1,860 matches
-
din greșeală cu alte păsări, el a notat câteva diferențe între populații. Aceste variații fizice și de comportament l-au ajutat pe Darwin să formuleze teoria modernă a evoluției. -"șoimul de Galápagos": Singura pasăre de pradă endemică din Arhipelag este Șoimul de Galápagos. De culoare maro închis, aceștia pot fi observați planând deasupra a câteva dintre insule. În urmă cu mai mulți ani, șoimul de Galápagos a fost vânat și numărul lor a fost redus masiv. Astăzi, populația lor este în
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
să formuleze teoria modernă a evoluției. -"șoimul de Galápagos": Singura pasăre de pradă endemică din Arhipelag este Șoimul de Galápagos. De culoare maro închis, aceștia pot fi observați planând deasupra a câteva dintre insule. În urmă cu mai mulți ani, șoimul de Galápagos a fost vânat și numărul lor a fost redus masiv. Astăzi, populația lor este în creștere. -"pescăruși": Există trei specii de pescaruși care își fac cuibul pe insule: pescărușul cu picioare albastre, pescărușul cu picioare roșii și pescărușul
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
și Șovoaia. Comuna se află în sudul județului, pe malul drept al Bistriței, acolo unde aceasta primește apele afluentului Nechit, care curge în întregime pe teritoriul comunei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre nord de Piatra Șoimului, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani, și spre sud de Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
a fost înființată în sat o bibliotecă. Au fost pornite diferite campanii de promovare și de suținere a culturii române, la care luau parte alături de localnici învățători, preoți din satele învecinate. În satele din zonă au fost organizate unități de "Șoimi ai Carpaților", care aveau menirea să cultive portul, obiceiurile și jocul popular național. Huducul întotdeauna s-a înflat în fruntea organizării unor astfel de activități. Învățătorul Iustin Handrea (1906-1972), născut în Huduc, a fost unul din cei mai mari susținători
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
sens pornind acțiuni concrete în intensificarea culturii legumelor, în extinderea pomiculturii, în selecționarea semințelor de cereale, îmbunătățirea activității de creștere a vitelor. Pe plan cultural, învățătorul a înființat în cadrul "Asociațiunii pentru literatură română și cultură poporului român" o secție a "Șoimilor Carpaților", pentru promovarea portului și dansurilor populare. Cu această organizație a cutreierat satele din împrejur la mai multe întâlniri cu caracter patriotic. În anul 1936, Handrea, din însărcinarea Despărțământului Astrei, a condus echipa de călușeri a comunei Șacalul de Câmpie
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
lungime totală de și un debit de ; izvorăște din munții Geamăna, aproape de izvoarele Asăului, de la altitudine și are ca afluenți pe stânga Valea Boului, Nadișa, Răchitiș, Orăsa, Valea Rea, Helegiu, Văereni și Belci iar afluenți pe partea dreaptă Negrul, Geamăna, Șoimi, Frumoasa, Schitu, Cucuieți, Solonț, Tazlăul Sărat (cel mai important afluent), Cernu, Strâmba, Moreni, Lupul și Bârsănești. Tazlăul este deci afluent al Trotușului și se varsă prin acesta în Siret. Pe cursul superior are două ramuri: Tazlăul Mare și Tazlăul Sărat
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
oguzilor, cealaltă fiind Üçok sau Üçokler. Una din ramurile Üçokleri-lor era tribul Gökhan sau Gök Han, care îi includea pe pecenegi. Toate aceste triburi își aveau ca totem diferite păsări răpitoare din familiile Falconidae, Acvilidae sau Accipiteridae, ca vulturi, ulii, șoimi respectiv pajura sau acvila de munte, ultima, coincidență sau nu, fiind simbol heraldic al Țării Românești medievale, eventual în legătură Imperiul Romano-Bizantin sau cu cumanii sau pecenegii care au dominat acest teritoriu în evul mediu timpuriu. Cronicarii bizantini și mai
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una o constituie situl de la Bădeni, aflat în zona „La Gorganele” de sub vârful Istrița, cuprinde locuința rupestră de „La Piatra Șoimului”, utilizată în secolele al XVIII-lea-al XX-lea, precum și mai multe așezări: una aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), una aparținând perioadei Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), o
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
monument de for public și monument funerar. Situl arheologic Berca, de pe coasta mănăstirii cuprinde o așezare și o necropolă din cultura Monteoru a Epocii Bronzului. Schela Arbănași dinspre Beceni, ridicată în 1903, este monument de arhitectură. În punctul denumit „Poiana Șoimului” de la Mănăstirea Rătești se află monumentul Crucea Dorobanțului din secolul al XIX-lea (clasificat ca monument de for public), iar la ieșirea din satul Joseni, pe o culme, se află o cruce de pomenire din piatră datând din secolul al
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
din categoria monumentelor de arhitectură. Unul îl constituie schiturile rupestre din Munții Bozioru, din zona satului Nucu, cu 12 puncte: Fundătura, Agatonul Vechi, Agatonul Nou, Fundul Peșterii, Văgăuna I, Văgăuna II, Piatra Îngăurită, Piatra lui Iosif, Peștera lui Dionisie, Piatra Șoimului I și Piatra Șoimului II. Celălalt monument este fosta mănăstire Găvanele din satul cu același nume, cuprinzând clopotnița și biserica Adormirea Maicii Domnului, construite la 1803. În afara acestora, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde și alte monumente de interes
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
arhitectură. Unul îl constituie schiturile rupestre din Munții Bozioru, din zona satului Nucu, cu 12 puncte: Fundătura, Agatonul Vechi, Agatonul Nou, Fundul Peșterii, Văgăuna I, Văgăuna II, Piatra Îngăurită, Piatra lui Iosif, Peștera lui Dionisie, Piatra Șoimului I și Piatra Șoimului II. Celălalt monument este fosta mănăstire Găvanele din satul cu același nume, cuprinzând clopotnița și biserica Adormirea Maicii Domnului, construite la 1803. În afara acestora, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde și alte monumente de interes local: șase monumente de
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
Ștefan Kekedi, ca apoi la 9 noiembrie 1669 aceeași proprietate să ajungă în posesia principelui Mihai Apafi I și așa mai departe ajunge în mâinile altor stăpâni. Ținând cont de așezarea geografică a satului, înconjurat de păduri, unde în trecut șoimii se desfătau în voie, denumirea lui provine de la cuvântul maghiar „solymos“, care înseamnă loc cu șoimi. Denumirea satului a avut următoarea evoluție: "Solmus, Solimos" (1319), "Olmos, Solmo"s (1587-1589), "Sojmos" (1750), "Sajo Solymos" (1760-1762), "Șoimușu"' (1850), "Solymos, Șoimuș" (1854). Așadar
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]
-
Apafi I și așa mai departe ajunge în mâinile altor stăpâni. Ținând cont de așezarea geografică a satului, înconjurat de păduri, unde în trecut șoimii se desfătau în voie, denumirea lui provine de la cuvântul maghiar „solymos“, care înseamnă loc cu șoimi. Denumirea satului a avut următoarea evoluție: "Solmus, Solimos" (1319), "Olmos, Solmo"s (1587-1589), "Sojmos" (1750), "Sajo Solymos" (1760-1762), "Șoimușu"' (1850), "Solymos, Șoimuș" (1854). Așadar ne aflăm într-un străvechi sat de iobagi români care de-a lungul secolelor au înfruntat
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]
-
înaintea mea este Țara Oltului, ca o grădină măreață, întinsă, țărmuită de Carpații Fagarașului și de malul ardelean, formând râpă dreapta a Oltului la Măgura Regia (Crihalma) până la Tamum (Tălmaciu). Satul e pomenit și de Radu Mihnea în românul sau „Șoimii Carpaților” unde, eroina Contesă Cordelia de Saros-Patek (fiica contelui Cristian de Saros - Patek și nepoata de sora a fo- ișpanului de Brașov) cere, de la Ecaterina ( întreținută călâului din Brașov- Martin Hender), documente despre boeria lui Vlad Tudor, oferindu-i că
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
formațiuni aluvionare de terasă. Relieful comunei prezintă numeroase curiozități, între care și gresiile, marnele și ponoarele în formă de pâlnie săpate de apă în zonele calcaroase, acestea fiind o atracție deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și calcare marmoreene. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crișului Repede, râu care traversează teritoriul comunei Negreni pe direcția E - V. Crișul Repede primește ca afluenți
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
Universul." "În 1914, tânărul Grigore, având un aspect cu totul diferit decât cel din 1903, a intrat la Liceul Militar Mânăstirea Dealului, fapt care i-a făcut o plăcere ce durează încă până în ziua de azi!" "În august 1916, tânărul șoim a plecat să se plimbe, în uniformă, cu chipiu nereglementar, să se plimbe în sus și-n jos pe Valea Jiului (vezi Ecaterina Teodoroiu) timp de vreo două luni, cântând: La Arme, Trăiască Regele, Eroi au fost, Pe-al nostru Steag
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
păsări din familia papagalilor. Printre alte specii întâlnite în Indonezia se numără pasărea hornbill sau angkonh/enggang din familia "Bucerotidelor", de remarcat pentru enormul sau cioc în formă de horn. Se întâlnesc numeroase specii de păsări, inclusiv egrete, bâtlani, pescăruși, șoimi, vulturi și altele. Mai exista de asemenea mii de specii de insecte și o mare varietate de șopârle și șerpi. Tot aici se întâlnesc din abundență țestoase marine și de uscat, specii exotice de pești, crabi, moluște și alte animale
Fauna din Indonezia () [Corola-website/Science/299238_a_300567]
-
Țările arabe și cele din Nordul Africii au tradiție în vânătoarea călare cu câini sau păsări de pradă. La origine cu siguranță că a stat necesitatea de a vâna animale pentru hrană folosind caii și ajutându-se de câini sau șoimi. Dacă în unele zone ale lumii vânătoarea călare încă se practică și astăzi din necesitate, în lumea moderna a Europei și ulterior a Americii a devenit în timp doar un sport ecvestru în care se combină călăria cu vânătoarea de
Vânătoare de vulpi () [Corola-website/Science/299262_a_300591]
-
până spre sfârșitul mileniului și-a schimbat numele de mai multe ori: 1944-1948, BNR București; 1949-1952 Spartac Banca RPR; 1953 Spartac Finanțe Bănci; 1954-1957 Progresul Finanțe Bănci; 1958-1977 Progresul București; 1978-1988 Progresul Vulcan București; 1988-1989 Progresul Energia București; 1989-1991 Progresul Șoimii IMUC; 1991-1994 Progresul București; 1994 F.C. Național București; 2007 Progresul București. Progresul a luat ființă la 10 mai 1944, la Govora și Rășinari. Bombardamentele efectuate de aviația americană asupra Bucureștilor la 4 aprilie 1944 au determinat conducerea Băncii Naționale a României să schimbe
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
perechea Paul Popescu-Marin Moraru, care operează schimbări în stilul de joc. Într-o ierarhie a eficacității, atacul bancar a ocupat la finalul întrecerii locul secund, cu 59 de goluri. Progresul a terminat pe locul 3, la egalitate de puncte cu Șoimii, seria fiind câștigată de Dinamo Victoria. Cu Paul Popescu și Marin Moraru în continuare la cârmă, echipa ia un start promițător, la sfârșitul turului reușind să adune 24 de puncte. Dar meciul disputat la București în compania singurei contracandidate serioase
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
salt valoric, devenind titular de nădejde al Progresului. Avea să fie convocat în câteva rânduri de Anghel Iordănescu la echipa națională, evoluând pentru început în câteva finaluri de partide, dar fără să confirme până la urmă. Linia de clasament: 1. Progresul Șoimii IMUC 30 18 6 6 57-21 42 2. Metalul București 30 17 3 10 70-35 37</poem> În sezonul 1990-1991 Progresul a terminat pe 14. Juniorul promovat de această dată a fost fundașul dreapta Tinel Petre. În timp, avea să
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
Seria a fost câștigată de Electroputere Craiova. Gelu Moroșanu, Sorin Mustațea, Tănase, Stroie. Mijlocași: Torian Chirita, Diaconu, Bolborea, Victor Ene, Pantazi, Stan, Stoian. Atacanti: Ion Angelescu,Florin Cârstea, Craiu,Marin Dună, Grigoroscuța, Oprea, Ion Petre. <poem>120. Rapid Fetești- Progresul Șoimii IMUC 2-0 Linia de clasament: 1. Electroputere 34 21 6 7 93-38 48 14. Progresul 34 13 6 15 45-47 32</poem> Concomitent cu startul în noul campionat, se revine, după 14 ani, la vechea denumire de Progresul, având ca
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
Fontaine, fiind grav bolnavă, abandonează reședința ei oficială din strada Saint Honoré, dar îi lasă în folosință lui La Fontaine o casă mai mică, anexă a palatului. În 1689 La Fontaine scrie fabula "Le Milan, le Roi et le Chasseur" („Șoimul, regele și vânătorul”) dedicată Prințului de Conti, cu ocazia căsătoriei acestuia. După aceasta el devine un apropiat al prințului și al familiei Vendôme. În 1690 publică în "Le Mercure Galant" trei fabule inedite. La 28 noiembrie 1691 Opera Franceză pune
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
Ursad, Bihor - d. 2 aprilie 2009 București) a fost un matematician român, profesor universitar la Facultatea de Matematică și Informatică din București și membru titular (din 1992) al Academiei Române. s-a născut la 21 noiembrie 1930 în satul Ursad, comuna Șoimi, județul Bihor (interbelic), din părinți țărani, de religie creștin ortodoxă. Lazăr Dragoș și-a început studiile liceale la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș în anul 1943, obținând diploma de bacalaureat la Cluj, în anul 1951. La Liceul „Samuil Vulcan” a
Lazăr Dragoș () [Corola-website/Science/307179_a_308508]
-
o sfâșie cu ciocul și o înghite nemestecată; uliul este o pasăre răpitoare de zi. Hrănindu-se cu carne, pilota sa este mai puțin dezvoltată decât a altor păsări care se hrănesc cu grăunțe. Alte păsări răpitoare de zi sunt șoimul, șorecarul. Speciii dispărute:
Uliu () [Corola-website/Science/308503_a_309832]