3,274 matches
-
îl zărea la curs, care se făcea la un ospiciu, îi punea mâna pe umăr când treceau în vizitele demonstrative, îl privea personal în ochi când explica un caz interesant. Felix, plin de mândrie și de ambiție, ceru într-o întrevedere permisiunea de a studia unele probleme de amănunt clinic și obținu nu numai aprobarea cordială și o temă de încredere, ci și inițiativa de a se folosi liber de biblioteca profesorului. Biblioteca se afla în sala de așteptare a profesorului
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
asta e esențialul. Nu întreb cine ești și de unde vii. Era în indiferența ei un ac care atinse pe Georgeta, hotărâtă tocmai prin asta să facă tot ce-i sta în putință să scape de condiția ei dintâi. După această întrevedere, Stănică întreținu flacăra în amândouă părțile. Georgeta, zicea el într-o parte, are trusou, ceva parale (ceea ce era adevărat) și pe generalul protector. Titi, spunea el dincoace, va avea casă de locuit și va primi și el o sumă de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că niciodată n-a fost supărată, ceea ce determină pe preagrăbitul Stănică să dispară numaidecât și s-o aducă pe Aurica. Toată extraordinara revoluție sufletească a lui Felix, la apariția ca din vis a Otiliei, începu să fie amărâtă de aceste întrevederi, care îi răpeau ceva din drepturile lui. Otilia intui nemulțumirea lui Felix și-l mângâie repede și pe furiș pe o mână, în sensul că de el va avea ea grijă mai târziu. Aurica intră în odaie aproape umilită, sărută
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fiul doctorului militar Iosif Sima de la Iași. Rămas orfan (îi moare întîi mama, apoi tatăl) este sub tutela lui moș Costache, un fel de unchi prin alianță. Tânărul, încă minor, vine la București pentru a-și continua studiile, iar prima întrevedere cu tutorele său este de-a dreptul ilariantă. Când ajunge în strada Antim, unde locuia moș Costache, bătrânul avar îl întîmpină cu afirmația stupefiantă: "...nu, nu stă nimeni aici, nu cunosc...". Intervenția Otiliei îl salvează pe tânărul timid, aflat aproape
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dimineață micul dejun: Mănânc o ciorbă de burtă la unchiul! - Hopa, ai intrat și tu în rândul bărbaților! Se distrează amândoi aducându-și aminte de mofturile lui din copilărie și se despart. Arde de nerăbdare și curiozitate cum va decurge întrevederea< își ia la revedere în stilul obișnuit: - Sărut mâna! Relația tată-fiu, obișnuită în neamul său rece, distantă ca între doi bărbați care abia se cunosc însă se iubesc. Amintirile și copilăria au trecut ca un fum, a rămas viitorul incert
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ț de unde dețineți informația că Între xe "Israel"Israel și xe "Polonia"Polonia ar exista o Înțelegere cu privire la emigrarea evreiască din xe "Polonia"Polonia”5. În 1957, șeful reprezentanței române la xe "Tel Aviv"Tel Aviv a avut o serie de Întrevederi cu omologi ai săi din blocul socialist. Astfel, el va afla de la ministrul xe "Ungariei"Ungariei, xe "Kallo"Kallo, că În xe "Ungaria"Ungaria sunt 80.000 de evrei, după ce În timpul revoluției din 1956 au părăsit țara 20.000 de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
că ne aflam în ajunul deschiderii unei importante reuniuni multilaterale: era liniște, calm, la intrare pușcașii marini își făceau rondul, cum aveam să îi văd de atâtea ori după aceea, iar pe holul care ducea la salonul unde avea loc întrevederea nu am întâlnit pe nimeni. Era însă o falsă impresie de liniște; știam din luări de poziție publice că Washingtonul acorda o atenție deosebită Reuniunii de la Helsinki, că atitudinea finală a SUA față de o posibilă Conferință pentru Securitate și Cooperare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dans ces pages. A. Acțiuni premergătoare** 1. La începutul lunii ianuarie 1986, am primit dispoziție, din partea Centralei MAE, să fac o vizită la Consiliul Europei, situat la Strasbourg, la vreo 500 de km Est de Paris. Deplasarea viza organizarea unor întrevederi, într-un "cadru strict de lucru", îndeosebi cu Președintele Adunării Parlamentare, Secretarul general, șefii unor delegații naționale, precum și conducătorii unor departamente din Secretariatul Consiliului Europei. În discuții, urma să prezint situația din țară în diverse sectoare, dar și contactele și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de întâlniri, pentru ultimele zile ale lunii, astfel: la 28 ianuarie, au fost programate întâlniri cu conducerea Comisiei pentru relații cu țările nemembre (Kurt Hugosson, președinte, deputat suedez; R. Noerens, raportor, deputat belgian, și Hanno Hartig, secretar), urmate de o întrevedere cu Francis Rosenstiel, director adjunct pentru afaceri juridice și șef al Diviziei de relații externe, însoțit de colaboratoarea sa, Paula Muriel. Programul zilei se încheia cu primirea la Louis Jung, Președintele Adunării parlamentare, al cărui director de cabinet era Erik
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
încheia cu primirea la Louis Jung, Președintele Adunării parlamentare, al cărui director de cabinet era Erik Leijon, fiul unui fost ambasador suedez în România, care își petrecuse câțiva ani ai copilăriei și adolescenței pe meleaguri românești. A doua zi, urmau întrevederi la Secretarul general, asistat de Bruno Haller, director de cabinet, iar în final, cu conducerea delegației franceze: Jean Valleix și Louis Souvet, pe care aveam să îi reîntâlnesc în numeroase ocazii la Paris, fie la Adunarea Națională sau Senat, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu conducerea delegației franceze: Jean Valleix și Louis Souvet, pe care aveam să îi reîntâlnesc în numeroase ocazii la Paris, fie la Adunarea Națională sau Senat, fie la reuniuni ale partidelor din care ei făceau parte. Această primă serie de întrevederi a constituit începutul unui dialog care avea să se îmbogățească pe parcurs, concretizându-se și cu unele acțiuni pozitive. De reținut, printre altele, întâlnirea din 1986 a unor parlamentari români, aflați în vizită în Franța, cu reprezentanți ai Adunării Parlamentare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fie adăugată o premieră în activitatea Consiliului Europei din acele timpuri audierea unui reprezentant al României (primul din Estul Europei) în Comisia pentru relațiile cu țările nemembre, care avea să se desfășoare, mai târziu, la 23 ianuarie 1989. La prima întrevedere cu Louis Jung, la 28 ianuarie 1986, după ce am expus, pe scurt, scopul vizitei și domeniile de interes, în perspectiva stabilirii unor relații de colaborare cu Consiliul Europei și Adunarea sa Parlamentară, președintele s-a arătat dispus să sprijine aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deputatul Blaaw nu a mai fost reales și, în consecință, părăsește Adunarea Parlamentară de la Strasbourg. Am convenit, în final, ca, împreună cu parlamentarii de la București, să fie puse de acord forma contactelor bilaterale în Franța și detaliile unei vizite în România. Întrevederea cu Francis Rosenstiel, pe care am continuat-o și în septembrie al aceluiași an, avea să îmi furnizeze unele detalii încurajatoare privind relațiile viitoare cu Consiliul Europei, pornind de la experiența acumulată de acesta în raporturile cu alte țări. El a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a revedea membrii acesteia cu ocazia proximei vizite la București. Până la vizită, parlamentarii europeni doreau să întâlnească colegii români la o reuniune internațională parlamentară programată pentru martie, la Viena. În pregătirea vizitei de la București, am avut o suită de întrevederi cu oficiali ai Secretariatului și parlamentari, la Strasbourg. La 28 ianuarie 1987, cu Francis Rosenstiel, am avut o convorbire de fond privind pregătirea vizitei, abordând tematica convențiilor. El a explicat că, de exemplu, în materia brevetelor, U.R.S.S. a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vizita în România a președintelui Louis Jung, prima vizită în România, la nivel înalt, a unui conducător al Consiliului Europei. Am arătat că Parlamentul României Marea Adunare Națională acordă o importanță deosebită acestei vizite, scop în care programul va cuprinde întrevederi la cele mai înalte niveluri, respectiv ministrul afacerilor externe, președintele Parlamentului, precum și șeful statului. Această vizită avea să se încheie cu rezultate pozitive. Pentru mine, era nu numai un punct de program realizat ca diplomat, ci îndeosebi un certificat de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ceea ce îi relatasem. La întoarcere, îmi a mulțumit, fiind satisfăcut că imaginea pe care îi o prezentasem, fără înflorituri, a putut fi regăsită în România. Alte felicitări mai plăcute nu puteam primi. 4. La 12 decembrie 1988, am avut o întrevedere cu Mark Sand, care se ocupa și de problemele Comisiei pentru țările nemembre a Consiliului Europei. Mark Sand a relatat că în următoarele zile se va reuni Comisia pentru țările nemembre a Consiliului Europei. După aceasta, Comisia se va reuni
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
stare. I-am mulțumit, adăugând: "Am fost foarte încurajat de convorbirile noastre anterioare și de atmosfera deschisă din Comisie. Sper să fie de bun augur. Vă mulțumesc". Ne-am despărțit, strângându-ne cu căldură mâinile. Aceeași căldură a dominat și întrevederile noastre ulterioare. În drum spre ambasadă, colegul meu încă nu era convins că totul se încheiase. El se așteptase la o punere la zid a României, fiind surprins de comportamentul deschis, dar nu inamical al membrilor Comisiei și aprecierile parlamentarului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
imaginare. Viața reală, nu virtuală, aduce corectivele cuvenite și mai devreme sau mai târziu lucrurile se ordonează de către cei competenți, în măsură să ducă la bun sfârșit o asemenea lucrare. Dacă nu, haosul și anihilarea reciprocă sau autodistrugerea. B. Noi întrevederi la Consiliul Europei 1. În baza înstrucțiunilor primite din țară, în perioada 30 ianuarie 1 februarie 1989, am avut o serie de întrevederi cu oficialități ale Consiliului Europei, atât la nivelul parlamentar, cât și al Secretariatului. Potrivit mandatului, urma să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ducă la bun sfârșit o asemenea lucrare. Dacă nu, haosul și anihilarea reciprocă sau autodistrugerea. B. Noi întrevederi la Consiliul Europei 1. În baza înstrucțiunilor primite din țară, în perioada 30 ianuarie 1 februarie 1989, am avut o serie de întrevederi cu oficialități ale Consiliului Europei, atât la nivelul parlamentar, cât și al Secretariatului. Potrivit mandatului, urma să prezint punctul de vedere al părții române față de discuțiile din Adunarea Parlamentară, la 8 octombrie 1988, în care s-au făcut referiri negative
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Consiliului. Sunt unele prejudecăți care duc la relații mai puțin pozitive, de relanti. Ele vor putea fi depășite pe măsura primirii unor informații favorabile, ca urmare a vizitelor și contactelor directe în România, în contextul raporturilor Consiliului Europei cu Europa de Est. Întrevederea cu E. Haremoes a completat imaginea de mai sus: Comitetul Miniștrilor discută relațiile Consiliului Europei cu țările europene din afara Consiliului, în special din Europa de Est. S-a făcut un sondaj cu Ungaria, care arată o poziție pozitivă pentru unele convenții (7-8
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
amintească importanța audierii reprezentantului român la sesiunea Comisiei, în urmă cu o săptămână, la Paris. A remis și o bandă magnetică cu înregistrarea audierii în Comisie. C. Întâlnire cu președintele Louis Jung La 15 martie 1989, am avut o ultimă întrevedere, așa credeam, cu președintele Adunării Parlamentare, Louis Jung. Deși era o despărțire, președintele Louis Jung a depășit caracterul strict protocolar. A pus mai multe întrebări asupra situației din România, apreciind că presa are un rol negativ în prezentarea realităților din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Despre contribuția României la procesul de pace, s-a întreținut recent și cu Y. Shamir, cu care are relații excelente. În încheiere, a reconfirmat dorința sa de a veni în vizită în România, îndată ce programul îi va permite. D. Alte întrevederi la Consiliul Europei La 15 și 16 martie 1989, am avut mai multe întrevederi cu parlamentari și membri ai Secretariatului Consiliului Europei, la Strasbourg. Perioada vizitei a coincis cu lansarea unui proiect de rezoluție la Parlamentul European. În discuție, acest
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Shamir, cu care are relații excelente. În încheiere, a reconfirmat dorința sa de a veni în vizită în România, îndată ce programul îi va permite. D. Alte întrevederi la Consiliul Europei La 15 și 16 martie 1989, am avut mai multe întrevederi cu parlamentari și membri ai Secretariatului Consiliului Europei, la Strasbourg. Perioada vizitei a coincis cu lansarea unui proiect de rezoluție la Parlamentul European. În discuție, acest proiect a revenit de câteva ori, fiind citat de interlocutori. Deputatul Newens Stanley, referindu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și la sesiunea Comitetului Miniștrilor. Din câte cunoaște, președintele francez, François Mitterrand, nu este dispus să facă o vizită în România. Aceeași rezervă este manifestată și la nivelul președinției Parlamentului European, spre deosebire de conducerea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. E. Ultimele întrevederi la Consiliul Europei La 21 și 22 septembrie 1989, fiind din nou la Ambasadă, pentru o scurtă perioadă, în urma dispozițiilor primite din țară, am făcut o vizită la Strasbourg, la sediul Consiliului Europei. Potrivit mandatului, am solicitat întrevederi cu reprezentanți
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
E. Ultimele întrevederi la Consiliul Europei La 21 și 22 septembrie 1989, fiind din nou la Ambasadă, pentru o scurtă perioadă, în urma dispozițiilor primite din țară, am făcut o vizită la Strasbourg, la sediul Consiliului Europei. Potrivit mandatului, am solicitat întrevederi cu reprezentanți ai Secretariatului, precum și cu deputați în Adunarea Parlamentară a Consiliului. Tema discuțiilor era legată de perspectiva dezbaterii în Adunare a unui raport despre România, întocmit în termeni nu prea măgulitori. Potrivit analizei de la București, raportul făcea abstracție de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]