93,058 matches
-
garduri putrede - și nu ne păsa"(Găinile). Versul lui Mircea Dinescu denunță o congruență Între simțul pentru limusul uman și cel pentru entitatea poeziei. Traduce zbaterea, tumultul În semiotica de neatins, chiar și pentru poet, a poeticului pur: “când se Întorc barbarii din Occident, călare pe concepte, /drept emisari ai unor mari fabrici de salam (Întoarcerea barbarilor). Găsim la Dinescu și o aderență la interpretare, Întrucât textele sale sunt acoperiri sonore, demne ele Însele de o bucurie a celui care citește
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
că Roy Îl iubise și că asta ar fi trebuit să fie de ajuns. Doar că el nu Înțelesese nimic la timp.” Ultimele două părți ale romanului prezintă viată lui Roy după 30 de ani subordonată Încă trecutului. El se Întoarce În Alaska, În locul În care a avut loc sinuciderea reală a tatălui, iar mai apoi În Ketchikan unde se angajează la o crescătorie de somoni și discută cu amanta tatălui său căreia nu reușește Însă să Îi dezvăluie adevarăta sa
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
sinuciderea reală a tatălui, iar mai apoi În Ketchikan unde se angajează la o crescătorie de somoni și discută cu amanta tatălui său căreia nu reușește Însă să Îi dezvăluie adevarăta sa identitate. Reutilizarea persoanei Întâi elimină spațiul ficțiunii eliberatorii, Întorcând cititorul În realitatea personajului ce va rezuma metaforic relația cu tatăl său prin scena din bucătărie, narată la persoană a treia și Încheiată cu izolarea fiului de propriul părinte, fapt ce marchează eliberarea autorului de trecut: „Băiatul supraviețuiește, desigur, pentru că
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
analogia făcută cu o Întâmplare trăită În copilărie, atunci când un profesor suplinitor i-a constrâns să participe la un experiment: colegii lui trebuiau să-l recreeze pe hârtie. După ce elevii și-au finalizat tema, acesta „a strâns desenele [...] le-a Întors și le-a potrivit În așa fel Încât cotul de pe o schiță a devenit nasul alteia, iar urechea de pe a treia s-a transformat În ochiul celui de-al patrulea desen. Până la urmă, avea să apară o imagine În care
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
refuzând categoric tirania („Mi-a strâns mâna care-mi tremura și a Îndreptat pistolul spre băiatul care Începuse să plângă”), Felix rezistă În fața unei lumi dominate de un Dumnezeu cu două fețe (Dumnezeul lui Șlomovici), detașat, schimbător, vorace, care când Întoarce o față spre una dintre părți părăsește restul lumii În suferință. Un Dumnezeu la fel de indiferent precum mișcarea acului ruletei din cazinoul bucureștean. Dacă moartea fizică e privită ca finalul acestei vieți nu Înseamnă că este și singura modalitate de a
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
studia comportamentul uman ce vine În antiteză cu situația, prin reacții neașteptate: „o conduceam acasă după ultima Înfățișare la divorț”; „ultima noapte cu Ema. Îmi doresc mult să o iau În brațe, dar Îmi spun că dacă o fac, mă Întorc din nou și agonia continuă. Tăceam. Fumam. Vorbim despre lucruri neînsemnate. Cu toate astea, Îmi doresc ca noaptea să fie cât mai lungă. Niciodată n-am fost atât de Împreună”. Detalii... detalii ce pot schimba radical sensul unei vieți, unei
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
în ultimii ani. Enescu îmi vorbește cu cele mai înalte laude despre unul din oratoriile dtale - și bineînțeles că m-ar interesa foarte mult să le citesc pe amândouă și chiar să le ascult. Eu cred ca Perlea se va întoarce în Italia. La New York a fost angajat la Operă numai pentru stagiunea de iarnă. Aici, la Paris, singura posibilitate de execuție ar exista la Radio - dar se ivesc două dificultăți: Materialul de orchestră, aici fiind mult prea costisitor, nu poate
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Despre ce bolire, despre ce tratament, despre ce analize vrei să-mi spui? Nu se poate ca in Elveția să nu găsești remediere. Nu pleca de acolo până nu pornești pe o cale absolut pozitivă. De ce atâta grabă să te întorci acasă? Dacă „Noaptea furtunoasa” și Oratoriul (a fost tradus?, unde sunt partiturile?) navighează în vag... va veni ziua, desigur nu prea târziu, când vor aborda un teren solid. Ca să-ți fac plăcere, măcar un pic, Concertul tău de pian l-
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
din dansurile tale, dar fără material de orchestră. Noi (orchestră) am adresat până acum 3 scrisori Uniunii Compozitorilor, bineînțeles fără nici un răspuns. Până unde poate să meargă imbecilitatea omenească? Indiferent dacă sunt un om care a fost împiedicat să se întoarcă în țară în care s-a născut, din cauza cretinismului locului respectiv. Ce au de pierdut acești zevzeci, trimițând materialele cerute? Doar sunt singurul care poate promova în străinătate muzică românească - în mod substanțial. Numai aici am executat în 2 ani
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
perioade îl fac pe Silveștri să aleagă libertatea departe de țară și prietenii săi. A lăsat în urma lui înregistrări magistrale provocând păreri de rău în rândul prietenilor dar și al autorităților care n-au reușit să-l convingă să se întoarcă. Lucrare realizată pentru Simpozionul Internațional Constantin Silveștri - Paul Constantinescu (în cadrul SIMN)
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Geamul e Închis, dar discul trece prin el ca prin aer. Instinctiv, Îl scot pe-al doilea și-l arunc și eu.” Se vede că autorul montează cuvintele ca pentru un film, În această carte cu imagini. Și aici mă Întorc la scris, care poate fi culoare, se poate auzi, se poate mirosi. Prin scris, Gospodinov „se scoate”, obținând aprecierea cititorului chiar și În momentele de clară slăbiciune. De fapt, iese la iveală de câteva ori un soi de teribilism de
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
există o senzație, un sentiment prin care ai vrea să descrii această carte; te surprinde cu o atenție la detalii foarte sensibilă și cu o profunzime care trece de granițele unei simple avangarde tehnice și te face să te tot Întorci la titlu: Un roman natural... chiar așa...
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
că neîngrijirea viei a făcut-o neagră. Dar Dumnezeu, Cel ce toate le Întocmește cu Înțelepciune, tămăduind urâțenia ei nu născocește o frumusețe nouă În ea, care nu era mai Înainte, ci o aduce din nou la harul cel dintâi, Întorcând la starea de curăție, prin desfacerea de răul adaos, pe cea Înnegrită prin rău. Precum deci, meșterii pricepuți În aur, după prima topire cercetează cât a Înaintat În frumusețe materia ale cărei pete au fost mistuite de foc, și făcându
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Încât devine mai puțin om<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 77, În PSB, vol. 29, p. 159. footnote>. O armă foarte puternică Împotriva păcatului sădită În fire de Dumnezeu este sfiala care nu numai că ne Întoarce de la rele, dar o ia și Înaintea greșelilor, făcându-l pe om să nu cadă rob păcatului: „... de obicei sfiala care se află În firea omului este o armă mare Și puternică cu care Înlăturăm păcatul. Cred că ea a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
nu cadă rob păcatului: „... de obicei sfiala care se află În firea omului este o armă mare Și puternică cu care Înlăturăm păcatul. Cred că ea a fost anume sădită În fire de Dumnezeu pentru ca această dispoziție sufletească să ne Întoarcă de la rele. Sentimentul sfielii este Înrudit cu cel al rușinii Și au anumite trăsături comune. Căci prin ele amândouă se pune stavilă păcatului, chiar dacă cineva ar vrea să se folosească de dispoziția aceasta a sufletului, pentru a păcătui. Căci sfiala
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
să se folosească de dispoziția aceasta a sufletului, pentru a păcătui. Căci sfiala mai mult decât frica a dus adesea la fuga de necuviințe. Însă Și rușinea, care urmează după mustrările făcute În urma greșelii, este În stare ea singură, să Întoarcă pe cel ce a păcătuit, ca să nu ajungă iarăși În situația de a fi mustrat. Deosebirea dintre rușine Și sfială se poate defini Și descrie așa: rușinea este o sfială mai tare, iar sfiala este o rușine mai slabă. Aceste
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
footnote Idem, De vita S. Macrinae, P. G. XLVI, col. 968C. footnote>. Păcatul este, Într-adevăr, răul sub toate formele lui, fiind În dezacord cu legile lui Dumnezeu, ale naturii și ale vieții; cu toate acestea Însă, dacă păcătosul se Întoarce de la calea lui cea rea, Dumnezeu nu mai ține seama de relele trecute și-i arată marea Lui iubire de oameni dăruindu-i bucuria sublimei iertări: „«Ca o mie de ani În ochii Tăi Doamne, ca ziua de ieri care
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
de aici? Că pentru cel ce s-a trezit Și revine iarăși la virtute, după Întoarcerea de la păcat, ca o mie de ani i se pare mulțimea relelor, iar lui Dumnezeu i se pare o nimica toată, dacă omul se Întoarce. Căci ochiul lui Dumnezeu privește mereu ceea ce este prezent, neținând seama de cele trecătoare. Stăruința În răutate este considerată de Dumnezeu ca o zi sau ca o seară a nopții care a trecut Și a pierit, deși este disprețuită de
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
această carne sau acest trup, la rândul său, Îndumnezeiește credincioșii prin unirea cu ei când este primită (primit) prin Sfânta Euharistie<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford, 2006, p. 233. footnote>. Când se Întoarce la Euharistie În capitolul 37 al Marelui cuvânt catehetic, Sfântul Grigorie extinde Îndumnezeirea trupului lui Hristos prin Întrupare la restul omenirii, Într-o manieră similară, prin acțiunea Euharistiei. Uniunea divinului Și umanului În Hristos conferă trupului credinciosului viață adevărată. Sfânta
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
adânc al sufletului în mod minunat patimile cele mai teribile - plăcerea neiertată și tot ce se naște din ea - și apoi aduce sufletului pace și mângâiere. Dacă el astfel se curăță de toate răutățile cu care era împovărat, atunci se întoarce la Acela, Care l-a creat”<footnote Cuvânt către greci, P. G. VI, col. 237. footnote>. Sfântul Iustin, aparținând aceleiași familii grecești și păgâne, descrie, în Dialogul cu iudeul Trifon, cum s-a finalizat căutarea sa filosofică după convertire, de unde
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
că Sfântul Iustin s-a folosit de experiența reală a disputelor creștin-evreiești pentru a crea Dialogul. O astfel de experiență ar explica și cunoașterea precisă a practicii evreiești, precum și exegeza biblică de care face dovadă. Spre sfârșitul Dialogului, dezbaterea se întoarce spre ce este adevăratul Israel. Sfântul Iustin argumentează că creștinii au uzurpat evreii în rolul de adevărat Israel, pentru că au moștenit promisiunile divine: creștinii sunt înrudiți cu Israelul mesianic al lui Isaia 42, 1-4 (LXX) printr-o naștere spirituală, așa cum
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
asupra evoluției omului în căutarea perfecțiunii. Fiul lui Dumnezeu, întrupându-Se, S-a făcut asemănător omului creat după chipul Său; deci, Hristos este imaginea, adică modelul creației, și omul Îl va imita și Îl va urma pentru a se putea întoarce la Tatăl de Care s-a îndepărtat. Acest lucru e posibil cu ajutorul Duhului Sfânt. Slăbiciunea cărnii este întărită de puterea Duhului, iar omul aflat în comuniune cu Duhul nu mai e carnal, ci spiritual, urcând neîncetat spre desăvârșire. Scopul este
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Remus Rus, Editura INMBOR, București, 2001, p. 76. footnote>. Și totuși, căderea a avut efect asupra întregii posterități, nu atât prin condamnarea sa, cât prin furnizarea unui nou context pentru maturizarea sa, prin educație și pregătire. De fapt, căderea se întoarce în avantajul umanității. În afara introducerii morții ca limitare a efectelor păcatului, ea ne permite să obținem o mai profundă înțelegere a binelui prin experiența contrariului, învățându-ne astfel și care sunt limitele naturii noastre și, prin aceasta, care este „adevăratul
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
a avut loc pentru a recupera ceea ce se pierduse prin Adam și pentru desăvârșirea deplină a umanității. Prin urmare, prezintă două aspecte, primul fiind rezumat de ideea de recapitulare: Cuvântul lui Dumnezeu recapitulează în Sine omul unindu-l cu Dumnezeu, întorcându-l la vocația lui originară, restabilind chipul lui Dumnezeu în el întunecat de păcat. Dacă omul, prin Întruparea Cuvântului nu s-ar fi unit cu Dumnezeu, „n-ar fi participat la nestricăciune”, și aceasta pentru că omul nu ar fi putut
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
trupurile noastre, când primesc comuniunea. În ambele cazuri, cele două realități, cerească și pământească, sunt înlănțuite<footnote Contre les heresies, 4.18.5, în col. Sources Chrétiennes, Nș 100, p. 611, 613. footnote>. Sfântul Irineu extinde acest concept când se întoarce la el în Cartea a V-a. Destinul trupurilor noastre se aseamănă celui al tăierii viței de vie și al seminței de grâu, care, „putrezind” în pământ iarna, cresc în primăvară și devin vinul și pâinea care primesc Cuvântul lui
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]