16,607 matches
-
obstacole greu de trecut: lipsa școlilor și a învățătorilor, dezinteresul organelor locale care trebuiau să asigure spațiul, încălzirea, curățenia și salariul învățătorului. Asemenea obstacole a întâmpinat și școala și învățământul din satele comunei Filipeni, depășite numai prin interesul și abnegația învățătorilor. Proprietarii moșiei Filipeni - boierii din familia Rosetti - nu s-au gândit la copiii clăcașilor, să le facă coală, să arunce o lumină într-un hău de întuneric. Maria Dumistrăchioaia (Rosetti), după cum se arată în recensământul din 1774, avea ca scutiți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
elevi: 14 elevi din Slobozia - Filipeni, 28 din Fruntești și 34 din Lunca. Distanța mare care trebuia străbătută pe jos, iarna și vara, zilnică 10 km dus-întors, i-a determinat pe locuitorii din Lunca să ceară înființarea unui post de învățător în satul Lunca, cu obligația asumată de a pregăti localul de școală și întreținerea, ceea ce s-a aprobat începânăd cu 1 septembrie 1877. Prima școală din Lunca a funcționat în casa locuitorului Neculai Curteanu (Frunză), acolo unde funcționase crâșma lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se putea găsi un local mai nepotrivit pentru școală; nu numai că lipseau cele mai elementare lucruri care țin de ceea ce numim școală (material didactic), dar era așezat și în staniștea vitelor. Cele mai mari și grele ponoase le trăgea învățătorul care trebuia să lupte cu inerția părinților, dar și cu autoritățile locale care nu vedeau cu ochi buni școala, era o cheltuială în plus. Cea mai veche corespondență de la această școală datează din 1877, cum rezultă dintr-un procesverbal, prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trebuia să lupte cu inerția părinților, dar și cu autoritățile locale care nu vedeau cu ochi buni școala, era o cheltuială în plus. Cea mai veche corespondență de la această școală datează din 1877, cum rezultă dintr-un procesverbal, prin care învățătorul Gheorghe Mircea predă zestrea școlară învățătorului Gheorghe Pastoiu, în anul 1890. în mirosul îmbibat de rachiu, tutun și pește sărat, la care se adăuga mirosul înțepător de la vitele din jurul școlii, au învățat elevii cu primul învățător, Vichentie Gavrilescu, absolvent al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar și cu autoritățile locale care nu vedeau cu ochi buni școala, era o cheltuială în plus. Cea mai veche corespondență de la această școală datează din 1877, cum rezultă dintr-un procesverbal, prin care învățătorul Gheorghe Mircea predă zestrea școlară învățătorului Gheorghe Pastoiu, în anul 1890. în mirosul îmbibat de rachiu, tutun și pește sărat, la care se adăuga mirosul înțepător de la vitele din jurul școlii, au învățat elevii cu primul învățător, Vichentie Gavrilescu, absolvent al Școlii Normale din București, care a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un procesverbal, prin care învățătorul Gheorghe Mircea predă zestrea școlară învățătorului Gheorghe Pastoiu, în anul 1890. în mirosul îmbibat de rachiu, tutun și pește sărat, la care se adăuga mirosul înțepător de la vitele din jurul școlii, au învățat elevii cu primul învățător, Vichentie Gavrilescu, absolvent al Școlii Normale din București, care a fost urmat, un an mai târziu, de Gheorghe Cârlănescu, care funcționează de la 6 noiembrie 1878 până la 1 decembrie 1880. Revine la școala din Lunca la 10 octombrie 1881, după ce-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost urmat, un an mai târziu, de Gheorghe Cârlănescu, care funcționează de la 6 noiembrie 1878 până la 1 decembrie 1880. Revine la școala din Lunca la 10 octombrie 1881, după ce-și satisface stagiul militar, timp în care a funcționat ca învățător Dumitru Huțu. Învățătorul Gh. Cârlănescu, de loc din Mărăști, era, atunci când a intrat în clasa I primară Toader Gh. Miron Boca, agronomul, „un bărbat cam la 32-35 ani, înalt, bine legat, roșcovan, punea la genunchi și folosea nuiaua de bătut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
an mai târziu, de Gheorghe Cârlănescu, care funcționează de la 6 noiembrie 1878 până la 1 decembrie 1880. Revine la școala din Lunca la 10 octombrie 1881, după ce-și satisface stagiul militar, timp în care a funcționat ca învățător Dumitru Huțu. Învățătorul Gh. Cârlănescu, de loc din Mărăști, era, atunci când a intrat în clasa I primară Toader Gh. Miron Boca, agronomul, „un bărbat cam la 32-35 ani, înalt, bine legat, roșcovan, punea la genunchi și folosea nuiaua de bătut.” Avea, ca om
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
județele Iași și Vaslui, poetul național Mihai Eminescu, ale cărui procese-verbale de inspecție semnalează aceleași situații ca la școala Lunca. Toate lipsurile de ordin material au fost depășite aproape exclusiv prin munca plină de dăruire și jertfă a celor dintâi învățători. Iar când la abnegația și dăruirea învățătorului s-a mai adăugat interesul unor părinți și sprijinul material al unor proprietari, cum au fost frații Sterian, școala s-a transformat într-o instituție fundamentală pentru ridicarea morală și culturală a satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Eminescu, ale cărui procese-verbale de inspecție semnalează aceleași situații ca la școala Lunca. Toate lipsurile de ordin material au fost depășite aproape exclusiv prin munca plină de dăruire și jertfă a celor dintâi învățători. Iar când la abnegația și dăruirea învățătorului s-a mai adăugat interesul unor părinți și sprijinul material al unor proprietari, cum au fost frații Sterian, școala s-a transformat într-o instituție fundamentală pentru ridicarea morală și culturală a satului. coala din Lunca - Filipeni a beneficiat de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
interesul era ca cei de rând să rămână fără știință de carte, iar gândul că prin școală s-ar ridica elemente destoinice care să le ia locul celor cu puțină școală sau deloc, era greu de suportat. Școala condusă de învățătorul Gh. Cârlănescu a mersă înainte, fără local, fără mobilier, mai mult neîncălzită, fără cărți și material didactic, după cum se arată într-un procesverbal din 10 iunie 1879. După îndelungi stăruințe și umilințe, Consiliul Permanent al Primăriei își dă acordul pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
e singura instituție școlară ce corespunde în total cerințelor speciale ale județului Bacău.” Construcția noului local de școală, singurul de acest fel din stânga Siretului, nu a însemnat și încetarea amestecului abuziv al autorităților locale în conducerea și controlul școlii și învățătorului. Potrivit legislației existente atunci, școala era întreținută de comună și, cu toate că sumele alocate erau mici (la nivelul anului 1885 totalul cheltuielilor pentru școală se ridicau la 169 lei, 130 lei chiria localului, 20 lei combustibil, 19 lei iluminat și cheltuieli
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era întreținută de comună și, cu toate că sumele alocate erau mici (la nivelul anului 1885 totalul cheltuielilor pentru școală se ridicau la 169 lei, 130 lei chiria localului, 20 lei combustibil, 19 lei iluminat și cheltuieli de cancelarie), nu se găseau. Învățătorul era plătit de stat; salariul anual era de 1566 lei, câte 130,50 lei lunar. Se încasa prin chitanțe trimise de Revizorat (Inspectorat), chitanțe pe care le plătea perceptorul care mai totdeauna nu avea bani, așa că se dădea câte 20
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Revizorat (Inspectorat), chitanțe pe care le plătea perceptorul care mai totdeauna nu avea bani, așa că se dădea câte 20, 10 sau 5 lei - erai la cheremul lui, rămâneai în restanță. Se pare că neînțelegerile dintre primărie și școală, adică învățătorul Gh. Cârlănescu, cel puțin după cum ne spune Ghi Iacobeanu, se datora și atitudinii, manifestată sau presupusă, învățătorului care era ca statut social răzeș din Mărăști și-i privea de susă pe clăcași. Plecarea lui Gheorghe Cârlănescu la școala din Mărăști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dădea câte 20, 10 sau 5 lei - erai la cheremul lui, rămâneai în restanță. Se pare că neînțelegerile dintre primărie și școală, adică învățătorul Gh. Cârlănescu, cel puțin după cum ne spune Ghi Iacobeanu, se datora și atitudinii, manifestată sau presupusă, învățătorului care era ca statut social răzeș din Mărăști și-i privea de susă pe clăcași. Plecarea lui Gheorghe Cârlănescu la școala din Mărăști la 22 octombrie 1888, a schimbat raporturile școală - primărie. În locul lui Gh. Cârlănescu vine învățătorul Gh. Mircea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau presupusă, învățătorului care era ca statut social răzeș din Mărăști și-i privea de susă pe clăcași. Plecarea lui Gheorghe Cârlănescu la școala din Mărăști la 22 octombrie 1888, a schimbat raporturile școală - primărie. În locul lui Gh. Cârlănescu vine învățătorul Gh. Mircea de prin părțile Romanului, care va sta în Lunca până pe 17 septembrie 1890. Momentul de cotitură în evoluția învățământului în satul Lunca și în comuna Filipeni a fost venirea, începânăd cu 17 septembrie 1890, învățătorului Gheorghe Pastoiu de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gh. Cârlănescu vine învățătorul Gh. Mircea de prin părțile Romanului, care va sta în Lunca până pe 17 septembrie 1890. Momentul de cotitură în evoluția învățământului în satul Lunca și în comuna Filipeni a fost venirea, începânăd cu 17 septembrie 1890, învățătorului Gheorghe Pastoiu de la școala Cleja. Nu mai are importanță că Gheorghe Pastoiu a venit la coala din Lunca mutat disciplinar, deoarece, după cum a relatat mai târziu, a vrut să introducă într-un sat de catolici (ceangăi) un obicei necunoscut în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în Moldova la sărbătorile de iarnă. Preotul catolică s-a simțit jignit când, în ajunul Crăciunului, un grup de flăcăi a făcut urări sătenilor, purtând un cap de porcă pe o tablă, împodobit cu ce se găsea la îndemână. Învățătorul Gheorghe Pastoiu a fost dat în judecată pentru profanare de religie și, dacă n-ar fi avut un avocat bun la Curtea de Apel din Iași, ar fi făcut 3 luni de pușcărie. Preotul catolică insistă și Pastoiu e mutat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ajunsă la Lunca - Filipeni, Gheorghe Pastoiu se pune pe muncă: studiaz după orele de școală, se instruiește permanent și poartă discuții interesante cu profesorul Daniel Justett, rămasă pe lângă curtea lui Sterian, după plecarea lui Jorj Sterian la studii, la Paris. Învățătorul Gheorghe Pastoiu făcea parte din acea categorie de intelectuali ai satelor care a înțelesă imperativul vremii sale: ridicarea culturală a satului, a elevilor și a părinților. Această concepție s-a impusă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a satului, a elevilor și a părinților. Această concepție s-a impusă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea și datorită activității neobosite pe tărâmul școlii românești a ministrului Spiru Haret. Era imperiosă necesar ca învățătorul să fie implicat trup și suflet muncii de culturalizare a satului, să-l scoat din starea de înapoiere, de ignoranță, de neștiință în care fusese ținut prea mult. Dacă avem în vedere că între anii 1864-1890 era o școală primară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țărănimii. Atunci au fost organizate cursuri pentru adulți, s-a introdusă în școala primară lucrul manual, cunoștințele de agricultură, lotul școlar ca mijloc de însușire a cunoștințelor agricole, îmbinarea instrucției cu educația, educația patriotică ocupânăd primul plan și pentru pregătirea învățătorilor, s-au introdusă cercurile pedagogice și de perfecționare. Cerându-le învățătorilor să fie luminătorii satelor, Spiru Haret a avut în vedere stimularea acestora prin acordarea, începânăd cu anul 1898, a medaliei onorifice „Răsplata muncii pentru învățământul primar”. Învățătorul Gheorghe Pastoiu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în școala primară lucrul manual, cunoștințele de agricultură, lotul școlar ca mijloc de însușire a cunoștințelor agricole, îmbinarea instrucției cu educația, educația patriotică ocupânăd primul plan și pentru pregătirea învățătorilor, s-au introdusă cercurile pedagogice și de perfecționare. Cerându-le învățătorilor să fie luminătorii satelor, Spiru Haret a avut în vedere stimularea acestora prin acordarea, începânăd cu anul 1898, a medaliei onorifice „Răsplata muncii pentru învățământul primar”. Învățătorul Gheorghe Pastoiu, înzestrat cu reale calități pedagogice, unele native, altele dobândite, nu a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru pregătirea învățătorilor, s-au introdusă cercurile pedagogice și de perfecționare. Cerându-le învățătorilor să fie luminătorii satelor, Spiru Haret a avut în vedere stimularea acestora prin acordarea, începânăd cu anul 1898, a medaliei onorifice „Răsplata muncii pentru învățământul primar”. Învățătorul Gheorghe Pastoiu, înzestrat cu reale calități pedagogice, unele native, altele dobândite, nu a ocolit niciuna dintre măsurile, acțiunile și practicile care puteau contribui la modificarea în bine a situației existente în satele comunei Filipeni, în Lunca în special. Entuziasmul lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era considerat un fel de director coordonator din timpurile de astăzi. Pregătirea științifică, metodică și pedagogică îl impune organelor de control, chiar din primii ani: „Astăzi 27 mai 1893 continuând inspecția școlii din Filipeni, am constatat cu plăcere că domnul învățător Pastoi s-a legat cu inima de școala acestei comune și lucrează cu plăcere și însuflețire în interesul deșteptării tineretului locului. Sunt convinsă că acțiunea îi va da virtutea trebuitoare pentru îndeplinirea datoriei.” Considerându-l pe Daniel Justett drept mentor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
având în vedere structura sufletească a profesorului, altruist, cu vederi democratice, să-l convingă să-i susțină material pe elevii care se dovedeau silitori la învățătură. Despre modul în care erau răsplătiți elevii silitori mi-a povestit și tatăl meu, învățătorul Virgil Cernat, fost elev al lui Postoi. De asemenea, toți cei care au fost solicitați să răspundă la Chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, menționează modul deosebit de a stimula elevii la învățătură, instituit de Gheorghe Postoi, cu ajutorul lui Daniel Justett, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]