3,364 matches
-
Damian Își bătuse joc de mine. Chiar mă făcuse să sper degeaba. Probabil că singurul lui interes era să-mi sucească mințile și reușise. Iar timpul trecea În continuare. Nu aveam niciun răgaz, vedeam ziua apropiindu-se de un sfârșit Îngrozitor. Nu mai puteam să-mi repar greșelile. Ticăitul ceasului devenea asurzitor, ucigător. Apoi am clipit ușor. Avusesem impresia unei bătăi În ușă. M-am ridicat În picioare, doar ca să mă asigur că mi se păruse. Atunci se auzi o altă
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
vocea și refuzam să cred că ceea ce se Întâmpla era mai mult decât un vis urât. ― Venisem să te scot la o plimbare, dar În mod evident ai alte planuri! Am știut imediat că acela urma să fie cel mai Îngrozitor minut din viața mea. ― Damian, nu e ceea ce crezi, am reușit să spun. Pentru o clipă, mi se păru că l-am văzut pe Victor zâmbind. ― Ceea ce cred, spuse Damian, este că nu mai vreau să vorbesc cu tine niciodată
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
De patru ori i-am sărutat. Și-acolo-n cînt m-a adormit Și am visat O! Ce păcat! Un ultim vis ce-am mai avut În somn, pe dealul înghețat. Văzut-am rigi, războinici, prinți, La chip că moartea-ngrozitoare; Și toți strigau " La Belle Dame sans Merci Sub vraja ei acum te are!" Cu rînjet hîd m-au prevenit, Prin noaptea care s-a lăsat, Iar eu, din somn, m-am pomenit, Culcat pe dealul înghețat. De-atunci aici
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
încercat să mă sinucid. Și, înainte să pot interveni ca să le explic că fusese doar o neînțelegere, părinții mei au sunat-o pe îngrozitor de bine-crescuta mea soră mai mare, Margaret. Care a venit cu primul avion de la Chicago, împreună cu la fel de îngrozitorul ei soț, Paul. Margaret era doar cu un an mai mare decât mine, dar mie mi se părea că între noi sunt vreo patruzeci de ani. Margaret era chitită să mă trimită înapoi în Irlanda, în sânul familiei. Unde trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în neregulă cu mine. îmi pare rău că a trebuit să bați drumul până aici, dar te rog să pleci și să-ți iei și soțul cu tine. Tot ceea ce s-a întâmplat a fost o greșeală enormă, gigantică și îngrozitoare! Nu cred că e o greșeală, a zis ea. Brigit spune... Nu contează ce spune Brigit, am întrerupt-o eu. De fapt, sunt chiar îngrijorată din cauza lui Brigit. A devenit foarte ciudată. Cândva era o tipă haioasă. Margaret nu părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
acasă, în timp ce mă dezbrăcam pentru un somn de recuperare în urma zborului, am surprins-o pe mama holbându-se la mine de parcă mi-ar mai fi crescut un cap. Doamne ferește! a spus ea cu vocea tremurândă. De unde ai toate vânătăile alea îngrozitoare? M-am uitat în jos și mi s-a părut că văd corpul altcuiva. Pântecele, brațele și coastele îmi erau acoperite de o grămadă de pete de un purpuriu întunecat. —O! am șoptit eu. Presupun că trebuie să fie de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
evitam să mă uit în oglindă. Din fericire, era luna februarie și era un ger de crăpau pietrele, așa că, până și în pat, puteam să port bluze pe gât cu mâneci lungi. Pe parcursul celor două zile, am avut numai vise îngrozitoare. Mi-a revenit visul meu favorit, acela cu „e cineva înfricoșător în camera mea, iar eu nu pot să mă trezesc“. Un vis în care - surpriză! surpriză! - în camera mea era cineva, cineva care mă amenința și care-mi voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a trebuit să repete, la care unul dintre jurați a întrebat-o „Ce-ai spus, drăguță? Fortul?“. Brigit spune că nici în ziua de azi nu și-a revenit în urma acelei experiențe. Dar, oricum, experiența ei n-a fost la fel de îngrozitoare ca aceea a fratelui ei mai mare, Oisin, care a trebuit să poarte o găleată neagră îndesată pe cap și să răsufle greu. Pentru că așa îi cerea rolul de Darth Vader.) Câteva clipe mai târziu, Gaz și cu mine am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mi-o lăsasem la recepție, iar alte buzunare nu aveam. Aproape nevenindu-mi să cred, mi-am ridicat puloverul și-am îndesat sticla în sutien, între sâni. Dar pieptul îmi era plin de vânătăi, așa că sticla îmi producea niște dureri îngrozitoare. Am încercat s-o așez într-una dintre cupe, apoi am mutat-o în cealaltă, dar forma sticlei se distingea fără dificultăți prin puloverul mulat de angora îcare, normal, nici măcar nu era al meu ci al Annei), așa că iar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
scunzi și butucănoși care invadaseră întregul sanatoriu. Oare câte pulovere sintetice de culoare maro puteau să încapă într-o singură clădire? —Cum te simți? m-a întrebat el. —Bine, am răspuns eu politicoasă. — Prima mea zi aici a fost la fel de îngrozitoare, a zis el cu blândețe. Dar o să fie mai bine. Da? am întrebat eu cu o voce jalnică. Bunătatea lui neașteptată trezise în mine un chef nebun de a izbucni în lacrimi. Da, a răspuns el. După care e iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ne-am întâlni cu Luke? Și dacă Luke ar fi teribil de nefericit, și-ar da seama că mă iubește cu-adevărat și m-ar implora să-l părăsesc pe Christy? Iar eu i-aș arunca în față o replică îngrozitoare gen „îmi pare rău, Luke, dar am descoperit cât de superficial ești. Ceea ce e între mine și Christy e real...“ Tocmai ajunsesem la partea în care Luke încerca să-l pocnească pe Christy, iar Christy îl prindea de mână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
un rinocer. Umerii mi s-au încordat din ce în ce mai tare, ridicându-se până în dreptul urechilor. Clefăitul și mestecatul au crescut în intensitate până când au ajuns singurele sunete pe care le mai percepeam. Era revoltător. Am simțit cum mă cuprinde o furie îngrozitoare. Clocoteam și îmi venea să-l omor pe John Joe. Spune-i, m-am montat singură. Zi-i s-o lase mai moale. Dar n-am putut să spun nimic. în schimb, mi-am imaginat că mă întorc către el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
montat singură. Zi-i s-o lase mai moale. Dar n-am putut să spun nimic. în schimb, mi-am imaginat că mă întorc către el, îmi încolăcesc brațele în jurul pieptului lui și strâng zdravăn până când dă afară clefăitul ăla îngrozitor. Nu e de mirare că nu l-a luat nimeni de bărbat, m-am gândit furioasă. Faptul că nu și-a pierdut virginitatea e exact ce-a meritat. Unui tip mai drăguț nu i s-ar fi putut întâmpla așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pe sub piele mergând să vadă reprezentația. Aproape ne-a implorat pe Luke și pe mine să venim cu ea, pe post de suport imoral, ba chiar s-a oferit să ne plătească ea biletele. Dar piesa a fost așa de îngrozitoare încât după o jumătate de oră am plecat. Inclusiv Brigit. Am intrat în cel mai apropiat bar, ne-am amețit bine și am început să inventăm recenzii. î„Un moment de rahat“, „împrumutați-i plasatoarei ceva țoale.“) Am trecut sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
într-o dependentă. Asta pentru că îmi doream cu aceeași intensitate și un pistol. Or, asta nu mă transforma într-o criminală. Oricum, nu în condiții normale. Ca să n-o mai aud pe Chaquie și ca să scap de toate celelalte chestii îngrozitoare, am încercat să mă gândesc la ceva frumos. Dar singurele lucruri care-mi treceau prin minte erau legate, într-un fel sau altul, de Luke. 15tc "15" în prima dimineață când m-am trezit în același pat cu Luke am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai ales dacă stătusem în oraș până târziu și dacă luasem și cocaină în stare aproape pură.) Stând în pat și răsfoind fără pic de entuziasm revistele lui Chaquie în timp ce ploaia bătea în fereastra șubredă, pe unde venea un curent îngrozitor, sentimentul acela de izolare, de înstrăinare care mă însoțise toată ziua s-a intensificat. Mă simțeam singură și îngrozită. Și bună de nimic. Era sâmbătă seara, iar eu ar fi trebuit să mă pregătesc să ies și să mă distrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a devora toată cutia. Nu pot să închid un ochi dacă am în casă o cutie deschisă cu chipsuri delicioase. Aș fi dat orice pentru niște somnifere. Sau niște Valium. Orice ar fi putut să-mi mai domolească neliniștea aceea îngrozitoare ce mă cuprindea gândindu-mă la Luke. Era absolut inuman ca cineva să se aștepte să pot depăși drama asta amoroasă, fără a apela la nici un fel de substanțe care să-mi mai aline durerea, mă gândeam eu furioasă. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pus capac de tot! — Hai, Rachel, acum ai terapie de grup, a spus Chris cu blândețe. M-am îndepărtat fără să-l bag în seamă. Unde te duci? a strigat el după mine. —Acasă, i-am răspuns. Era cea mai îngrozitoare zi din viața mea. M-am hotărât să plec imediat. Aveam de gând să mă duc la Dublin, să trag pe nas o grămadă de droguri, să iau primul avion către New York și să fiu din nou împreună cu Luke. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
era un șobolan. Am mers hotărâtă să-i spun doctorului Billings că plecam. Dar când am ajuns la ușa care dădea către birou, am descoperit că era încuiată. încuiată! Am simțit groaza picurându-mi în vene. Eram prizonieră în locul ăsta îngrozitor. Urma să stau aici o veșnicie. Bând ceai! Am zgâlțâit clanța, așa cum fac personajele din filmele alb-negru de categorie B. Următorul pas era să bat în furca telefonului strigând „Centrala, centrala!“ —Pot să te ajut, Rachel? a întrebat o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
l-am văzut, mi-a răspuns ea liniștită. Nu înțelege, m-am gândit cu o frustrare mută. Nu-și dă seama cât e de important. Ce scriu oamenii de obicei în chestionarele astea? am întrebat cu o voce tremurătoare. Chestii îngrozitoare? —Uneori, mi-a răspuns ea. Asta în cazul în care clientul a făcut lucruri îngrozitoare. M-am simțit cuprinsă de disperare și de o senzație de vomă. —Revino-ți, mi-a spus Celine. Nu poate fi așa de rău. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
frustrare mută. Nu-și dă seama cât e de important. Ce scriu oamenii de obicei în chestionarele astea? am întrebat cu o voce tremurătoare. Chestii îngrozitoare? —Uneori, mi-a răspuns ea. Asta în cazul în care clientul a făcut lucruri îngrozitoare. M-am simțit cuprinsă de disperare și de o senzație de vomă. —Revino-ți, mi-a spus Celine. Nu poate fi așa de rău. Ai omorât pe cineva? Nu, am fornăit eu. Vezi..., mi-a spus ea zâmbind. Când o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de rău, mi-a spus Celine, ca și cum ar fi crezut cu-adevărat, după care mi-a zâmbit consolator, deși zâmbetul ei nu m-a consolat absolut deloc. Ce vrei să spui? aproape că am urlat eu. Ăsta e cel mai îngrozitor lucru care mi s-a întâmplat de când sunt! — Și-atunci nu crezi c-ai fost foarte norocoasă să ai o viață atât de lipsită de griji? a zis Celine. Nu reușeam deloc s-o fac să priceapă dimensiunile catastrofice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pe care-l suferisem, am realizat că Luke nu era singura problemă cu care mă confruntam. Mai era și faptul că Cloisters nu era hotelul de lux, plin de celebrități la care mă așteptasem. Pentru scurt timp, toată tevatura aceea îngrozitoare cu chestionarul lui Luke mă făcuse să uit de chestia asta. Mă aflam într-un centru de tratament dărăpănat, înțesat de alcoolici și drogați urâți, grași și brutali. Aura celebrității dispăruse. Iar în lipsa sălii de gimnastică, nu mai era nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pe el într-un nimic. Pacienții nu sufereau de scrupulele lui Celine în a-l distruge pe Luke. Așa că au intrat în horă contribuind cu propriile lor povești despre „Marile Chestionare De Care Am Aflat“. Ne-am regalat cu relatări îngrozitoare despre prieteni ticăloși și iubiți care ne înfipseseră cuțitul în spate prin intermediul numeroaselor chestionare de la Cloisters. Aproape că mă distram. Nu m-a deranjat să fac front comun cu ceilalți pentru că aveam nevoie să vorbesc cu cineva, chiar dacă eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în Cork? m-a întrebat Don. —Mult mai frig. — Mai frig decât în Cav...? a început John Joe. Mult mai frig decât oriunde în Irlanda, l-am întrerupt eu ușor iritată. —Dumnezeule, într-un cuvânt, cred că e un loc îngrozitor, a zis Mike. De ce te-ai dus acolo? I-am zâmbit cu tristețe și am spus: — Chiar așa! De ce? Și cocaina asta e asemenea cafelei? m-a întrebat Peter. —E același lucru. De fapt, cred că provin din aceeași plantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]