fum gros ce se prelingea pe pereții de piatră, apropiindu-se tot mai repede de el. Îngrozit, se răsuci pe călcâie și o rupse la fugă prin galerie. Călcă pe una din traversele putrezite de lemn care se rupse și căzu la pământ. Din spate, negura se apropia cu repeziciune, inundând galeria. Întunericul se prăbuși peste el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
N-ai auzit că Eu de mult am pregătit aceste lucruri, și că le-am hotărît din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească și să prefaci cetăți întărite în mormane de dărîmături. 26. Locuitorii lor sunt neputincioși, îngroziți și înmărmuriți; au ajuns ca iarba de pe cîmp și ca verdeața fragedă, ca iarba de pe acoperișuri și ca grîul care se usucă înainte de a-i da spicul. 27. Dar știu cînd stai jos, cînd ieși și cînd intri și cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
după urmă” și după donjuani cu care poartă discuții în același stil. Între tinere și admiratorii lor au loc „de peti je inosan” (des petits jeux innocents) - adică mici jocuri nevinovate, atât de nevinovate încât Măriuța, isteața lor slugă, exclamă îngrozită: „Cât sunt eu de desfrânată, dar mai-mai că m-a-ntrecut, numai eu îi știu adâncu și ce pasuri au făcut”. Gestul final al părintelui exasperat, boier Iordache, care îi gonește din casă pe tinerii superficiali, a trezit aprobarea entuziastă a spectatorilor
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de Paști! Acuma nu mă lasă să fac nici o mișcare, m-am dus la Mântuleasa, s-au ținut după mine... De ce să te duci la ora asta la Mântuleasa? M-am dus să scap și-au venit după mine! țipă îngrozit. Măi, da, acuma de când vorbești cu mine mai sunt? Păi văd că nu mai sunt, au plecat, s-au ascuns... Păi vezi? Așa pățisem și eu, cu dezavantajul că dracii lui Vasile păreau niște prezențe mai spirituale, mai puțin prozaice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mult datorită fricii ce pusese stăpânire pe mine, am avut strania senzație că prin mine cresc vlăstare de pomi seculari sau parcă-mi încolțiseră niște aripi de iarbă. M-am răsucit și mi-am oprit privirea pe doi ochi la fel de îngroziți ca și ai mei. Palmele grele care le simțisem pe umeri, mi se mutaseră pe față. Mă zgâlțâiau ca pe un borcan din care mierea se încăpățâna să curgă în timp ce mă tot întreba: Spune drept! Te-ai întors? Tu ești
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
lipsă substanțială de memorie. Nu Înțelegeam nimic și asta mă enerva mai tare decât durerea În sine. Recunoscusem În cele din urmă, cu groază, locul. Mă aflam Într-un salon de spital. Miam Îngropat din nou capul În pernă. Eram Îngrozită. Nu mai fusesem În viața mea internată Într-un spital, nu avusesem probleme medicale, nu Îmi rupsesem niciodată nimic. Dacă nu m-ar fi durut toate atât de tare, probabil aș fi bănuit că visam. O ușă s-a deschis
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
realizat că nu-ți dădusem nici cea mai mică șansă să-mi explici, te-am sunat eu. Dar...Se Încruntă. Dar mi-ai spus că nu poți vorbi și apoi nu ai mai răspuns niciodată la telefon. Mi-am amintit Îngrozită episodul din autobuz. Fusese el la telefon? ― Mi-am pierdut...am Început eu. ― Telefonul, știu. Ți-am citit emailul. Afișă zâmbetul acela pe care-l iubeam. Sau...iubisem. ― Pe toate, adăugă. Îmi pare rău că n-am putut s-o
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
membru al societății, el își dă seama destul de exact că împotriva lui e neputincios. Când am văzut că Strickland este cu adevărat nepăsător față de blamul pe care i-l putea atrage conduita sa, n-am putut decât să mă retrag îngrozit ca din fața unui monstru al cărui chip abia dacă mai are ceva omenesc în el. Ultimele cuvinte pe care mi le-a spus când mi-am luat rămas-bun au fost: — Spune-i lui Amy că n-are rost sa vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]