2,199 matches
-
erou de legendă: Avea pe frunte coarne puternice de taur, Înveșmîntat ca peștii, cu galbeni solzi de aur; O fiară-ngrozitoare, balaur ucigaș Încolăcindu-ți trupul de șarpe uriaș Trebuie să surprindem aici momentul încetinirii din galopul nebun al cailor înspăimîntați de imaginea monstrului răpus și căzut la pămînt: De strigătele noastre tot țărmu-a trezit! Din iureșul lor, caii, tîrziu s-au domolit, Lăsîndu-i trupu-n preajma lăcașurilor sfinte, În care zac strămoșii în lespezi de morminte. Aceste mărci ale genului epic
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cîmpie, oricît de frumos ar fi, în ochii mei nu ar părea așa. Am nevoie de ape în cădere, stînci, brazi, păduri întunecoase, munți, cărărui greu de urcat și de co-borît, prăpăstii care să-mi fie aproape și să mă înspăimînte. Am avut această plăcere și am gustat-o în toată splendoarea ei cînd m-am apropiat de Chambéry. J.-J. Rousseau, Confesiuni Topos pe care-l vom regăsi în proză (Memorii de dincolo de mormînt sau Obermann)1 sau în poezie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu este aici simetric și orientarea argumentativă este bine subliniată în cele ce urmează în textul lui Bodard: "Văzîndu-l, eram foarte emoționat, cu inima cît un purice: să ai ca servitor unul din acești bărbați redutabili mă incita și mă înspăimînta în același timp". Această concluzie nu este posibilă decît în măsura în care prima descriere (faptul F descris în p) nu a împiedicat-o deloc pe a doua și faptul G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din coastă, cu un pios șiretlic, dar cu o foarte mare evlavie. 3. Acesta este acel Pacifico care, pe când era încă în robia deșertăciunilor, a văzut ieșind din gura preasfântului părinte, în timp ce predica, două săbii încrucișate în formă de cruce. Înspăimântat de această faptă minunată, s-a convertit și a devenit unul dintre cei mai apropiați imitatori ai Sfântului Francisc. Prin urmare, nu a fost un lucru ieșit din comun pentru el să găsească crucea supranaturală pe tăblița de nuc, din moment ce
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
înfuriat: «Ce te interesează de mine?», acel tânăr și-a descoperit coasta, și-a deschis mâinile în care se vedeau răni recente, din care curgea mult sânge, și a spus: «Tu îmi reînnoiești rănile mele, tu mă răstignești din nou». Înspăimântat de cele văzute, s-a aruncat la picioarele acestuia plângând și l-a implorat să-l ierte. Imediat, cel care i se revelase a dispărut din ochii săi. Atunci el s-a întors la Fericitul Francisc, i-a povestit cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ar face parte din acele personaje sus-puse (nomina magna), cu privire la care Ovidiu se înșelase în ceea ce privește ideile și sentimentele pe care aceștia le nutreau față de instituția imperială. În acest caz s-ar putea explica cu ușurință că Ovidiu însuși se oprește înspăimântat pe marginea prăpastiei care i se deschide în față în momentul tentativei sale de mărturisire. Acuzându-i pe ceilalți se pare că poetul și-ar fi închis calea chiar și spre cea mai mică speranță de a fi ajutat de către
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a devenit soțul Creusei), nici ca Danaidele, nurorile lui Egipt (care și-au ucis proprii soți), nici precum Clitemnestra (care și-a ucis soțul, pe Agamemnon, la întoarcerea din Troia, complice fiindu-i Egist, amantul său), nici ca Scilla (care înspăimântă apele siciliene), nici ca vrăjitoarea Circe (mama lui Telegonus), nici ca Medusa (cu coamele-i împletite cu șerpi). E interesant de semnalat și comparația pe care Ovidiu o instituie, chiar dacă în mod apofatic, între Livia și asemenea femei criminale și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
opună o rezistență reală nici măcar acțiunilor NATO în Balcani, și cu atât mai puțin orientării pro-occidentale a României și Bulgariei începând cu alegerile din toamna anului 1996. Reales președinte al Federației Ruse cu un important sprijin al Occidentului atât de înspăimântat de posibila victorie a comuniștilor încât a ajuns să pună în scenă o reuniune la vârf a G7 + 1, la Sankt Petersburg Boris Elțân e obligat de fapt ca, în 1999, să nu se opună în fond celor care îl
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
apei Andrei nu-și caută un mormânt, cum s-ar putea crede ("Să se arunce în mare, acesta fusese visul lui, ori de câte ori gândul morții îl încercase"). Apa îi apare ca o ispititoare oglindă ("somnul pe sânul ei săltăreț nu-l înspăimânta") ce nu reține aspectele dezagreabile, inestetice ale vieții (Barbey d'Aurevilly considera că un dandy autentic trebuie să moară în fața oglinzii 170), captând în schimb numai imaginile-"icoane", tezaurizate de memoria afectivă. Nu întâmplător, chiar în momentul când Andrei încearcă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pentru insurecția finală (Armata roșie, februarie 1972). Nu mai este vorba deci de a antrena poporul ca în prima Comună pariziană din 1793, nici de a trezi cele mai rele instincte, așa cum vroiau Neciaev și Bakunin, nici chiar de a înspăimînta burghezul ca în timpul celei de a doua Comune pariziene din 1871 sau cum gîndeau anarhiștii "fin de sičcle", ci de a obișnui poporul cu violența, cu morți necunoscuți găsiți dimineața pe stradă, cu abdicarea, cu fuga, cu liniștea. IV. Orientul
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
amînare. Camarazii trebuie să întocmească registre cu acești condamnați, în ordinea relativă a faptelor lor rele, ținînd seama de succesul operei revoluționare... În primul rînd, trebuie înlăturați oamenii cei mai pernicioși pentru Organizație și a căror moarte violentă subită poate înspăimînta cel mai mult guvernul și zdruncina puterea sa privîndu-l de agenții energici și inteligenți." Mistic, fără știrea sa, alăturîndu-se mișcărilor escatologice fără să aibă cunoștință, mișcări care începînd cu secolul I al erei noastre au zdruncinat Occidentul, teroristul va dori
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
preotul cu sfintele daruri și spune: ,,Pomenește, Doamne, pe ctitorii sfântului lăcașului acestuia...”, pentru că și aduce aminte de mama și de vodă Constantin Cârnul, fratele ei... și-și face sieși o biserică, doar pentru ea. Și vrei să nu mă înspăimânt? Ce mi trebuia acum testamentul mamii, nu puteam oare să mi dobândesc averea ca dregător al lui vodă frate-meu, ce-mi trebuia ura doamnei Maria, ura lui Șerban? — Când o să ajungem la noi, la Sfânta Ecaterina, o să-ți dau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și a lumânărilor, povestea parcă se anima cumva din colțurile umbroase ale odăii. Mihai își turnase puțin vin în pahar și se uita lung la femeia din fața lui; cum adică, femeia asta nu pricepe că tatăl ei și unchiul erau înspăimântați că altcineva luase locul tălmaciului la petrecerea marelui dragoman și că...? — Da, da știu, continuă ea, grecii trebuie să supraviețuiască sub turci cu orice preț. Să-și vândă prietenii și cunoscuții și neamurile și tot. Dar nu și vând oare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prin bălți, păsări albastre, rațe sălbatice și păsări neștiute, prin păduri ne însoțeau privighetori, mierle și cuci fel de fel. Acum, de când am trecut Dunărea, nimic, nici una, ca și cum un duh nevăzut, mergând înaintea noastră, le-ar goni. — Selin aga, mă înspăimânți. Cum să nu fie păsări pe cale? Nu cred. Și apoi să știi că ceea ce-mi place la domnia ta e faptul că ești om credincios ca mine. Cum eu nu cred decât în Treimea Sfântă: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mă întreb, dar trebuie să țin seama că a reușit să scoată înscrisul într-o singură zi, fără să-i dăruiască mare lucru lui Nicolae, fiul meu, și chiar mai mult decât asta a reușit să mă facă să mă înspăimânt de puterea lui de a schimba hotărârile oamenilor. Pleci de acasă să te întâlnești cu măria sa și ai în minte un gând al tău pe care vrei să ți-l împlinească, stai, vorbești, îi spui, el dă din cap da
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de mirodenii orientale; de fapt îi fusese până acum frică de molime, dar când simți mirosurile îmbietoare, văzu cantitățile de mâncăruri pregătite și mulțimea tipsiilor de aramă și de argint aurit gata să fie puse pline în fața celor veniți, se înspăimântă și se duse repede în chilioara ce-i fusese rezervată ca să-și pregătească ierburile de leac pentru indigestiile ce vor urma ospățului din seara aceea. Valahii ăștia mănâncă prea mult, lucruri prea... grele, își termină gândul doctorul înghițindu-și saliva
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spre vrăbiile care se adunaseră într-un copac adăpostit de zidul Curții domnești, se miră încă o dată că scrisoarea i-a fost dată pur și simplu. Nu-i venea să creadă: cum adică reușise vodă în primul moment să-l înspăimânte pe mitropolit într-atât încât marți seara acesta să-și înainteze demisia? Bine înțeles acum o retractează dar în sfatul acela de taină dintre domnitor și sfinția sa multe s-au spus probabil, aprecie Del Chiaro și-și frecă ochii. Continuă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spus, domniile îndelungi obosesc? Asta era ce-mi scăpa! Aș avea niscaiva treburi pe la moșii și m-aș încumeta să plec călare... Hm, e cam ger pentru așa ceva, mormăi doftorul. — Nu de ger îmi este teamă, hoții însă mă cam înspăimântă. Vodă nu a mai curățit de lotri zăvoaiele de la Dunăre de multă vreme, și au trecut pe gheață dinspre raialele din Serbia și Bulgaria tot felul de lepădături și se ațin la drumul mare de-l jefuie pe creștin până
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
drumul de Afumați. Cât au mers printre așezările omenești ale mahalalelor, surugiii țineau caii în trap domol, doar când au intrat în pădure au început să-i șfichiuiască, să fluiere și să chiuie ca să pornească în trap îndrăcit și să înspăimânte lupii. Puțin după miezul nopții au ajuns la conacul sau mai degrabă palatul fostului mare stolnic Constantin Cantacuzino. Nu erau așteptați, dar boierul cel mare încă nu se culcase, lucra în bibliotecă, așa că nu a durat prea mult până să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
este Damad Ali Pașa. Pentru asta ții legătura mereu cu vizirul și-i spui că avem înscrisuri care dovedesc hainia față de sultan a Brâncovenilor, a tuturor Brâncovenilor. Îl amesteci bine-bine în afacerea asta pe preafericitul Hrisant al Ierusalimului, ca să-l înspăimânte vizirul în așa măsură încât să-i fie frică să mai țină partea Brâncovenilor, să nu se gândească decât ce să facă să-și apere pielea. Lași să se înțeleagă mereu că finul meu are mult aur ascuns la nemți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
voiesc să vă evoc Viteji al căror nume nu Îl vom ști vreodată! Voi ce-n vârtejul morții și-n viforul de foc, Ați apărat pământul bucată cu bucată Recitator 6: Nu ne-au Înfrânt nicicând cei ce-au venit Înspăimântându-ne-n cumplita revărsare Eram prieteni cu doina și cu munții Eram prieteni cu soarele răsare. Recitator 7: Și iată marea Împlinire A visului dintotdeauna La Întâi Decembrie chemarea Fierbintea, sfânta și străbuna Recitator 8: Noi vrem sa ne unim
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
vast. Există milioane de musulmani activi din punct de vedere politic care cred într-o interpretare rigidă a Islamului. Deși în alte privințe se deosebesc unii de alții, cei mai mulți dintre acești oameni pot avea o mentalitate antioccidentală și antidemocratică, fiind înspăimântați de prezența americanilor în Irak, ostili Israelului și dornici să-și impună propriile concepții morale asupra altora; dar ei nu sunt teroriști decât în cazul în care comit sau încurajează acte teroriste. Am putea dori să polemizăm cu adversarii noștri
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
în alt fel. Primele călătorii se petrecură fără accidente când barca fugea pe curentul apei; dar se întâmplă într-o zi ca navigatorii să arunce ancora aproape de un peisaj remarcabil, bogat în subiecte de studiu de tot felul. Naiadele se înspăimântară; strigătele lor speriate se manifestau sus și tare împotriva prezenței străinilor în undele lor. Aceștia se încăpățânară în studiile lor științifice; impasibili, umpleau paginile albumului lor; naiadele mâniate se avântară asupra fragilei luntre, ce se clătină ca urmare a eforturilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
În frunte, Ștefan Vodă însuși, cu căpitanii lui în jur. Loveau fără milă și fără cruțare. Coiful, buzduganul și sabia lui Ștefan cel Mare Și cum, pe atunci, de obicei artileria deschidea lupta, Soliman și toată armia lui s-au înspăimântat: au crezut că moldovenii abia acum încep bătălia. Vălmășagul a devenit așa de groaznic, de haotic, încât marea mulțime a turcilor apărea nu ca o certitudine a victoriei sperate, ci, mai degrabă, o primejdie pentu soarta fiecărui turc în parte
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
aceasta este latura critică, intră în lumea mentală, în lumea divină astrală și vei găsi forța super spiritului. După care pastofor, îl conduce sub bolta cu cuptor încins. Neofitul tresare și rupe tăcerea. -Mă declar învins. Pastofor îl îndeamnă: -Moartea înspăimântă naturile debile, altădată am tranversat această flacără ca pe un câmp de zambile. Neofitul înaintează. Iluzie optică. Flacăra dispare. Încrederea de sine în neofit, din nou apare. Se lansează și crede încercarea depășită. Evită neprevăzutul printr-o mișcare iscusită. Înaintea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]