KorAP: Find »[drukola/base=întrebuința & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...215 >

5,364 matches

Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

moșia Hangul. Grosimea și întinderea straturilor acestui cărbune de pământ nu s-au cercetat încă până amu, nici s-au descoperit. Acești cărbuni de pământ, nicicum mai slabi decât acei englizești, sînt deplin însușiți pentru vapoarele pe Dunărea; s-ar întrebuința și pentru viitoarea plutire cu vapoare pe Siret, atât de trebuincioasă pentru Moldova. De asemene, se află lângă satul mănăstirei Buhalnița, lângă monastirea Pângărați, apoi din gios de Bisericani și anume: la Scăricica, se găsesc sigure urme ale acestui cărbune

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
căldura soarelui, de la care capătă consistența; această săgă cuprinde mai multă piatră acră decât acea mai sus arătată. 21-le. Humă porțelană, kaolin porzelanerde, formează straturi groase de 3-4 palme aproape de satul Fântânele, pe lângă târgul Bacău; s-ar putea bine întrebuința spre producerea faianselor, care acum se aduc din Germania și Anglia. 22-le. Iaspis, quarz jaspe, iasper bandjaspis, este o compoziție de feroxid, silițium și argilă verde și formează straturi groase de vr-un stânjen în râpa părăului Petrele Roșă, muntele

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
straturi groase de vr-un stânjen în râpa părăului Petrele Roșă, muntele Rarăul, moșia Broșteni. Acest iaspis, de o frumuseță însămnată în masa sa, cea mai mare parte roșu-nchis, cu dungi sau vine roș-deschise, galbene și verzi, s-ar putea întrebuința bine la multe obiecte de arte și de lux și anume la table de mese, vase, mănunchi de săbii, tabacheri, peceți, mănunchi de bastoane, lucruri de mozaic ș.a. 23-le. Granit, granit se compune din silițium feldspat și glimer Acest

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
iscusiți în meșteșugul lor, apoi pentru aceea, asemenea persoane trebuie de pe acum căutate, însă tocmai de atunce așezate cu leafă, cât vor fi gata atât lăcuințele, laboratoarele și uneltele, precum și materialurile trebuitoare. Ca ucenici, mai cu folos s-ar putea întrebuința persoane din miliție și anume din următoarele temeiuri: 1) alegându-să acei cari slujesc cel puțin de doi ani și s-au purtat totdeauna bine, apoi din aceștia s-ar putea face lucrători deprinși acum la orânduială, care și în vremea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
acest așezământ mult mai însemnător folos decât de la niște băieți mici și slabi. Iar dacă din miliție nu s-ar slobozi oamenii ceruți pentru acest institut patriotic, apoi atunce iarăși numai tineri în vrâstă de la 14-18 ani ar putea fi întrebuințați cu folos ca ucenici. Folosurile acestei școale După 3 sau 4 ani, ar ieși din această școală câte 30, iar cu vremea și mai mulți ucenici cu deplină știință de meșteșugul ce au învățat, cari, așăzându-să cu lăcuința în capitalie

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
prin a<le> sale comunicații în Transilvania, poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și [pentru] schoala mecanică. Iscălitul ar mai putea da o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnilor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu samă, în Transilvania. În sfârșit, iscălitul îndrăznește a da acea din curată inimă încredințare și declarație cum că pururea să va sârgui, prin credință și neobosită energică lucrare, întru împlinirea îndatoririlor sale a aduce

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
doi profesori statornici și anume: unul pentru teorie, iar altu aplicația agronomiei și așezare de fabrici și că la acest din urmă ram este îndatorit d<umnealui> Mihailic, iar pentru acel dintâi împregiurările cunoscute C<institei> Epitropii nu iartă a întrebuința pe d<umnealui> Filipescu, apoi iscălitul socotește că d<umnealui> Zefirescu, carile au învățat himia, tehnica, istoria naturală, adică două din trii părți a<le> agronomiei, trimețându-să la Institutul d. Altenburg, în Ungaria, ar pute, până la începerea anului viitor, a

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
5 18 noiembrie 1839 [Epitropia Învățăturilor Publice către Domnitorul Mihail Sturdza] Preaînălțate Doamne, Neînchipuirea unui local potrivit împiedicând a se organiza astă vară shoala mecanică încuviințată de Înălțimea Voastră, apoi până la pregătirea unui asemenea local îndemânat, Epitropia au socotit a întrebuința în chip folositor pe d<umnea>lui Mihailic, carile, pre lângă agronomie, are teoretică și practică știință de mineralogie. Drept aceea, acest profesor s-au însărcinat a cerceta în vara aceasta deosebitele locuri a<le> Moldovei și, în curs de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
ti>ta Epitropie a Casei Apelor cu săvârșirea acestui apeduc, am fost nevoit, înainte de toate, a cerceta toată întinderea izvoarălor, a măsura și a nivela toată întinderea apeducului și a-i face un plan cu deamăruntul, la care lucrări am întrebuințat pe d. ingineriul Rașek și i-am plătit din a mele mijloace onorariul cuvenit. Tălmăcirea corespondențiilor mele, a raporturilor și a socotelelor din limba germană în cea românească, precum și adesa umblare cu droșce în această trebuință, asemine mi-au pricinuit

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
turnul Goliei. Spre a să încredința de deplinătatea acestei lucrări, rog a rostui o comisie cercetătoare, care, cu nepărtinire giudecând, va cunoaște nu numai trăinicia lucrului, ci și ostenelile necruțate și chiar jărtfile ominești ce de la început până acum am întrebuințat spre grăbirea acestor lucrări întârziete de împregiurări neatârnate de a me putere. Luând despre o parte în vedere că apăducul de mai înainte, făcut cu oale, au costisit mai mult decât un milion și că a<le> sale reperații, peste

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
mai mulți lucrători a fabricii de fer, oameni de rând, să pot ușor desprinde, în scurtă vreme, din lucrătorii obicinuiți de aice, pe lângă care, mai ales la o fabrică de cuie, însuși țiganii de pe aice s-ar pute foarte bine întrebuința, când, dimpotrivă, la alte ramure de fabrici s-ar pute întrebuința numai individuri aleși, distinși, iscusiți, și aceștia încă s-ar deprinde în fabricația atingătoare foarte greu și numai după mai mulți ani. 4. Producerea unei fabrici de fer poate

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pot ușor desprinde, în scurtă vreme, din lucrătorii obicinuiți de aice, pe lângă care, mai ales la o fabrică de cuie, însuși țiganii de pe aice s-ar pute foarte bine întrebuința, când, dimpotrivă, la alte ramure de fabrici s-ar pute întrebuința numai individuri aleși, distinși, iscusiți, și aceștia încă s-ar deprinde în fabricația atingătoare foarte greu și numai după mai mulți ani. 4. Producerea unei fabrici de fer poate, cu vremea, a fi colosală și, mai ales, la împregiurările aceste

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
folos. De asămine, lesne se poate dovedi că și o baie de f<i>er măreață, organizată în Moldova, poate să aducă un bun venit și sigur. Nici să poate tăgădui aceasta luându-să aminte că în toată țara nu să întrebuințază nici un cui, nici o potcoavă sau cea mai măruntă unealtă agronomică, care să nu fie făcută din f<i>er, cu grele cheltuiele de transport aduse din Austria, Anglia, pân și din Siberia. Tributul ce pe tot anul Moldova plătește staturilor

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
din câștigul anual pe tot anul perzând cu proțente s-ar plăti, încât toată baia ar rămâne apoi proprietatea întreprizătoriului prințipal și fundătoriului acestui așezământ. Cunoscut esti că cele mai multi întreprinderi mărețe de industrie în acest chip s-au întrebuințat, despre care se vor țita două pilde: d. Maier, proprietariu Institutului bibliografic la Hildburg Hausen, au fost în stare pe temeiul proprietății sale de cărbuni de pământ și de piatră de f<i>er a aduna, prin mijlocul asoțiației de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
20 sau fabrica de stearine 21, care, di asăminea, s-au executat cu bani din țeri străine. Pre lângă aceste, mai adaug că prețul acestor băi sporesc și cărbunii di pământ aflători în acești munți, cari nu numai să pot întrebuința ca material arzători la vase de vapori, ca și la lucrarea băilor de f<i>er. [Mihalik de Hodocin] BAR, București, Colecția Documente, pachet DCCVI/203. 12 <1851> <Asociația de acții> Neavând Moldova nici o baie de fer, încât tot ferul

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pământene, a economiei rurale și chiar nici a culturii. Pe temeiul acestor motivuri, subînsămnații (...)22 și (...)23 s-au învoit între sine a nu să feri de nici o osteneală, nici de o jărtfă și cu un cuvânt au hotărât a întrebuința toate chipuri<le> de a înființa în Moldova o baie de fer neapărată țării și anume prin mijlocirea unei asoțiații de acții, prin care să să poată produce măcar o parte a ferului ce să întrebuințază în țară și prin

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
cuvânt au hotărât a întrebuința toate chipuri<le> de a înființa în Moldova o baie de fer neapărată țării și anume prin mijlocirea unei asoțiații de acții, prin care să să poată produce măcar o parte a ferului ce să întrebuințază în țară și prin care lucrare sute de familii pământene sărace, birnice, vor pute afla a lor subzistență. Petrile de fer, pădurile și ogoarile neapărate pentru înființarea și lucrarea unei naționale băi de fer nu sînt proprietate privată, ci să

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și ai lor urmași vor avea drept, urmând trebuința, a despoza de ele, pentru care, 3. Subînsămnații și urmașii lor legiuiți vor plăti pe tot anul, în două câștiuri, câte 140 lei pentru fiecare din aceste fălci parchetuite ce vor întrebuința, neputând antreprenorii în nici un chip a mai mări acest preț, din rezoanele următoare: a) pentru că pădurile amestecate din fag, mesteacăn, plop și tei, aflătoare în aceste văi și, mai ales, în acele mai depărtate, aduc monastirii foarte puțin sau nicicum

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
însămnati la paragraful 2 și a vâna în ele. 6. Antreprenorii băii de fer și legiuiții lor urmași au drept a scoati din păduri toate lemnele trebuitoare în modul cel mai ușor și potrivit și, spre acest sfârșit, vor putea întrebuința mijloace potrivite, pe apă și pe uscat; de asemine, vor face drumuri de pădure, poduri peste gârle și râuri și neîmpedecat aceste le vor întrebuința pentru a lor lucrare. 7. Fiind că o baie de fer nu poate exista fără

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
lemnele trebuitoare în modul cel mai ușor și potrivit și, spre acest sfârșit, vor putea întrebuința mijloace potrivite, pe apă și pe uscat; de asemine, vor face drumuri de pădure, poduri peste gârle și râuri și neîmpedecat aceste le vor întrebuința pentru a lor lucrare. 7. Fiind că o baie de fer nu poate exista fără un fereseu, apoi atât antreprenorii acestei băi, cum și legiuiții lor urmași sînt îndrităluiți a așăza un feresău după fie ce construcție și butucii trebuitori

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
ce s-ar descoperi pe numita moșie. 10. Neapărată fiind întrebuințarea cărbunilor de pământ la lucrarea unei băi de fer, apoi numa antreprenorilor băii de fer și legiuiților urmași, exclusiv și slobod va fi a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru gârlele fabricii 25, asemene locurile neapărate pentru băile de piatră de fer

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pe localitățile băii, căsăpie, cârșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuință lucrătorilor, pentru care să va plăti monastirii o taxă de (...)26 nestrămutată pe totdeauna. 15. Neapărat este a să da locuri de pășune, atât pentru vitele întrebuințate la fabrică, cum și pentru acele a<le> lucrătorilor ei, drept care antreprenorii și urmașii lor vor fi datori a plăti de toată vita de cal, de bou, de vacă, câte 4 lei pe an, iar pentru alte mai mici, precum

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
000 lei este un spori simțitori la venitul anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor de fer aflătoare pe moșia monastirii aduce un venit anual de 700 lei. La <în>tâmplare a să descoperi și a să întrebuința cărbunii de pământ, atunci venitul anual al monastirii ar mai spori cu 1.750 lei. 1.000 lei darea anuală pentru pășunarea vitelor fabricii și a<le> lucrătorilor ei, fără împuținare simțitoare a venitului de astăzi pentru pășune, aduce monastirii

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
clădească stânjeni cubici, spre a se vede la sfârșitul fiecărei luni câți stânjeni cubici de aceste pietre de șose s-au făcut, fiincă cu aceasta și prin contenirea cărăturii de piatră moale de la Fundul Pocrecii au a să despăgubi lucrătorii întrebuințați la descoperirea stâncilor din Movila lui Purcel. Mihalic de Hodocin Nr. 35 montanist Iași, 2 septembrie 1857 [Rezoluția Departamentului:] Pietrele câte s-au făcut până acum la Movila, atât cubice, cât și naturale, să se facă o exactă catagrafie și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]