2,611 matches
-
evoluat în așa fel încât nu suportă lipsa de activitate și trebuie să fie mereu în mișcare. Dintre toate speciile, omul este oportunistul suprem. Ca și celelalte, are o acută nevoie de explorare. Ca și ele, are o nevoie biologică înnăscută de a primi un influx mare de stimuli din partea mediului". (Morris, 2010, pp. 262-263) 5.2. De ce ne plictisim la școală? Dar școala oferă stimuli? Întrebarea nu este lipsită de interes, mai ales dacă plecăm de la premisa că rolul școlii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
exercițiu, nici învățată, ci există în oameni de la natură sau altfel?" (Platon, Menon, 1974, 70a) Implicațiile răspunsului la această întrebare sunt fundamentale și afectează întreaga ființă umană. În ceea ce privește demersul nostru, în mod evident, dacă virtutea (înțeleasă ca excelență umană) este înnăscută nu mai sunt necesare pedepse și recompense în procesul educațional (subliniem, procesul educațional și nu de instruire). Dacă virtutea se poate învăța, caracterul perfectibil al naturii umane (după cum susține Protagoras în dialogul platonic omonim) impune utilizarea recompenselor și pedepselor pe
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
două puncte de vedere: pe de o parte, agresivitatea este privită ca un tip de comportament învățat, favorizat sau inhibat de mediul în care copilul se naște și trăiește, iar pe de altă parte, agresivitatea este privită ca un comportament înnăscut, ceea ce nu exclude "îmblânzirea" sau favorizarea manifestării sale de către mediul de viață al copilului. Din perspectiva etologiei, agresivitatea are un caracter spontan, ceea ce presupune o motivație independentă de factorii de mediu: "Tocmai recunoașterea faptului că instinctul agresiv este un instinct
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Lorenz subliniază aici caracterul autonom al agresivității, adică prezența sa constantă în comportamentul uman, indiferent de scopul și forma de concretizare a acestuia. Reiese că orice manifestare agresivă a unui individ este dificil de anticipat, ca urmare a componentei sale înnăscute; în plus, o izbucnire agresivă este oricând posibilă, în ciuda eforturilor noastre de a înlătura posibilii factori declanșatori externi, deoarece sursa acesteia este constituită din fuziunea elementului înnăscut cu elementul extern, de mediu. Totodată, eliminarea totală a oportunităților de manifestare agresivă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
agresivă a unui individ este dificil de anticipat, ca urmare a componentei sale înnăscute; în plus, o izbucnire agresivă este oricând posibilă, în ciuda eforturilor noastre de a înlătura posibilii factori declanșatori externi, deoarece sursa acesteia este constituită din fuziunea elementului înnăscut cu elementul extern, de mediu. Totodată, eliminarea totală a oportunităților de manifestare agresivă a individului este și imposibilă (datorită trăsăturilor sale specifice) și contraproductivă (efectul nu va fi anularea agresivității, ci acumularea unor tensiuni care vor favoriza declanșarea sa la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și profesor? Un răspuns superficial la această întrebare ar expedia problema agresivității în spațiul extrașcolar, acasă sau în grupul de prieteni; o asemenea rezolvare înseamnă de fapt ignorarea problemei din mai multe motive: un prim motiv este reprezentat de componenta înnăscută a agresivității, care prin inerența ei trimite la nevoia de educație, de "îmblânzire", de cultivare a umanității din om, chiar dacă instinctele rămân (și trebuie să rămână) la locul lor; cu alte cuvinte, spațiul școlii nu poate fi izolat de manifestările
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
clasă care să țină cont și de posibilele manifestări agresive ale copiilor, credem că ar trebui să analizăm pe scurt funcțiile și formele de manifestare ale acestui tip de agresivitate. O bună explicație a funcțiilor pe care le îndeplinește agresivitatea înnăscută la om (agresivitatea și funcțiile sale au fost validate de evoluție) o găsim la Irenäus Eibl-Eibesfeldt, unul dintre reprezentanții remarcabili ai etologiei; având în vedere dezvoltările sale din Agresivitatea umană, dar și subiectul care ne interesează pe noi, am reținut
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
aproximative, doar spațiale (nu implică o componentă temporală), iar agresivitatea presează distribuirea echilibrată a indivizilor unei specii pe întreg teritoriul aflat la dispoziție; aceste considerații despre comportamentul animalelor, susțin etologii, sunt aplicabile și comportamentului uman, inclusiv afirmațiile referitoare la caracterul înnăscut și spontan al agresivității umane. În aceste condiții, rolul agresivității în inițierea și manifestările specifice comportamentului teritorial este similar: "Oamenii își formează rapid habitudini spațiale. Faptul poate fi constatat, de pildă, și în așezarea unei familii în jurul mesei. Locurile la
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
prin intermediul cărților, a hârtiilor sau instrumentelor de scris) spațiul pe care îl consideră (doar temporar) al său. Irenäus Eibl-Eibesfeldt citează cercetările altor etologi Esser și Palluk care s-au ocupat de comportamentul teritorial al copiilor oligofreni, pentru a demonstra caracterul înnăscut al acestuia, dar și rolul agresivității în manifestările sale; astfel, acești copii, repartizați într-o camera compartimentată, s-au certat până la stabilirea fiecărui ocupant al spațiilor respective, pentru ca ulterior, să devină pașnici; cercetările pe nou-născuți, pe copii surdo-muți sau pe
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
copii, repartizați într-o camera compartimentată, s-au certat până la stabilirea fiecărui ocupant al spațiilor respective, pentru ca ulterior, să devină pașnici; cercetările pe nou-născuți, pe copii surdo-muți sau pe copii cu retard mental demonstrează că ne aflăm în fața unor elemente înnăscute și nu a unora învățate; în acest sens, cităm: "Comportamentul teritorial al copiilor subdotați intelectual (IQ sub 50) este mult mai pregnant decât al copiilor normali. Comportamentul teritorial al acestor copii nu a putut fi influențat prin mustrare verbală, care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
copiilor un sentiment de siguranță. Fiecare își cunoaște locul și știe că acolo este lăsat în pace, cu alte cuvinte știe că acolo se poate apăra cu ușurință de imixtiuni, căci și la acești deficienți mintali este valabil principiul, probabil înnăscut, că primul ocupant are prioritate și că dreptul său trebuie respectat". (Eibl- Eibesfeldt, 1995, p. 110) Dar teritorialitatea trebuie privită în contextul mai larg al nevoii de adăpost, deci de stabilitate și de identificare a indivizilor cu specificul adăpostului respectiv
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
bun jignește". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 111) Rolul copiilor mai mari în cadrul grupului este și el ambiguu, mai ales în contextul solicitărilor tot mai intense (și în bună măsură argumentate) de renunțare la configurarea claselor de copii în funcție de criteriul vârstei. Agresivitatea înnăscută îi determină mai devreme sau mai târziu să ocupe o poziție dominantă și să-și întărească poziția respectivă, de pildă prin pacificarea celor aflați în conflict; acest comportament denotă responsabilitate pentru soarta membrilor grupului, dar în același timp (și în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
s-au supus. Unii au fost total convinși de imoralitatea acțiunilor lor, dar nu s-au putut opune autorității". (Milgram, 1973, p. 62) Interpretarea lui Irenäus Eibl -Eibesfeldt pe marginea acestui experiment este similară: "Experimentele lui Milgram arată că dispozițiile înnăscute precumpănesc asupra elementelor impuse cultural. Impulsul de a se supune, evidențiat de aceste experiențe, reprezintă o tendință periculoasă la specia umană. Disponibilitatea de supunere și subordonare are binențeles o valoare etică. Dar ea îi poate transforma pe oameni, fără voia
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
majore). Agresivitatea asigură suportul energetic pentru creativitate, pentru delimitarea a ceea ce este permis de ceea ce este interzis, pentru acceptarea unui loc în teritoriu și în ierarhie (care presupune, de asemenea, cunoașterea normelor culturale care reglementează modul de funcționare a elementelor înnăscute). Irenäus Eibl-Eibesfeldt notează: "Comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spațiului social de mișcare. Copiii se comportă agresiv pentru a vedea cât de departe pot merge. Răspunsul celorlalți le indică limitele toleranței, precum și norma comportamentală a culturii din care fac
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de inhibare/disipare a pornirilor agresive. În acest sens, ne referim la câteva modalități cheie de inhibare: în primul rând, "interdicția" în ceea ce privește uciderea unui membru al aceleiași specii; în ceea ce privește umanitatea este limpede că motivele raționale sunt întărite și de inhibiții înnăscute, chiar dacă aceste inhibiții se dovesec acum insuficiente. Konrad Lorenz consideră că echipamentul biologic al omului a funcționat eficient până în clipa inventării primelor arme; din acel moment, rapiditatea actului de a ucide "păcălește" inhibițiile atacatorului și depășește timpul de reacție al
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
grele că abia le pot ridica. La fel de puțin va fi ezitat și inventatorul toporului de piatră să-l lovească cu el pe un tovarăș care-l înfuria. Sentimentele sale nu-i spuneau nimic despre efectul cumplit al invenției sale, inhibițiile înnăscute de a ucide ale omului erau atunci ca și acum adaptate armelor sale naturale". (Lorenz, 1998, p. 265) Dezvoltarea accelerată a armelor a trebuit compensată de valorile morale dobândite prin educație, iar astăzi interdicția de a ucide un semen funcționează
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
salut, cel mai cunoscut fiind strângerea amicală a mâinii; comportamente de remotivare, ceea ce presupune utilizarea de către adulți a gesturilor și limbajului utilizate de copii, printre care și oferirea de hrană: "[...] am preferat ipoteza că este vorba de un mecanism comportamental înnăscut deoarece chiar și copii foarte mici apelează la acest comportament în mod spontan și adecvat situației, de exemplu atunci când vor să se împrietenească cu un străin". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 125) În aceeași categorie intră și comportamentele de îngrijire socială: Noi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de vizibilitate și la impunerea Băncii la nivel național și internațional. Domnul dr. ing. Mihai Cristea face parte din acea categorie, în prezent pe cale de extincție, de „oameni care sfințesc locul” și care, cu știință, diplomație și talent de manager înnăscut, aproape imposibil de egalat, a găsit ingredientele succesului reușind să-și pună în practică ideile și proiectele. Pentru aceasta și-a valorizat, întotdeauna, echipa de colaboratori, conducând-o cu fermitate, dar fără a fi câtuși de puțin agresiv și imprimându
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
serviciu, la școală și acasă este nevoia profund umană de a ne conduce propria noastră viață, să învățăm și să creăm lucruri noi și să fim mai buni cu noi înșine și cu lumea noastră. Ființele umane au o tendință înnăscută pentru a fi autonomi, autodeterminați și în contact unii cu alții. Iar când această dorință este eliberată și urmărită, oamenii obțin din ce în ce mai mult și trăiesc o viață bogată"123. Ceea ce ne motivează cu adevărat sunt trei factori importanți: autonomia (dorința
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
nemțeană ca și Împăratul Poveștilor, Ion Creangă. S-a născut, trăiește și slujește în Ținutul Neamț (întâmplare? predestinare?), priindu-i și loc și climat și atmosferă. Cu iubire și umor, profesionalism și dăruire, se dedică zi de zi, cu o înnăscută „artă de a trăi”, înfloririi vieții și drumului școlarilor săi de la Colegiul Tehnic „Ion Creangă” din Târgu-Neamț. Cu aceeași iubire și sensibilitate se oprește și asupra Vieții și Scrierilor lui Ion Creangă, reușind să decupeze, pentru bucuria și seducția cititorilor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pântecelui”, gândind doar la mâncare și la cât mai variate specialități gastronomice; r. 39 : „tot îs mai aproape dinții decât părinții” fiecare om are mai multă grijă de sine însuși decât de alții, oricât de apropiați ar fi aceștia; egoismul înnăscut al individului, care îi împiedică de multe ori acțiunile potrivite; p. 159, r. 10 11 : „Decât codaș în oraș, Mai bine-n satul tău fruntaș” mentalitate păguboasă ce subliniază autosuficiența, văzută ca stare de bine, ideea că fiecare om poate
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi despre aptitudine. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială, o sinteză de factori înnăscuți și dobândiți care depinde de gradul de implicare al individului în activitatea didactică. Ea este determinată de specificul activității didactice, de obiective, de cerințele, de condițiile de desfășurare și de acțiunile care intră în componența ei. Potrivit autorilor manualului de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
integrarea într-un construct unic a percepției de sine și a percepției expectanțelor celorlalți față de propria persoană” (A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, talente), rolurile și statutele sociale, vocaționale și de gender adoptate de individ la un moment dat, modalitățile de interacțiune, de comunicare și de rezolvare a conflictelor, de autoreglare a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sunt testați în ceea ce privește intuiția, ei au rezultate similare. Atunci de ce respectăm atât de mult intuiția femeilor? Pentru că femeile își ascultă și au mai mare încredere în intuiția lor decât bărbații. Există din nou, o veste bună: inteligența ta intuitivă este înnăscută și desigur poate fi îmbunătățită prin practică. Autoarea Jane Ponder a spus că “bărbații și femeile încep să devină măreți atunci când încep să își asculte vocile interioare.” Cu cât ai mai multă încredere în intuiția ta și îți asculți “vocea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
imagine care determină felul cum este decodificat și interpretat universul exterior, de ce indivizii nu înțeleg lumea în același mod? Ce intervine pe parcurs astfel încât să putem explica diferențele dintre felul cum indivizii înțeleg lumea? Dacă instinctul este "un comportament spontan, înnăscut și variabil, comun tuturor indivizilor dintr-o specie și care pare adaptat unui scop de care subiectul nu este conștient"217, atunci cum poate arhetipul să fie considerat a fi autopercepția instinctului, așa cum sugerează Jung? Chiar dacă avem în vedere faptul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]