85,475 matches
-
întâmplarea, spre a lumina un detaliu sau altul ale naturii umane. Prin fapta lui Iuda se afirmă o necesitate imanentă lumii. Necesar este ceea ce nu poate fi altfel decât este, adică altfel decât așa cum s-a întâmplat. Trebuia să se întâmple astfel încât Iisus să fie crucificat și să se constituie în simbol pentru o nouă religie, religia crucii, noua credință. Cel puțin destinul dramatic a trei personaje implicate în sacrificarea lui Iisus l-a preocupat pe Giovanni Papini. Cartea lui, Martorii
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
la Caiafa să-i promită vânzarea lui Iisus. Și aici eseul se încheie cu bănuite puncte de suspensie. Ispititorul era un înger negru, cu chip de om rămas în umbră, care își racolează supușii apți să trădeze, cum s-a întâmplat și în istoria noastră recentă. Dar, un astfel de supus, poate încă activ, nu e un Iuda decât pe jumătate, deci nu e paradigma împlinită complet. A se considera și impenitența celor din jur, paralizați de acest jumătate-Iuda, încurajând astfel
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
Simona Vasilache Se întîmplă uneori ca lucrări de critică sau de teorie literară să cunoască, în chip neașteptat, oarecum, succesul de librărie. O explicație la îndemînă ar fi că publicul caută să-și confirme (sau să-și "creeze") gusturile proprii preluînd argumentele, mai mereu
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
în cel mai adevărat și mai înălțător sens al cuvântului, este un suferind care trebuie înțeles, compătimit și acceptat ca prezență indispensabilă în cadrul unei comunități. Evoluția acestuia de-a lungul existenței este, în cele mai multe cazuri, doar aparent simplă, deoarece se întâmplă deseori ca el să-și conștientizeze neputințele intelectuale încă de pe băncile școlii, respectiv pe când era considerat de către colegi un "idiot simpatic", deși avea unele apucături de vedetă. Aceste răbufniri de crezută-de-ei-inteligență, l-au țintuit în grupul elevilor despre care generațiile
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
problema nu e că Pașcu personal se va apuca să hăcuie jurnaliștii. Nimeni n-a spus așa ceva. Problema e că în partidul domniei sale sunt destule brute gata să intre în acțiune la un semnal al șefului. Ceea ce s-a și întâmplat. Brutalitățile, bădărănia, mitocănia deșănțate au ajuns armele favorite ale multora dintre pesedeii din provincie tocmai pentru că se știu apărați de omul forte al regimului. Te pui cu armata?! Păi, dacă trebuie, te pui și cu armata, mai ales când unele
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
emisiunile, The Most Wanted, apoi The X Ray Vision (împreună cu Davina McCall), spiritul MTV a "murit" în 1996 când, practic, fiecare stație MTV a început să se ocupe îndeosebi de fenomenul muzical local și prea puțin de ceea ce se mai întâmplă în muzica lumii. Acesta a fost momentul în care a intrat în scenă VH1, un canal tot o producție MTV, dar care a preluat funcția, așa-zis, necomercială: emisiuni și muzică ce nu ține cont exclusiv de audiență și de
VH1 în locul MTV by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12409_a_13734]
-
prin măruntaiele ființei, prin viscerele timpului. Rezultatul se așterne ca și cel de pe un buletin de analize. Clar și precis. Fiecare cuvînt este acela care trebuie și nu altul. Asta se simte ori de cîte ori citești. Că nu se întîmplă doar o dată. Și, cine are chef, poate să mai răsfoiască și cartea cu același titlu, apărută acum patru ani la Nemira, de unde am extras și noi rîndurile de mai sus. La început vrei să vezi despre ce a scris. Străbați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
recitesc din cînd în cînd, dar mi-am interzis să le public; vreau să-mi las imitatorii să flămînzească. - Spre ce se îndreaptă în prezent poezia ta? - Spre cer. Adică spre moarte. - Te-ai angajat în polemici... internaționale. Ce se întâmplă? Nu mai ai cu cine să polemizezi în România? - Dragă Alex. Ștefănescu, ești deosebit de galant în felul cum descrii lucrurile: sugerezi că eu aș fi fost cel care a atacat. De fapt, lucrurile au stat cu totul altfel: din 1990
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
încearcă să mă omoare, și că e cazul să mă apăr. Pentru că am dreptate și pentru că în spațiul comentariului critic nu are ce căuta un proces de intenții. A, dacă m-ai fi apărat tu - sau altcineva, așa cum s-a întîmplat în 1995, cînd Manolescu m-a salvat de fanii lui Nae Ionescu -, atunci n-aș fi mișcat un deget. Aș fi citit, senină și cu un confortabil sentiment de normalitate, încrucișarea de replici. Dar, în povestea cu Marie-France Ionesco - palpitantă
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
sălbatică de care sunt înconjurate vilele din cartierul Primăverii, dezagregarea limbajului folosit în viața de fiecare zi, totul, susținea el, ar merita interpretat. Tu de ce nu comentezi, cu mintea ta sclipitoare, cu educația filosofică pe care o ai, ce se întâmplă în jurul tău? De ce te-ar interesa mai mult practicile culturale dinainte de război decât stilul de viață de azi? - Filosofia are această capacitate proteică de a-și putea lua ca obiect de filosofare orice - inclusiv loteriile. E ca jurnalistica, se poate
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
aderarea la termen în 2007. Graba cu care în ultima vreme pașii Bucureștiului spre Europa fuseseră făcuți nu a trecut neobservată... Dar uneori graba și nu numai ea, strică treaba. Aici la Frankfurt pe Main cel puțin, așa s-a întîmplat. Este trist pentru o țară care are un serios potențial cultural și care din perspectivă editorială este branșată aproape la zi la rețeaua internațională...
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
și cea actoricească. Recuperează cu adevărat Marius Stănescu, pe măsură ce personajul său, lordul Henry Wotton, îmbătrînește. Restul aparițiilor, episodice, sînt, unele, corecte, tehnice, altele, vagi, palide. Nu cred că-și aveau rostul două personaje: Naratorul, care ne povestește ce tocmai se întîmplă sub ochii noștri, și Servitorul, al cărui traseu, altfel bine susținut de Ionuț Kivu printr-o maleabilitate corporală studiată, nu-și precizează funcția în raport cu Dorian Gray și cu ceilalți. Foarte provocat de Dorian Gray și de Oscar Wilde, de lumea
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
că am mai încovoiat și alți mesteceni, în acea copilărie a realului, și probabil că și alți "zburători" de vîrsta mea, din sat, făcuseră sau urmau să facă descoperiri asemănătoare. După o vreme, însă, am uitat totul. Dar s-a întîmplat că, peste cîțiva ani, tot într-o vară, după ce citisem mai toate cărțile de la biblioteca din Prundu Bârgăului, am început să împrumut, nu prea convins, și cărți de poezie. Așa i-a venit rîndul unei antologii de poezie americană tradusă
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
dau peste celebrul poem Mestecenii de Robert Frost, în care acel american descria tocmai cum îi trece prin cap unui băiețel să ia mestecenii la rînd și să zboare cu ei încovoindu-i, undeva dincolo de ocean, ca și cum s-ar fi întîmplat în Sărăți la noi. Iar cititul poemului m-a pocnit cu o năvală de emoții în care înviase și amintirea zborurilor de atunci, dar în care se prezentau și noi emoții, într-un amestec de admirație aproape incredulă, față de acea
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
speranța rămâne tot electoratul. Dezvăluirile și scandalurile de presă vor atinge cote apocaliptice, arătând încă o dată iresponsabilitatea și micimea morală a multora din personajele publice de la noi. Fluiditatea evenimentelor nu îngăduie nici un fel de previziune asupra a ceea ce se va întâmpla nici măcar peste câteva minute. Continui să scriu la acest articol la o zi după anunțul retragerii din cursă a lui Stolojan și deja avem o declarație-șoc a lui Traian Băsescu: liderul liberal ar fi renunțat nu atât din cauza bolii, cât
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
Nu-i dau numele nici lui, nici prietenului său care mi-a trimis medicamentul, fiindcă sper ca solidaritatea dintre oamenii obișnuiți să crească în cazuri limită. Doamna care și-a recăpătat vederea mi-a spus că ceea ce i s-a întîmplat e un miracol pentru ea. Să-ți pierzi vederea, iar apoi să vezi din nou e tot ce poate fi mai de nedescris. Aproape ca și cum te-ai mai naște o dată. Fericirea acestei femei aproape că m-a oripilat la gîndul
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
ei cu tapaj, o tot pișca, doar-doar și-o reveni... Cu chiu cu vai, femeia se făcu bine și își reaminti ce-i spusese o dată o țigancă ghicitoare, precum că, după ce se va împlini cuvântul Duhovnicului, adică exact ce se întâmplase acum, să se ducă ea, Doica, împreună cu necuvântătoarea, care o fi, să-l ia de mână pe împărățel, pe fiul ălui de Verde și să-l ducă la mireasa lui făgăduită... Zis și făcut. Cu gărgărița în frunte, care ea
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
câți oare?, care au înțeles că în varianta lui C.N., în afară de atitudine, acest ziar și-a tratat cu respect cititorii. Bănuiesc cam cum va deveni Evenimentul după plecarea lui Nistorescu. Un fel de Libertatea cu răspândire națională. Când se va întâmpla asta, nu voi mai cumpăra Evenimentul zilei. Sunt de acord cu dreptul proprietarului de a-și schimba ziarul așa cum dorește. Dar cred că și cei care fac ziarul au dreptul să protesteze împotriva deciziei patronului. Fiindcă ei sunt cei își
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
Lincy, Charles Nodier, C. de Méry, remarcă elogios modul sistematic în care a fost structurată lucrarea, operă a unui inginer filolog: "Ce rod matur, binevenit când instrucțiunea științifică se aliază cu o instrucție literară deschizătoare de orizonturi largi, cum se întâmplă în cazul de față!" Nicolae Petrașcu, director al revistei Literatură și artă română, a publicat aici două articole despre cartea în chestiune. După ce în primul (din 1898, p. 598-599), subliniază meritele lucrării, în sensul că la fiecare proverb se dau
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
aibă două explicații: în primul rând sobrietatea autorului, care, în modestia sa, nu și-a organizat o campanie de publicitate, mai mult decât atât i-a sfătuit să renunțe pe cei ce aveau de gând să scrie, cum s-a întâmplat, în anul 1900, când, trimițându-i lui Nicolae Iorga volumele apărute, formula o condiție-rugăminte: "}in să nu se vorbească despre cartea mea nicăieri, nici chiar în Revue critique" (publicația în care marele istoric consemnase apariția volumului I al colecției). Realizând
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
poate controla intimitatea individului. Iar tristețea umană pare un fel de rugină capabilă să atace robustețea unui sistem. Și în Biblie tristețea era suspectă. Iov nu trăia chiar o situație de viață normală în trista lui mizerie. Ceea ce i se întîmpla era considerat doar o stare pasageră, o punere la încercare, o pedeapsă. Cu toată imensa compasiune pe care o afișează, nici creștinismul nu concepe că omul trist e frecventabil. Omul trist este o aberație și pentru doctorul Freud, cel care
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
poți participa afectiv la întâmplări și situații de neimaginat în urmă cu vreo câțiva ani. Unele pot lua forme triste, altele hilare, iar o altă serie, prin dramatism și chiar tragedie, ne pot marca pentru o vreme... Cum s-a întâmplat zilele trecute tocmai la mine în casă... De regulă prietenul Haralampy e un om moderat, de bun simț, iubitor de psihologii umane și nu se bucură de răul nimănui; nu fumează, nu se omoară cu lucrul, nu întârzie la și
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]
-
acopere marile suprafețe oarbe. Nu poți sta într-o cameră albă decît dacă vrei să faci experiențe yogine, să deliberezi asupra capacității tale psihice, asupra puterii de a face față provocării vidului. Pereții goi prefigurează cavoul. Or, fenomenul care se întîmplă în economia reală generează o dinamică extraordinaeră a actului artistic și a circulației obiectului de artă. IV. Locul artistului contemporan în noul context În ceea ce privește supraviețuirea artistului, ea nu trebuie dramatizată, chiar dacă artistul nu mai este prețuit la fel ca în
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
la Neptun nici la București, la recepția de închidere, și nici n-a transmis Festivalului vreun mesaj. Unii participanți au fost dezamăgiți: pariaseră pe ideea că premierul nu va pierde ocazia să exploateze electoral împrejurarea, lucru care nu s-a întâmplat. în centrul Festivalului s-a aflat colocviul cu tema "", aproape toate expunerile întâlnindu-se în constatarea că, paradoxal, cu cât se înmulțesc, datorită noilor tehnologii, posibilitățile de cunoaștere interumană, cu atât crește, sub felurite forme, singurătatea individului. Eugen Uricaru spunea
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
trecut (tema: "Eu, celălalt"), António Lobo Antunes (Portugalia) a vorbit despre capacitatea abstracțiilor (umanitate, libertate etc.) de a mobiliza conștiințele și chiar de a trimite oamenii să moară pentru ele în războaie. Este firesc acest lucru? Este bine ce se întâmplă? Nu aduc răspunsuri, a spus Lobo Antunes, ci numai pun întrebări. Jonathan Coe (Marea Britanie) a vorbit despre forța acaparatoare a televiziunii în fața căreia devenim pasivi. Ne stăpânește și ne iluzionează, ca de altfel tot ce primim prin mass-media. Despre supremația
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]